Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Sibiana Mirela Antoche

Sub stindardul tricolor

Sub stindardul tricolor marea zbuciumă în valuri,
Sfânt, eroii odihnesc printre crucile din dealuri,
Cu cinstire îi slăvim, ei sunt cei ce-au scris istorii
Vitejind în grele lupte și sfârșind în mari victorii.

Limba, straiul și balada le-am primit ca moștenire
Și le-om duce mai departe suflețind într-o unire
Preaslăvind ce-naintașii cu-a-lor piept le-au apărat,
Secerând orice dușman ce le-a vrut a fi furat.

Munți, păduri, câmpii și ape, toate-s bogății de preț,
Stau aici de mii de ani în hotarul demn, semeț,
Înfrățite cu poporul au răzbit neîntinate,
Iar sub flamuri au mărit cu aleasă demnitate.

Ne revine datoria s-apărăm cei strămoșesc,
Trei culori iubim pe lume și pământul românesc!

sonet de din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

"E scris pe tricolor unire"

"E scris pe tricolor unire "
La cea mai mare înălțime.
O fată curajoasă l-a purtat,
Un român, patriot adevărat.

Din nou, tricolorul românesc
E ridicat la înălțime,
Iar patriotismul strămoșesc,
În sufletul nostru revine.

"Pe tricolor e scris unire"
Când toți românii îl purtăm,
În lunga noastră devenire
Și-n fața lui ne înclinăm.

În lupta noastră cu dușmanul
A fluturat pe front, în luptă.
Cu el am învins iataganul
Și țara nu ne-a fost răpită.

Drapel încărcat de glorie
Ca și ostașii ce-au căzut.
Împreună-au scris istorie
Și vremuri grele am trecut.

În genunchi, la steagul țării,
Români, să depunem jurământ,
Că tot mai sus, în largul zării,
Vom ridica drapelul sfânt.

poezie de (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Sibiana Mirela Antoche

Curajul le-a fost reazem...

A lor dragoste sfântă de patria străbună
Au dovedit-o-n luptă, pe câmpul de război,
Și de-a fost ceru-n lacrimi împrăștiind furtună,
Au stat cu pieptu-n față, sfârșind ca bravi eroi.

Jertfitu-s-au nevolnici prin arșițe și geruri
Pentru a noastră limbă și-al nostru drag pământ,
Vărsat-au al lor sânge urcând măreț la ceruri,
Curajul le-a fost reazem și ne-nfricat avânt.

Să veșnicim de-a pururi, să moștenim în pace
O strămoșească vatră și-un mioritic plai,
Au apărat destoinic bătrâne țarini dace,
Izvoare, munți și codri din vechiul colț de rai.

Plătit-au scump cu viața, scriind viteji istorii,
Iar datoria noastră e să-i cinstim oricând,
le-nchinăm o rugă pentru-ale lor victorii
Și-o floare pe mormânt, măcar din când în când.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Țara noastră este un rai pe pământ. Avem ca bogății câmpii mănoase, munți, ape, mare, codri și păduri seculare, subsol bogat în tot ce vrei: aur, uraniu, petrol, gaze, ape minerale etc. dar nu ele constituie avuția noastră cea mai mare, ci poporul minunat al acestei țări. Toate acestea reprezintă motivul pentru care mulți o doresc și râvnesc la ea de două mii de ani.

în Dulce și amar
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

Unui înger

Te-ai adus departe printre stele,
Tu, înger blând fără de vină,
Ești pentru țară un erou.
Acum tu ne privești din cruce,
Iar țara noastră va renaște din cenușă.

Ce crud a fost, Liana – al tău destin!
Și Dumnezeu a vrut ca să te cheme,
Ți-ai apărat cu demnitate tricolorul,
Cu sufletul ți-ai apărat poporul,
Iar pentru țară te-ai jertfit ca un martir.

De ce te-au judecat prea crunt călăii?!
Când tu aveai o viață de trăit...
În apele învolburate și meschine
Te-ai avântat, Liana – și-ai pierit...
De ce atâta groază pentru tine?!

Eroii toți prin noi or să trăiască,
Să ne amintim de ei cu demnitate,
Prin cuget și simțiri să ne unească,
În viață, până dincolo de moarte;
Călăii vinovați cu viața să plătească.

