Lăstarii de iubire mă-nfioară
Iubita meu, ești ca o zi de vară;
Ori prea fierbinte, ori o boare ești.
Eu te iubesc cum numai în povești,
Dorința, nimeni, nicicând, n-o doboară.
Cu un suav sărut mă înflorești.
Lăstarii de iubire mă-nfioară.
Pe-un trup zvâcnind în ritm de niagară,
Noian de vreri în mintea mea stârnești.
Păcat că vara trece prea curând
Luând cu ea potop de simțăminte,
Lăsându-mi amintire glasul blând,
Al tău surâs fermecător, cuminte
Și-n piept, sălbaticul meu dor vibrând,
Ce-așteaptă altă vară să te-alinte.
sonet de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre sărut
- poezii despre ritm
- poezii despre dorințe
- poezii despre dor
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre amintiri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Păcat
E păcat să nu fii
Undeva unde ești,
E păcat să nu știi
Că există povești
Să nu cânți când auzi
Ritm de viață vibrând,
E păcat să acuzi,
Să trăiești tremurând
Să ratezi dimineți
Fără zâmbet pe chip,
Să aștepți alte vieți
Ce se pierd în nisip
Să devii picături
De tristețe și dor,
Să accepți lovituri,
Să renunți prea ușor
E păcat doar să fii
Într-un loc, undeva,
Unde uiți a iubi,
Cum vrea inima ta
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre zâmbet, poezii despre tristețe, poezii despre nisip, poezii despre muzică, poezii despre inimă sau poezii despre existență
Mi-e dor de dorul tău vibrând,
La mine, într-un colț de gând.
Iubesc! Iubești? Să mai rămân,
Închis în trupu-mi prea bătrân?!
catren de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre gânduri sau poezii despre bătrânețe
Femeie
Vorbește, cântă ori... taci,
Femeie cu coastă de drac!
Și-n rând, și-n față și spate,
Tu ești stăpâna mea.
Dansează, privește ori... stai,
Femeie cu miresme alese!
Și-n clipă, și-n ceas de iubire,
Tu ești în inima mea.
Pornește, aleargă ori... veghează,
Femeie cu credință aleasă!
În dimineață, seară și noapte,
Vorbe în rugă tu spui.
Întuneric, lumină ori... ceață,
Femeie, ești o dulceață!
În doliu, mireasă ori... goală,
Tu-mi ești licoare de viață.
poezie de Adelina Cojocaru (11 mai 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre seară, poezii despre nuntă, poezii despre noapte sau poezii despre lumină
Sonetul 18
Să te compar acum c-o zi de vară?
Tu ești cu mult mai blând și rafinat
Că mugurii de Mai vântu-i doboară
Și vara-și vrea chiria imediat.
Ochiul din cer e uneori fierbinte,
Iar alteori se-ascunde după nori
Și ce-i frumos decade, ține minte,
Din voia sorții oarbe, adeseori.
Dar vara ta eternă n-o s-apună
Splendoarea ei mereu o s-o privești,
Iar umbra morții n-o să te răpună
Că-n ale mele stihuri veșnic crești.
Și-atâta timp cât lumea mai trăiește
Poemul meu o viață-ți dăruiește.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre ochi
- poezii despre nori
- poezii despre muguri
- poezii despre moarte
- poezii despre frumusețe
Eu te doresc cum ești
Eu te doresc cum ești, te văd ca pe-o copilă,
Și mă-nfior de tine... dorința îmi stă trează...
Îmi este lutul copt, mi-e timpul de argilă
Și spre-ale fericirii, doar trupul tău rimează.
*
Eu te doresc cum ești, te văd ca pe dorința
Ce m-a urmat ca umbra... prin nopțile târzii.
Iubesc dumnezeirea, dar... tu îmi ești credința
Și-mi pui lumină-n suflet... lumina celor vii.
*
Eu te doresc cum ești, îmi ești ca o fecioară,
E dreptul meu să fii... cum brațele-mi te vor.
Ești amfora din lutu-mi, ce s-a umplut de vară,
Ești vinul ce mă-mbată... de dragoste și dor.
*
Eu te doresc cum ești și-mi ești cum te doresc,
Timpul nu poate șterge ce inima-mi păstrează!
Culeg plăceri din tine... și-ți dau tot ce-i firesc
Și mă-nfior de tine, când trupu-ți îmi rimează.
poezie de Ion Apostu (21 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vin, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet sau poezii despre plăcere
Flacăra iubirii
te scurgi dintr-o dorință în altă dorință
din timp în răstimp
dintr-un nor, suav, trecător, într-un dor
pe trup curg sărutări
prelinse din buze aprinse
am răvășit trupul tău în patul celest
pat fierbinte, de amor
în clipe abisale
plutești pe aripi de dor
pierdută în mirajul iubirii
te dărui feciorelnic și pură întâiului sărut
inima bate
tic-tac
ce pot să fac
decât să prind, să te cuprind
în brațe suave, line
arzi în iubire, arzi de iubire
ești flacără vie a luminii
te zbați ușor, fermecător, în brațe de alint
pășim apoi în altarul iubirii
să-ți pun pe deget
inelul etern al nemuririi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc sau poezii despre prăpăstii
Ești doar al meu
ești doar al meu.
când zbor spre stele
peste fuioarele de nori
ce lasa-n picaturi rebele
adesea adormite ploi!
ești doar al meu...
in gand de seara
si-n diminetile cu foc
cand soare rosu vrea s-apara
timid pe cer in orizont!
ești doar al meu...
cand marea-mi scalda
trupul fierbinte plin de dor
esti doar al meu cand departarea
ne prinde intr-un nou decor!
ești doar al meu...
nimic si nimeni...
nu poate ca sa mi te ia...
nu esti palpabil... esti aievea
esti numai in privirea mea!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre somn, poezii despre ploaie sau poezii despre Soare
Ești iubirea mea
Ești iubirea mea de-o vară,
Furișată-ntr-un sărut,
Ce-nspre coapse-ncet coboară
Și-n parfum de așternut.
Eu... cu mintea mea nebună
Mi-te am... și mi-te duc
Pe un colț uitat de lună,
Unde... visele-mi usuc.
Ești iubirea mea de taină,
Dezgolită de cuvinte,
Prinsă la rever de haină,
Mătăsoasă și cuminte.
Eu... te despletesc de gânduri
Și-n odihna nopții... blândă,
Pun speranțele în rânduri,
Când luceferi stau la pândă.
Esti iubirea mea... știi bine,
Eu... cu tine mă-nvelesc,
Și alerg năuc spre tine,
Dragoste... să-ti dăruiesc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre uitare, poezii despre odihnă sau poezii despre cuvinte
Tărâmul meu din povești
Mi-a fost dor de vară,
De cerul senin.
Și soarele să se reflecte,
Într-un pahar cu vin!
Mi-a fost dor să beau
Din nou apă rece de izvor
Și să gust pâinea albă ca fața mamei
Coaptă de bunica în cuptor.
Mi-a fost dor de plaiul meu natal
Să mă primb cu căruța trasă de un cal
Și să culeg cireșe din livada,
De peste deal.
Mi-a fost dor de vară,
De prispa casei păritești.
Și de a mea țară,
Tărâmul meu ca din povești.
poezie de Vladimir Potlog (8 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre mamă, poezii despre cireșe, poezii despre cai, poezii despre apă sau poezii despre alb
Tărâmul meu din povești
Mi-a fost dor de vară,
De cerul senin.
Și soarele să se reflecte,
Într-un pahar cu vin!
Mi-a fost dor să beau
Din nou apă rece de izvor
Și să gust pâinea albă ca fața mamei
Coaptă de bunică în cuptor.
Mi-a fost dor de plaiul meu natal
Să mă primbl cu căruța trasă de un cal
Și să culeg cireșe din livada
De peste deal.
Mi-a fost dor de vară,
De prispa casei păritești.
Și de a mea țară,
Tărâmul meu ca din povești.
poezie de Vladimir Potlog (8 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești
Iubire...
Nebună de iubire,
Tu ești.
Eu am crezut că te-ai topit pe drumuri reci,
Ai pleoapele îmbătrânite de mari iubiri
Și-acum te văd, amanta suptă din răstigniri,
Tu ești.
Ai obosit de-atâtea drumuri, te-ai săturat de colindat
Și-acum pe chipul tău, prin riduri apar doar clipe de păcat.
Tu ești,
Haide, spune-mi, tu ești,
Te recunosc prin ochii care mă topești,
Te recunosc din crăpături din buze mușcate în povești,
Hai, spune, tu ești
Tu ești aceea care, prin zâmbete mă amețești,
Tu ești,
O, da, tu ești,
Tu ești aceea care mă ocolești,
Tu ești aceea care m-ai contopit în dor,
Tu ești aceea care între brațe mă înălțai în zbor,
Tu ești,
Te recunosc, tu ești,
Păcatul tău îți face fața ca să nu zâmbești,
Păcatul tău apasă, și trupul ți-l privești
Îmbătrânit și supt de vlaga, ce încă-ți mai dorești...
