Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mijlocind curcubeie

eu spun
să ne facem nevăzuți
într-o șoaptă
de forma pământului
cu buzele maci
și genele iarbă
pe gleznele
apelor curgătoare

tu spui că
până în inima soarelui
treptele pavoazate
cu lumină
șterg pașii
amintirilor durute
acolo ne așteaptă
cheia poarta
cerul raiul

hai să batem palma
la mijlocul poeziei
într-un pact
încărunțit de iubire
captivi între prima silabă
și ultimul gând

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Cine(va) mi-a amanetat cerul...

zărilor brodate
de poala nopților
le privesc uneori
zâmbetul foșnind

cu mâini empirice
revărsatul de zori
mângâie pronia
pământului

înspicând distanțe
sub tiara dimineților
la poarta Cuvântului
sufletul meu respiră

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Muha

Lasă-mă

Lasă-mă
inima să închin
sufletului tău.
Lasă-mă șoptesc nopții
te încălzească.
Lasă-mă să spun văilor
răcoare -ți dea.
Lasă-mă
depun rugăciune
la catedrala vieții tale.
Lasă genunchii mei
pipăie pașii tăi.
Lasă
genele tale -mi fie
umbră.
Lasă fulgii de nea
-ți sărute genele.
Lasă
printre raze de lumină
vină iubire.
Lasă buzele mele
sărute suflarea ta.
Lasă
uitarea plece și
lasă-mă fiu
Tu.
Te rog
...
lasă-mă!

poezie de (mai 2008)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

La adăpostul genelor mele

pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută

ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă iubești
femei cu extreme acute

motiv pentru care propun

hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut

vreau învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină

câtă vreme te iubesc nu mi-e vină

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Hai să facem noaptea albă

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o mai lungim... puțin,
Hai mi te pierd în nalbă,
Hai bem.. nebunul... vin.

Hai dezlegăm... misterul,
Hai... speranțe -mpletim,
Hai -ți fiu o clipă... cerul,
Hai... iubirea s-o-mpărțim.

Hai să facem noaptea albă,
Hai s-o vindecăm... de dor,
Hai punem stele-n salbă,
Hai prin vise... -ți cobor.

Hai inventăm... percuții,
Hai în brațele-mi... arzând,
Hai... am două, trei soluții,
Hai... în suflet -ți pătrund.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta raiului împarte lumina

Anotimpul meu preferat este iarna
în care m-am îndrăgostit de tine.

Ninge cu respirații grave,
tăcută și febrilă fruntea ta
poartă coronarele mele.

Gurile strivesc extazul în piele
devastat, pulsul, dat pe din două
are gust de carne însiropată.

La capătul privirilor neclintite
poarta Raiului împarte lumina.
Arhanghelii ne-au botezat
iubire,

Iarna se trăiește frumos.
Dumnezeu face concesii
după chipul și asemănarea lui.

Iolanda Șerban

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Încerc să te apăr

(În cerc mă apăr)

Mă poartă tăcerea-ntr-un cântec al nostru
migrația sferică-n gânduri m-adună,
pășesc cu temeiuri uitând de furtună
și-n naosul vremii mi-e Clipa colostru.

Lumini mă țâșnesc, în lumină mă-ntorc,
spre Poarta iertării mă-ndrept cu speranțe,
curg liniștea-n suflet și-nfrunt disonanțe
când herbul iubirii-n răscruce-l răstorc.

Prea buna mea lună, cu stele și-agate,
ne-alungă rutina-ntr-un colț de uitare
în noapte mi-ești soare din lumi evadate
cât raiul ți-ating, cu-așteptări și-ndurare.

Pășim prin temeiuri, uitând de furtună,
și-n sonuri divine-adormim... mână-n mână...

Iolanda©

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întrebări în umbră

dacă aș fi întâmplător
doar fulgerarea unui meteor
în noaptea unui deșert,
tu ce-ai fi?
te-am întrebat.
aș fi lumina tandră a Lunii
și tu te-ai teme de fața mea nevăzută,
îmi răspundeai într-un târziu.

dacă aș fi curcubeul însuși peste
abisul dintre muntele tău
și al meu,
tu ce-ai vrea fii?
te-am întrebat.
aș vrea fiu ploaia nebună care îți smulge copacii
sădiți în inima ta,
îmi răspundeai între două tăceri.

ce-ai fi tu,
dacă eu aș fi doar trilul unui văzduh?
te întrebam în șoaptă.
aș fi ultima pasăre călătoare
care se frânge pe cerul tău,
răspundeai,
privindu-ți în somn
penele aripilor.

ce-ai vrea fii tu,
dacă eu aș fi un suflet străin
care aleargă în pustiu?
te întrebam.
aș fi doar muzica unui pian
uitat la țărmul mării.
spuneai tu,
pipăind întunericul.

spune-mi,
ce-ai fi tu,
dacă eu aș fi o apă repede, curgătoare?
aș vrea fiu doar o piatră tăcută
într-o vale adâncă
așteptând ca apele tale -mi pieptene
genele lungi de nisip,
măcar o dată la o mie de ani.