Nici lacrimi nu-s, eroii să ni-i plângem,
Prin săli de tribunale alergăm,
Dosare prăfuite sunt neluate-n seamă,
Iar pe obraz mai arde o lacrimă de mamă...
Dar din acestea toate nimic nu învățăm.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le știu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.

Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.

Iar când fraților m-oi duce
De la voi și-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor.

cântec, muzica de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Pământul vechii Dacii vrem

Când peste Prut rusificat-au Țara,
Iar alții vor enclave în Carpați,
Să ducem grănicerii sus pe Nistru,
Sărbătorind Unirea dintre frați.

De mii de ani ne-au divizat imperii,
Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc -
S-au pripășit și alții... Astăzi, frate,
Nu le mai place graiul românesc.

Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova
Trăiesc hibrizi, românii nu-s români,
Că-n zecile de ani de plagă rusă
Confrații au uitat de Mușatini.

Când limba românească-i umilită
Pe daco-getic, aspru plai străbun,
Noi vom cânta mereu Hora Unirii,
Vom aștepta să vină Ceasul Bun.

Nu ne mai amăgiți cu baliverne,
Nu vrem poduri de flori... Unire vrem!
Astăzi ne este scris, prin suferință,
Să izbăvim al neamului blestem.

Vom aștepta... Cândva vom trece Prutul,
Capul de lup pe steagul tricolor
Va re-ntregi pământul vechii Dacii,
Nemuritor, cu noi spre viitor.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le țin ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.

Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.

Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.

Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.

Iar când fraților m-oi duce
De la voi și-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor.

poezie clasică de
Adăugat de SagittariusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dumneavoastră m-ați făcut să îndrăgesc florile câmpului, micile inspirații muzicale sincere și originale ale acestui popor latin din Orient. Am mers departe în munți și pe câmpii să culeg "frunze verzi" în care sunt concetrate durerile și bucuriile unui neam întreg. Le-am îmbrăcat în veșmântul nou al omenirii dând cântece românești pentru cei mici și cei mari.

în scrisoare adresată compozitorului Vincent d'Indy
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Țara mea – poem diamant

Aceasta-i
patria mea,
cu munți semeți,
ape limpezi și adânci,
păduri străvechi cu copaci înalți,
câmpii întinse și bogate,
dealuri, râuri, Dunărea...
Aici este
România.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu răni, m-am rupt din Țară...

Cu răni, m-am rupt din Țară, din munți și din izvoare,
Târâș mă duce dorul prin dealuri și câmpii.
Cu umbrele de nori plutesc pe-a ei răzoare
Și-i sorb în piept parfumul din lunci, din flori, din vii...

Orice amurg mi-aduce zvon de tălăngi duioase
Sosind din depărtări prin brize de ocean,
Iar stelele-mi pulsează ecouri luminoase
De cânt de ciocârlie, de doine cu alean.

E taina grea pe care doar gândul meu o știe,
Drapelul tricolor și-o casă dintr-un crâng,
O salcie pletoasă pitită într-o vie
Și-o lacrimă ascunsă sub crengile ce plâng...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câte valuri...

Câte valuri sunt pe mare,
Toate-s semn de întrebare,
De mă-ntreabă cum o duc?
Iar eu nu știu să răspund!

Câte valuri sunt pe ape,
Toate-n viața mea încape,
Toate-s valuri, vălurele
Ca și gândurile mele...

Câte valuri mai răsar
Toate-n inimă-mi tresar...
Mai încolo, mai încoace
Viața-mi trece ca pe ape...

Timpul nu se mai întoarce
De ești orb, de vezi de toate...
Clipe de prezent – tezaur
Se petrec, se-aștern în valuri...

Câte valuri călătoare
Își duc viața în spinare?!
Toate-s valuri-vălurele...
Eu mă pierd, renasc prin ele!...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărbătoare

Sunet de tulnice străbat Carpații,
Iar clopote răsună-n albe catedrale,
Sub falnic tricolor mărșăluiesc soldații,
Eroii căpătată în noi, sclipiri astrale.

Flutură tricolorul peste munții suri,
Ca moștenire a noastră-n culori sfinte,
Ne cântă ciocârlia imnuri prin păduri,
Se-aud ectenii pentru eroii din morminte.

În cer, arhangheli suflă-n aurii trompete,
Sunet de adunare, cum sună la război,
Și-n graba mare se-adună cete-cete,
De îngeri care au fost cândva eroi.

poezie de din Marea Unire Culturală (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Românie, țara mea

Țară, țărișoara mea!
Rai, cu inimă de stea!
(Alba Carolina)
Sfântă îți este inima!
Binecuvântat pământul,
Bogățiile, neamul si gândul.

Munți cu aur din vechime,
Păduri verzi, blânde coline,
Câmpii înflorite în soare,
Grane coapte, maci în floare,
Ape cu voci cristaline
Si ochi de margaritare,
În adâncuri, aur negru, prețios,
Doar comori, cu sfânt folos.

Țară, țărișoara mea!
Rai, cu inimă de stea!
Largă îți este inima!
Cu români frumoși în ea,
Ce numele îți vor înălța,
Cât va trăi harta ta.
Unire, sub steag tricolor,
Să ai parte țara mea!
Rai, cu inimă de stea!
Pace fie, în casa ta!

poezie de (21 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

Unica ființă

Ce ființă-adună-n suflet toate grijile din zi
Nelăsându-le confuze cu-al ei tainic fel de-a fi
Și cu-aleasă rânduire le sfârșește cu silință
Și cu drag de cei din jur și de sfânta sa credință?

Ce ființă-și plânge-n pleoape nelipsitele nevoi
Și pe viscol și pe vânturi și pe umedele ploi
Și nimic n-o-nfricoșează, ba din contră o-ntărește
Dărâmând și munți și văi pentru cei ce îi iubește?

Ce ființă-și crește pruncii învățându-i tot ce știe
Insuflându-le destoinic ce e dreapta omenie
Și respectul și curajul și dorința de-a lupta
Și-orice piedică-ncolțită, demni s-o poată înfrunta?

Ce ființă-n orice clipă și-ar da viața pentru-a noastră
Și-ar deschide orice lacăt ruginit la vreo fereastră
Și cu blânda-nțelepciune de greșeli ne-ar mai ierta
Și plecat ne ține capul cât duioasă ne-o certa?

Ce ființă duce dorul celor ce prin lume-i are
Și doar visu-i mai rămâne dulcea-trista alinare
Și n-ar spune nimănui ce durere-n piept o arde
Și ce pact făcut-a timpul cu tristețea ce o roade?

Nu vă cer răspuns la cele ce v-am întrebat firește
Doar să-mi spuneți ce toți știm și-i deja ceva lumește,
S-o iubim ca pe-o icoană și-al ei prag să-l trecem des,
Mâna să i-o sărutăm... pentru-atât cât ne-a-nțeles!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Amintiri din secolul XXI

Mai erau dimineți
fără smog, fără fum,
mai pășteau turme blânde
prin munți
și pe dealuri,
mai treceau uneori
și căruțe pe drum,
mai creșteau pești în bălți
și arini lângă maluri...

Mai erau anotimpuri
și calde și reci,
alternau, încă, vremuri
cu ploaie și soare,
mai puteai liniștit uneori
să petreci
cu cei dragi
un concediu
la munte, la mare...

Mai erau ierburi verzi,
ape limpezi,
păduri,
mai mergeam, braț la braț,
pe alei, pe câmpii
și cei blâzi și umani
și sensibili și puri,
poate sună ciudat,
mai scriau poezii...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oceanul

Oceanul își are peșterile lui sub ape,
Singuratice și-adânci, unde se tace.
Deși pot zburda furii și zgomote pe valuri cât încape,
Dedesubt e liniște și pace.

Acolo își au casa spirite crâncene, duhuri,
Acolo, vii, țin sfat cei cei care pentru noi par ireali,
Și-acolo-s cei pe care-i plângem, în adâncuri.
Cei tineri, cei frumoși, cei buni și cei leali.

Marinari trudiți se odihnesc la umbră și răcoare
În apa vie-a împărăției lor albastre,
Singurătatea oceanului li-i binecuvântare
Și-s vegheați de raza blândă-a miilor de astre.

Pământul are griji, pământul poartă vini,
Neliniștite sunt mormintele din cimitire,
Dar somnul marinarilor e lin și patul fără spini,
Sub valuri de velur, îmbrățișați de prima lor iubire.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sibiana Mirela Antoche

A fi român

Același neam, aceeași grea povară
Plângându-și soarta ca pe-un recviem,
Aceleași patimi nu mai vor să piară,
Rămân ca un viclean și rău blestem.

A obosit, dar nu-și trădează glia,
Răzbate lunecând printre poveri,
Își curmă ne-mplinirea cu tăria
Unui popor secat de mari averi.

E timpul de-a-și uni în pace crezul,
De-a-și apăra ce-naintașii-au câștigat,
Esența volniciei strânsă-n miezul
Unei măreți istorii ce nu s-a uitat.

Prin vene-i zbat nevolnice păcate
Și nu se șterg vreodată și nu pier,
Doar sapă-adânc în rănile uscate
Storcând de rău și ultimul mister.

Mai este vreme încă de speranță,
Mai este timp destul pentru iertat,
Dar nu mai este loc de cutezanță
Și nici de-ntors trecutul frământat.

Același neam, aceeași suferință
Ce-l arde-n piept și-i vântură trăirea,
Aceeași veche, aprigă dorință
Îi macină prezentul și doinirea.

Popor de bravi viteji, popor eroic,
Trezit ades din somnul cel de veci,
Învinge orice-obstacol demn și stoic
Și stoarce mierea pietrelor chiar seci.

E luptă-n pieptul lui, e mare luptă
Între voința libertății și putință,
Cât în țărâna lui nedrept coruptă
Se cern dureri în pace și credință.

Sărman pământ de-o veșnicie gazdă,
A fost și mamă-a fost și sfânt alean,
Aici și-a semănat iubirea-n brazdă,
Aici a curs mult sânge de oștean.

Aceeași munți, aceleași repezi ape
I-au dat acestui neam doar bucuria
De-a fi român și-a fi mereu aproape
De sfântul loc ce poartă-un nume... România!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În țara numită România

Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleși să cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu nație română!
Să readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA

poezie de (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

România, casa mea

Cele trei culori sfinte
Reprezintă-al nostru tricolor.
Nu poți descrie-n cuvinte
Când îl vezi, inima-ți tresare ușor.

În vene, de român am sânge
Și România-i casa mea.
Iar sufletul în mine plânge
Când văd ce soartă are ea...

O țară frumoasă, bogată,
Completă, cu munte și mare.
Ani de zile-a fost furată
De cei de la Guvernare.

Românie dragă, te iubesc,
Ești ce-am mai scump pe lume.
Sunt mândru că aici trăiesc,
Nu reprezinți un simplu nume!

poezie de (26 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana DrosuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Crucea cu raze

Am ochii cei mai gravi din lume,
Vechime pusă-n cruci cu raze
Pe-ntinse vetre cu topaze
Pe care-s scrise-n sânge nume

De regi, de sfinți, de traci și geți,
De daci, valahi sau chiar rumâni,
Nemuritori ce-au fost stăpâni
Pe lupul alb cu șapte vieți.

În ochii mei zidiți sunt munții
Și valurile Mării Mari
Pe unde au intrat samsari
Să-și pună semne-n crucea frunții.

Noi am pornit la vânătoare
De ani și ani, de multe mii,
Din a Olteniei câmpii
Stârpind otrăvi cotropitoare.

Acum când zarea e albastră
Și-și face cuib în tâmpla mea,
Mai văd istoria o stea
Și toată lumea ruda noastră.

Copacii ei sunt țări anexe
Pământurilor nesfârșite,
Cocioabelor împodobite
De semne tracice conexe.

Tu, ca o libelulă-n palmă
Îmi aduci stările iubirii
În care-nfloresc trandafirii
În trupeșa lumină calmă.

Noi ne iubim în frunza zilei
Care răsare din tăceri,
Secretul marilor plăceri
Vine din genele Sibilei.

E toamna mea un gând profund,
O candelă ce arde starea
Crucii cu raze cât e marea
Ce-ascunde aurul pe fund.

Așa-i istoria, în toate,
Întinde praful valuri, valuri
Unde-s ascunse idealuri
Pentru-ncercări fără păcate.

Ochii mei vor vis și nume,
Crucea cu raze tu o ții
S-o pui în sânge la copii,
Să scoată adevăru-n lume!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!