O, da, te recunosc. Tu ești...
Iubirea mea din marea de povești.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amantă
Vreau iar poieni cu oaze de narcise!
Miroase a parfum de primăvară...
Când vântu-și saltă trena mă-nfioară,
Iar eu la gura sobei nu mai stau,
Cu visele-mi ce-n gânduri pribegeau.
Vreau iar poieni cu oaze de narcise,
Spre care-alerg cu brațele deschise,
Dumbrava mea cu insule gălbui,
Ca mierea de salcâm, ori puf de pui!
La pieptu-mi strâng buchetul de narcise,
De-un auriu venind parcă din vise,
Ce-așteaptă de un an, câteva clipe,
Din somnul mult prea lung să se-nfiripe.
În marea de narcise aș mai vrea,
Să-mi cânte-a dor, în tril, o rândunea
Și răstignită-n lacul de smarald,
Din iarba verde-n care-am să mă scald,
În răsărit de soare și-n amurg
S-aud narcisele, șiroi, cum curg
Cu unduiri, ca spicele din lan,
De-s prin poieni, dumbravă, ori tăpșan.
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre narcise, poezii despre visare, poezii despre primăvară, poezii despre oaze, poezii despre miere, poezii despre insule sau poezii despre gură
Susur de vis
Eu nu știu, de tine, ce faci ori de ești
O floare crescută de iarnă pe geam,
Sau flacăra blândă pe care-o aveam
Ascunsă prin visuri și-n gânduri lumești.
Nici iarna de ninge prin sufletul tău
Ori flacăra-ceea de-i vie și-acum
În altă privire, în altfel parfum,
C-o altă poveste în licărul său.
Îmi vii, uneori, într-un vis de alint,
Cu pași ca un susur de șoapte de dor
Ce-mi picură-n sânge al vieții izvor
Spre noi începuturi... dar visele mint
Și nu știu, de tine, ce faci ori de-mi ești
Aceeași din timpul cu lungul sărut,
Icoana din visul pierdut în trecut,
Ori tristul final de prin foste povești.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre început, poezii despre sânge sau poezii despre sfârșit
Te neiubesc
Dacă nu ești cuminte, te-nchid într-un poem
De unde să te scot, ori de câte ori vreau,
Căci tu îmi ești iubirea preschimbată-n blestem,
Cu tine vreau și nu prea vreau să stau.
De mă amăgești, am să te bat cu cuvinte,
De-acelea care sufletul îți șfichiuie,
Să te doară cum mă doare și să ții minte,
Iubirea dacă nu alintă, biciuie!
Dac-ai să pleci, mai înainte lumea-mparte
În mod egal: iubire și neiubire,
Oricum te voi găsi și-n gaură de șarpe
Căci te iubesc și neiubesc în neștire!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi
Sonetul 18
Să te asemăn cu o zi de vară?
Frumusețe și balanță ai mai mult.
În mai, ades furtuni muguri doboară,
Iar verile-s prea scurte, și-n tumult.
De multe ori cerescul ochi prea arde,
Sau cețuri auriul chip l-au șters,
Și ce-i frumos din frumusețe scade
Întâmplător, sau de-al naturii mers.
Dar veșnica ta vară nu se duce,
Minunea chipului tu n-o să-ți schimbi,
Nu te umbrește moartea-ntre năluce
Când în eterne versuri crești în timp.
Cât mai respiră-n lume om, cât ochiu-nvață,
Trăi-va și acest poem și-ți va da viață.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre natură sau poezii despre creștere
Împlinire
Ce val te-a ancorat, din ce hotare,
Pe țărmul meu de suflet pustiit -?
Mi-o fi zărit tristețea-n depărtare,
Ori m-a ales fără să fi gândit?...
Ce vânt tomnatic s-a-ndurat de mine
De-a pus dorința mea la tine-n prag
Și-a spulberat cumplitele suspine? -
Lor visul meu le era tare drag...
Și cine-a poruncit să-mi fii minune,
Care-ncolțește-n fiecare zi
Când o udăm cu râsete nebune
Și cu dorința noastră de-a iubi?
Ce primăvară a-nflorit în noi!
Ce vară ne e sângele fierbinte...
Tu îmi ești astăzi norocos trifoi,
Iar eu îți fac din dragoste veșminte.
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre râs sau poezii despre prezent
Fii umbra mea...
Fii umbra mea pe mâna mea cea dreaptă
O, Doamne-Dumnezeul meu Cel viu
Atâta dor e-n mine și Te-așteaptă,
Atâta dor de ce-aș putea să-Ți fiu.
Atât de mult am stat în închinare
Atât de mult m-ai ascultat din cer,
Atât de multe Ți-am rămas datoare,
Atât de multe-am îndrăznit să-Ți cer.
De-atâtea ori Te-ai îndurat de mine
De-atâtea ori nefericirea mea
S-a înălțat cu strigăte la Tine,
De-atâtea ori ai plâns când mă durea.
Și-atât de mult am înțeles că-Ți pasă
Că nu mă vrei pe-un drum de suferinți
Că mi-ai zidit acolo sus o casă
Și m-ai suit alăturea de sfinți.
Ești Împăratul meu, ești Dumnezeul
Ce m-ai sfințit 'nainte de-a mă ști
M-ai ridicat și m-ai ferit de greul
Acestei lumi de fiecare zi.
Ești umbra mea pe mâna mea cea dreaptă,
Ești Domnul meu, ești Domnul Dumnezeu
Te-aștept să vii, tot sufletul Te-așteaptă,
Ajuta, Doamne, sufletului meu!...
poezie de Adriana Cristea (24 august 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre plâns, poezii despre nefericire, poezii despre mâini sau poezii despre ajutor
Fior
Poate-am visat ceva rău și-am uitat,
Poate-i doar pentru că vișinii s-au înflorat,
Poate-i doar vântul ce limpede sună,
Ori pentru că au mușcat astă noapte din lună
Vârcolacii, ori stele prea multe pe față
Mi-au picurat o otravă de gheață,
Ori poate e dimineață.
Cine ești, ori ce ești,
Abur ori duh străveziu de povești,
Care-ai pătruns și îmi macini mereu
Trupul și sufletul meu?
Privesc în oglindă același mi-i chipul
Și buzele groase tăiate ca-n lemn.
Pe pavăza frunții văd bine că nimeni
N-a scris, încă nu, nici un semn.
Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Sufletu-și pâlpâie albe chemări,
Ochii îmi ard rotunjiți peste cearcăne,
Inima-și bate ecoul de zări.
Cine ești, ori ce ești,
Abur ori duh coborât din povești,
Undă prelinsă să mă învenine,
Stea fulgerată în mine?
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârcolaci sau poezii despre vișine
În fața ta rămân fără cuvinte ...
E miez de vară și mă pierd prin lanuri.
Văpaia soarelui mi-o fac cunună.
Aș vrea s-ating cu tine noi limanuri,
În seara asta, pe sub clar de lună.
Mă-mbie cântec de privighetoare
Să-ți dovedesc noian de simțăminte,
Dar orb mă simt, am în obraji paloare
Și-n fața ta rămân fără cuvinte.
În lan de maci, când vântul dă năvală,
Sărutul tău hulpav pe loc mă frânge.
Cât luna spelbu-i chip în lac își spală,
Fiori de dor mi se strecoară-n sânge.
Furtună de trăiri mă răscolește.
Pe strunele nestăvilitei lire,
M-or răsfăța, pân' ziua se ivește,
Neîntrecute cânturi de iubire.
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț sau poezii despre privighetori
Eu, vara ta... tu, iarna mea eternă...
Și de m-aș naște înc-o dată,-n vară,
Te-aș aștepta din iarna-n care ești.
Pe buze, ca pe-o strună de vioară,
Cu un sărut, adagio, să-nflorești.
Și i-aș cânta zăpezii să se-ndure,
Să mai aștepte-n ceruri un minut,
Atât cât să-nverzească-n noi pădure
Și vara să ne fie așternut.
Ninsorilor le-aș recita poeme,
S-adoarmă undeva în drumul lor.
Îți voi trimite-albastrul să te cheme
Aici, în dormitorul florilor.
Decembrie să plece în vacanță,
Să-ncuie gerul și furtuni în pod!
Cu luna lui cuptor, fă alianță,
Din iarna-n care ești să te deznod.
Până la mine,-un pod de primăvară
Te-o trece peste neguri și stihii;
Ți-am împletit din violete-o scară:
Tu calcă peste ele, dar, să vii!
Și de mai simți o albă mângâiere,
Nu te opri! De sub zăpezi, viclean,
Cu glasul rece-al iernii îți va cere,
Să mai rămâi, un înghețat ocean.
Să te dezgheț, nu aș putea vreodată-
Eu, vara ta, tu iarna mea. Și știu,
Dorința mea rămâne suspendată
Între speranță și un ''prea târziu''...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre ger, poezii despre vioară, poezii despre vacanță sau poezii despre păduri