răspundeai tu
unei umbre,
de la celălalt capăt
al Pământului.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Fir de lumină

am învățat șă îmbrățișez cuvântul
când am zburat din palma Ta
în zbor de aripi peste zare
am învățat modelez cuvinte în lumina
primită într-o zi senină
născut din odiseea unui gând
crescut pe țărmuri de mare
mângâiat de alge, scoici și valuri adânci
la margine de timp, la capăt de veac
sunt candelabrul ce poartă lumina în cuvânt
prin văile sufletului în licăriri de zări aprinse
îngropasem semințele lumii în cerul gândului
înfloresc acum maci roșii pe pajiști de dor
și în întunericul cetății mă înțepam în spini
ce roșul era sângele ce curgea în pahare
în zori m-am ridicat
țineam în palmă un trandafir deschis
despletit de taine îmbrățișa surâzător universul
mă scurg pe treptele gândului
îmbrăcat în raze de lumină
sunt fir din mâna Ta zâmbind în soare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubire, dintre toate comorile de pe Pământ, eu pe tine te-am ales, pentru ești frumoasă, deșteaptă și bună! Aura ta mă-nvăluie ca o cupolă cu două acoperământuri: lumină previzibilă și culoare enigmatică! Adesea, eu nu sunt vrednică de aura ta! De aceea, te rog, Iubire, pune-mă într-o silabă a ta, sau, măcar în litera I! Închide-mă într-un ungher neștiut de nimeni, ca nu mai pot ieși de acolo niciodată! Pe urmă, lasă-mă mă insinuez, printr-o revărsare de gând, în darurile pe care le oferi permanent: în colțișorul de pâine, pe care-l dai copiilor sărmani și în visurile lor întru izbândire; în țelurile curate ale oamenilor; în cuvinte; în căutări; în crezuri; în mireasma salcâmului și în cântul privighetorii; în toate răsăriturile și în toate asfințiturile acestui Pământ! Și, pentru Dumnezeu m-a făcut din tine, Iubire, lasă-mă te iubesc la infinit și până dincolo de infinit!

în Du-mă cu tine la capătul lumii (10 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din doi în doi, șapte impar

m-am îndrăgostit stângace
de al șaptelea cuvânt nespus
de delirul ochilor tăi
pus pe urma anilor mei
într-o zi de sărbătoare neîntâmplată
aparent mă credeam înțeleaptă

ceea ce nu mai văzusem
m-a ajutat văd
deasupra pământului
ascultam greierii cerului
înrobită de taina nesomnului

mă dezdrăgostesc la anul
și la mulți ani
când în ultima șoaptă
cu genunchii pe-a șaptea treaptă
îmi ard testamentul
sub tălpile țărânii

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adi Conțu

Poveste de dragoste

Hai să ne mai iubim măcar o vară.
Ce mai contează dacă va mai fi?
ne prefacem e prima oară,
eu nu te cunosc, tu nu mă știi.

Să-nchidem ochii când furăm sărutul
Și-n ploaia ei stăm îmbrățișați,
În iarba udă ce-ți alintă trupul,
Iar eu și tu să fim doi vinovați.

ne condamne cerul la iubire.
Albastrul lui fie temnicer.
Vom evada spre stele-n nemurire,
Tu dragoste-mi vei da, eu am -ți cer.

Hai să ne mai iubim măcar o șoaptă,
Să te ating cu ea, tu să o vrei,
Fără știm deloc ce ne așteaptă,
Să fim noi doi povestea dragostei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Castele de nisip

aș fi putut -ți spun
dă-te mai la dreapta
stânga întotdeauna trișează cu iubire
nu mai întoarce capul după oameni
ai scăpări la literele mari
când dai de rutină scuipă-ți de trei ori în sân
fă-te mai frumoasă decât nu te-ai știut
nu cere scuze necurmărilor
pietrele vor fi acolo pasul -ți înalțe
îmbracă-te în înscrisuri
veghind pleoapa clipei străvezii
fugi de buzele verzi
visele sunt fix în spatele tău
din întâi în întâi doar viața face ce vrea

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Matrioshka

Într-o toamnă
Într-o dimineață
Într-un parc
Într-un om
- un gând

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Scrisori dintr-o piramida" de Șerban Georgescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 13.99 lei.

Un arici pe-un câmp de maci

Între grabă, între treabă
Între urlet, între scrâșnet
Un arici pe-un câmp de maci.

Nebunia zilei latră
Piatră împietrita-n piatră
Un arici pe-un câmp de maci.

Cărțile – Ferestre-n ziduri – Pentru toți
Un arici pe-un câmp de maci.

Între vise – regăsire
Între taine – amintire
Un arici pe-un câmp de maci.

Printre gânduri, printre rânduri
Printre gene, printre semne
Un arici pe-un câmp de maci.

Între râs și răsărit
A uita și amintit
Un arici pe-un câmp de maci.

Între clipă, între frică
Între rugă, între fugă
Un arici pe-un câmp de maci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Până nu mai sunt

Știi ce-mi șoptește
Noaptea
Când apari pe cerul meu
Din umbră?
Proptește-ți somnul
De umărul meu,
Iubito,
Să împărțim stelele
Până nu mai sunt...

Știi ce-mi îngână
Ziua
Când rămâi pe cerul meu
În lumină?
Ascunde-ți genele
În razele mele,
Iubito,
Să alunge norii
Până nu mai sunt...

Știi ce-mi spune
Seara
Când adormi pe cerul meu,
În apusuri?
Aprinde-ți dorul
Din roșul soarelui,
Iubito,
Să ardă temeri,
Până nu mai sunt...

poezie de (25 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Este la fel de crud și la fel de multă viață într-o căprioară ca și într-un fir de iarbă. Ce minte educată poate accepta asta? Formele se hrănesc inevitabil cu forme, dar chiar și acolo unde formele nu se mișcă exterior, la interior este aceiași viață care părăsește forma când forma este distrusă! Viața trece dintr-un fir de iarbă și însuflețește un prunc, apoi pruncul moare și viața însuflețește un fir de iarbă. Încă o dată întreb: poate vreo minte educată și spiritualizată vadă asta nemijlocit de gând? "Eu-Sunt" sau Dumnezeu cel viu care este în om, este identic cu cel care este într-o banană. Odată ce ai înțeles asta, o să te mai crezi superior că tu ești vegetarian sau autotrof? Dar vei mai crede există vreo evoluție spirituală?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Să-mi lași...

Să-mi lași inima ta
Sprijinită de taina prăpastiei
În care te-am căutat ani la rând.
Bolnavă de tine, suspinam cu fiecare
Adiere...
Privire de miere
Și cer de maci
Străluceau pe cerul ochilor dragi...
Erai un "coppy-paste Prometeu"!
Ca mustul împăcării
Voi trece
Prin învolburatele ape...
Vreau te am mai aproape...
Vor renaște vulcani în inima mea,
Fi-voi numai a ta!
Îngenunchi la margini de cer
Și voi fii râu de lumină
Ce-ți izvorăște în palma crăpată
De neputința mângâierii...
Oh, nimfă divină!!!
Spre moarte mă voi întoarce mărgăritar
Și clopot de jar...
Numai treci
Chiar și-n somn,
Printre genele mele murdare
De dor de-mpăcare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-un anotimp recunoscător

îmi prind mâinile de umerii serii
spre o altă zi ce se naște
la cumpăna dintre trecut și viitor
cuprinsă-n metaforă
o șoaptă

înțelege prudența din propria-i soartă
într-o iubire de lungă durată
trăire - șoaptă

o îmbrac în veșmântul memoriei
cu metafora simplității
naufragiez în mine de parcă nu aș ști cine sunt
unde sunt și de ce sunt
pentru ce mai sunt și cât voi mai fi
ca-ntr-o reclamă din viață
adeseori o șoaptă

un spectacol într-o palmă se-nchide
fredonând refrenul unui timp
peste cortina ce cade
cândva acolo un vis
acum o șoaptă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tu stii...

Nu vreau mă trezesc
într-o zi bătrână cu toată pleiada de
spaime vei rămâne atârnat de fotografia
cu care adorm și-mi alung îngerul
te sărute în fiecare noapte,

mi-am dat voie alerg desculță
după pașii tăi hai hui
printre străzi fără nume,
trebuie -i aduc în lumină
fără -i persecut lipsesc de lângă mine,

tu știi,
nu mi-aș lua rămas bun de la fructele necoapte
pe care de altfel
le-am aștepta sfioși se coacă,
apoi ne-am împletici cu gustul lor
până ne-am transforma într-un copac
ce sprijină cerul.

așa,
până nu devin o senilă incurabilă
de amabilități banale,
am te caut în aceeași mare
în care mi-ai sedus mâinile și gleznele,
știu te voi găsi,
mi-am agățat un umăr de aripa
unui fluture din care ți-ai luat culoarea

stiu sigur ești,
mi-a fost de ajuns mă încolăcesc peste gândurile tale,
te aud cum mă strigi peste ape,
peste frunze,
ca pe femeia din sângele tău,
din inima ta,
din copacul crescut până-n cer,
din fluturi,
din cuvinte.

Tu știi nu mori niciodată.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Cheia iubirii

O melodie o doină o încântare
Cheie ce deschide portative
Răsare ca prima rază de soare
Răsună ceruri în lumi rotative

Eterna chemare a îngerului
Cu dulcea i notă de iubire
Rimează cu pulsul sângelui
Poarta sufletul spre mântuire

De ai o viață zbuciumată
În lumea asta plină de nevoi
Ascultă ca o ultima cântată
Continuă ți viața printre noi

La început a fost iubirea
Eu m am îndrăgostit de ea
În suflet a pătrund simțirea
Cu cheia iubirii deschid inima ta

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook