Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Mihaela Banu

În pieptul meu se zbate-un dor - Gazel

În pieptul meu se zbate-un dor
Scâncind cu glasu-i temător.

S-a strecurat în carnea-mi vie
Cu iscusinți de vechi trișor.

S-a înfruptat din plinu-mi suflet
Ca un voinic gladiator.

Lăsând durere-n a mea rană
Și-un asprul chin sfredelitor.

Am încercat s-alung pustiul
Ce mă apasă sfidător,

Dar înțeles-am că-i destinul
Ce-i dat oricărui muritor.

Ecoul lui se pierde-n zare,
Cu pași grăbiți, de dezertor.

Și nu pricep cum e mai bine:
Să-l dau uitării, ori să mor?!

poezie de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Mihaela Banu

Nu-i cum pare ...

Binețe dau de dimineață,
Vecinului, c-așa-i frumos.
Privind de-aproape a lui față,
Văd bine că-i întors pe dos.

epigramă de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dumitru Sârghie

Sunt propriul meu trișor

Sunt obiectul și martorul
propriului meu trup,
iar carnea-mi atârnă de suflet...
Ce minciună salutară e viața,
când ai experiența tristeții –
și seara, dar și dimineața!

Nici morală, nici echitate, în lume,
doar dispreț și suferință,
în tot și în toate,
în conștiință, în carne și sânge,
în totul ce râde, în totul ce plânge,
în fiecare timp, răstimp
și anotimp!

Despovărează-, Doamne, de trecut,
și lasă- gol în fața viitorului,
căci, nu mai știu exist,
în această perpetuă ignoranță de a fi
propriul meu trișor,
noapte de noapte
și zi de zi!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Dormi?!

Dormi, femeie adorată?!
Buza mea, de dor uscată,
Vrea pe gura-ți să se-adape;
Vino-aproape, mai aproape!

Dormi, frumoasa mea iubită?!
Carnea mea-i de-a ta lihnită.
Liniștea de piept se frânge.
Întunericul strânge.

Dormi, tu, suflet nepereche?!
Eu iți murmur la ureche
Vorbe de alint, dojene,
Înjghebate în catrene.

Dormi, mireasa mea ursită?!
M-a orbit timp de-o clipită
Aurul sclipind în plete,
Cum lucesc pe cer comete.

Dormi, tu, fără de prihană?!
Sufletul mi-e vie rană.
Singur, mi-e urât și-mi plouă,
Cu argint din luna nouă.

poezie de din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Ultima redută ...

Tu, viață, nu mă poți înfrânge,
Nici dacă-ntregul trup se frânge!
În piept e-o pasăre ce cântă
O partitură ce -ncântă.
Voi răni, ce carnea-mi sfâșiarăți
Și peste chin venin turnarăți,
știți lupta nu-i pierdută,
Rezistă ultima redută
În pieptu-mi, ca un stei de munte,
Spada durerii s-o înfrunte!
E visul meu ce-n suflet crește-
Din colb și lacrimi înflorește...

poezie de din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înțelepciune... de câine

Într-o vară caldă, stând pe-un mal de maidan,
Gândul dus către dor, suflet prins de alean,
Evadat dintr-un timp și-un oraș de lumini,
Visul tot purta; spre amintiri... despre câini.
Nu din cei ce din trup, viață, îți mușcă cu zel;
Ci înspre blândul prieten, credinciosul cățel.
Figurant din legenda copilului țânc,
Ce juca altădată, rol, prin colbul ce plâng...
Și uite așa, în mers tiptil, la mirosul de pâine,
Apăru, ce visam lângă mine... un câine.
Arătare osoasă, prea lunganul pitic,
Întreba din sprâncene; " am să-l bat, sau îi zic
Să mă lase în contemplu, că n-am timp de căței,
Și că lumea e plină... de rău, fără ei?!"
Capul mare, la corp, de cioban păzitor,
Stă împrejur cu ochi umed și bun răbdător.
Ori din milă, ori memorie la cei duși în pământ,
Dau o coajă din pâine, la bietul flămând.
El se apropie în frică, cu ochii mai vii,
Ce-mi dau tremur de suflet, la gând de copii,
Ce-i lăsați peste ape, așteptând revin;
Ce nu-i știu ce vor face, poate bine sau chin?
Și mă las pradă "javrei"cu ochi de uman,
Și copil-l iau acasă, înspre spusul alean.
Și e mic și e tânăr-bătrân, înțeleptul,
Ce se gudură, știind că-mi acoperă pieptul...
Și miroase, că-i prost, nu cunoaște șampoane;
Mama sa este nimeni, nu i-a dat milioane.
Și uite așa, slab de carne, împlinit doar de bun,
Mă cunoaște ce simt și ce am ca stăpân.
N-am ai spune, cum alții o cer, cum că vreu;
Sau fac vreo dovadă, totu-i al meu.

Și prieteni, încet... pe vecie, în spre mâine,
Reciproc ne susținem, în lumea... de câine.

poezie de (23 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și pentru mine S-a jertfit...

Și pentru mine S-a jertfit
Mesia, Fiul jertfei sfinte
Lucrarea Lui m-a cucerit
La fel, iubirea Lui fierbinte.

Și pentru mine a-ndurat
Bătăi cu bici și chin de moarte
Legat, scuipat, crucificat
Exact cum e descris în Carte.

Și pentru mine-a fost străpuns
În mâini, picioare și în coastă
pot primi ceresc răspuns
Când mă apasă vreo năpastă.

Și-al meu păcat El l-a luat
Dar nu l-a dus în vreo pustie
Ci-asupra Lui l-a așezat
Ca traiul meu în har fie.

Sentința grea ce s-a rostit
Se cuvenea să-mi fie dată
Dar fără murmur a murit
Să nu Îl părăsesc vreodată.

Că L-am trădat o spun deschis
Dar mi-a iertat vinovăția
Mă îndreptam către abis
Dar El mi-a dat Împărăția.

O, cum să nu Îl preamăresc
Pe Cel ce m-a salvat din gheenă?
Căci suflul Lui nepământesc
Îmi curge-n fiecare venă.

poezie de din Pelerini printre versuri (6 februarie 2016)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mihaela Banu

Un sentiment paradoxal ...

Iubirea nu-i liman, un țărm, ori mal.
De pieptul ei se sparge val cu val.
Ma urmărește-un gând fără popas;
Nu știu de-n voia sorții să mă las.
De ce îmi este rău, când îmi e bine?!
Privesc în ochii tăi, văd pe mine.
Văd în adâncul sufletului meu,
Atunci când eu sunt tu și tu ești eu.
De ce se zbate-n pieptu-mi un fluture timid?!
De ce obrazul rumen nu-mi e și e livid?!
De ce când la ureche șoptești vorbe de dor,
Sufletul meu, în pripă, se strânge temător?!
Mă uit la partea goală din pahar,
Dar văd doar jumătatea cu nectar.
De ce defectele-ți nenumărate
Le trec la calități, nu la erate?!
Răspunsul e că dragostea e oarbă,-
Adulmecă nectarul ce-o să-l soarbă.
Mi-ești drag așa cum ești și n-am ce spune.
Iubirea e durere și minune.
Chiar de-i un sentiment paradoxal,
O să mă las purtată de-al ei val.
Și de o fi s-aud chemarea firii,
Să mă-ncălzesc la flacăra iubirii,
Să-mi sufle-n pânze vântul fericirii!

poezie de din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spuneți! Ce-i iubirea?

Spuneți! Ce-i iubirea?
Un dor necugetat?
Ce-ți ignorează firea,
Te-ndeamnă la păcat?
…………………….
Atingerile fine
Și-un semn pierdut în zare,
Ce nasc mii de suspine,
Reproș, fără-mpăcare?

Un dor ce vine-aiurea
Pe urme de unghere
Și-și caută menirea
In valuri de plăcere?

O lacrimă fierbinte
Ce-ți cade des sub gene
Sau zâmbetul ce minte
Cu teatrale scene?

Dorința fără margini
Pentru ființa dragă
Când îi scrii mii de pagini,
O biblie întreagă?

De știți și voi mai multe,
Spuneți! Ce-i iubirea?
Un leagăn de durere?
O rană ce nu piere?
Un dor cu-a lui cărare?
O strânsă-mbrățișare?
O dulce sărutare?
A inimii-mpăcare?
Sau lacrimi! Ce-s amare?

Mă urmărește multe luni
Cu pași mărunți, alene,
Vă rog, cu strângere de mâini,
Furați-mi din cangrene.
Spuneți! Ce-i iubirea??

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Întâmplări de amor ...

Cel îndrăgit de-alte femei
Iubea în taină ochii ei;
Frumoșii ochi, de-agat, căprui,
Dar nu spusese nimănui.

Iar ea pe altu-l îndrăgea,
Cu ochii mari de peruzea.
Și-ades, frumoșii ochi căprui,
Plângeau vădit de dorul lui.

Atâtea întâmplări de-amor
Sfârșesc în flacăra de dor;
Chiar dragul tinerei dudui,
Iubea o fată cu pistrui...

Și fata de care vă zic
Iubea un ditamai voinic.
Privise-n ochii lui verzui,
Când poposise sub gutui.

Dar el luase un răgaz,
Privind gropița din obraz
A fetei ce umbla haihui
Cu chipul trist, cu mers silhui.

În poarta inimii când bați,
Prin labirinturi cum răzbați?!
Și-un lacăt, cu rugina lui,
Cu câte chei poți să-l descui?!

poezie de (25 octombrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Și-a făcut la mine scară

Un paianjen trage sfori
După el, sub subsuori
Și-mpletind din ele plasă,
Din saliva lui cleioasă,
Când se urcă, când coboară
Și-a făcut la mine scară.
Între tavan și perdele,
A săltat câteva schele.
Și deși avea bucate,-
Două muște fezandate,
S-a gândit că-i chilipir
îmi fie musafir.
Așa ce-i pot eu face,
De la mine-n casă-i place?!
Cum lui nici prin cap nu-i trece
De la mine ca plece,
Iar eu nu pot decid
Musafiru-mi să-l ucid,
Mai pun un tacâm la masă,
Să se simtă ca acasă!...

poezie de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem cu happy end

cât de mult aș vrea să mai joc o sârbă
uit bătrânețea e povară grea
uit lumea rea umple de scârbă
și alungă în pustiuri dragostea.

îmi petrec timpul din dor în dor
dar s-a strecurat un înger în inima mea
învață intens lumea s-o ador
să-i dau măreție cu lumini de stea.

viața este un dar de la Dumnezeu
și o cinstesc așa cum știu mai bine
pe o scară de versuri o ridic mereu
cuprind cu ea doar zările senine.

cred doar îngerii mai pot salva
nefericiți adăpostiți sub mucava.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Cercel

Reproș

Cum, Doamne, nu Te-ai îndurat, ca omului, cel zămislit,
De la-nceput îi fi dat să fi trăit la infinit,
Și l-ai lăsat ca frunza-n vânt, calic, zgârcit, doar câțiva ani,
De parcă timpul pe Pământ, chiar și la Tine costă bani!?

Și-n plus, pân' ajungă lut, deasupra lui să crească flori,
În viață Tu l-ai mai făcut moară de atâtea ori
De ciudă, boală, de necaz, de oftică în mare chin,
Văzând pe altul că-i mai breaz, ori fată capra la vecin,

Moare de plâns, de of la fel, de râs mai tare când a dat
De-un fraier mai ceva ca el, ori este foarte gâdilat,
De gelozie,-ndrăgostit, cum am murit, de fapt, și eu,
Pe câte-n viață am iubit, să am măcar de câte-un leu...

Dar multi, de bucurie mor, sărind în sus când, negreșit,
Cel mai bengos dușman al lor a dat de dracu' în sfârșit,
Alții de sete, necăjiți, și... chiar de-i ger cumplit, nămeți,
Ca buni consumatori, cinstiți, ajung acasă morți de beți,

Mor și de lene, puturoși, frecând ridichea pe nevé,
Iar unii mor de curioși, băgându-și nasul prin orice,
Dar cel mai mult și cel mai des, -Ți mai explic nu are rost,
În viața lui, pân' la deces, de mii de ori moare de prost,

Dar bai nu e, îl deștepți, de-ajuns e imnul național,
Că-n rest, Părinte, să mă ierți, totul îi pare-n timp normal,
De aia-Ți spun, chiar mort de prost, puteai să-l lași la infinit...
Îi curmi Tu viața, fără rost, taman când s-a obișnuit!

poezie satirică de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu-i om, fără dor

Ce cald și bine-i lângă sobă, și lemnul cum trosnește!
Jar se face.
Dar gândurile nu-mi dau pace,
Spre tine se îndreaptă toate. Mă vrea? Mă place? Mă iubește?

Întreb, răspund, în mintea mea e zarvă. Aș vrea fac curat,
Dar nu știu cum.
O cer ajutor pe drum.
S-alung tot ce e de prisos. Ce bine-ar fi pot. De nesperat!

Drumețule, tu știi cum e să-ți fie dor? Și să aștepți cu ochii-n zare?
Nu știi? Păcat.
M-ai fi ajutat.
Ba știi și tu? Cine de fapt dor n-are? Ăla nu-i om. E lumânare.

poezie de
Adăugat de Magdalena RusSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Curcubeu ...

Din stropi de ploi și raze blonde
Și din lumini de nepătruns,
Un curcubeu cu forme ronde
Până pe pajiște-a ajuns.
Un pod din picuri și culoare
Stă răstignit pe cer senin.
Cine îl construise oare?!
Era zidit din ploi și soare?!
Cine-l vopsise-n graba mare?!
Astfel de întrebări îmi vin...
Dar nici n-am apucat prea bine
caut la-ntrebări răspuns,
Că podul meu, numai ruine,
În nori de spumă s-a ascuns.
Chiar ți-aș fi dat o întâlnire,
Iubita mea cu ochi căprui,
Dar podul meu e-o nălucire-
Mai ia-l acum de unde nu-i!...

poezie de din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Coardele iubirii

Aș vrea -Ți cânt din coardele iubirii,
Dar harpa-mi putredă, cum vezi, s-a rupt...
Și au rămas atâtea note fine
Prea trist și-amarnic vibreze-n lut.

Însă ecoul lor cu freamăt dulce,
Cu zvon prea stins, nesigur și timid
Cum s-a rugat tâlharul de pe cruce,
Se-nalță către cer la asfințit.

Și-un singur dor nelămurit în slovă
Ca o scântee luptă înadins,
Cum s-a luptat și omu-ntâi, sărmanul,
În val de lacrimi pentu Paradis.

Eu nu vibrez ca în Eden, Stăpâne,
Eu cânt cum pot din strunele de lut...
Aș vrea -Ți cânt din coardele iubirii,
Dar harpa-mi putredă, cum vezi, s-a rupt.

poezie de (16 ianuarie 2018)
Adăugat de Mihai GhidoraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Târziu

Pe-o aripă strivită
îmi sprijin azi un gând,
o ceață izvorăște
din visul așteptat.
Ascult tacit ecoul
din trupul prea rănit
și simt cum scade pulsul
cum seara s-a grăbit.
Încerc să mai adun un zâmbet
din pasul timpului grăbit
să-l pun un colier pe suflet
lumină pentru chipul
celui ce n-a venit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Eu setea-mi sting, cum din fântână
Se-adapă orice muritor,
Sperând pe buze -ți rămână
Sărutul meu, nemuritor...

catren de (14 septembrie 2020)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Rană vie (Prietenului meu, Dan Tristian)

Din păcate numai vremea este leac
Bubelor acestea care se numesc
Dragoste rănită, suflet omenesc
ne treacă este prea puțin un veac.

Doamne, dă-mi o viață cât o veșnicie
Sau mai bine moartea să mi-o dai în dar
Dacă tot îmi curge timpul în zadar
Din această viață ca o rană vie.

poezie de din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihaela Banu

Vise de îmbogățire

A tras de ea pân' s-a spetit,
Visând bogată ajungă
Și cum cu vârsta s-a lățit,
Vrea doar un soț, dar gros la pungă!

epigramă de din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela BanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Ce bine ar fi..."

Ce bine ar fi
uiți tot
Tot ce-i nedrept și muritor,
fi alt om, alt suflet, alt pom roditor.

Ce bine ar fi
Să nu mai fie...
Visuri spulberate de vânt,
Aruncate direct în mormânt.

Ce bine ar fi
existe...
O lume mai fericită, mai bună,
Fără minciună.

Ce bine ar fi
existe...
Tot ce-i drept și nemuritor,
De asta... Mi-e dor... Mi-e tare dor...

poezie de (3 decembrie 2016)
Adăugat de Toma Ion MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook