Haiku

cuiul ruginit -
pe masa prăfuită
abecedarul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

calendar schimbat -
cuiul ruginit rămas
la locul lui

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

vis copilăresc:
abecedarul făcut
bărcuţe pe lac

senryu de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

şcolar deranjat -
loveşte ţânţarul cu
abecedarul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

bucuria prietenilor -
cuiul nou în cauciuc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am prins un vis

de cer cu un cui ruginit spre cap
era lent şi capricios la început
îşi revenea dimineaţa trezit de soare
l-am lipit de infinit şi apelez la el
când sunt neinspirat
zgârâi poemul după ce trag cuiul
pe polizor înţep foile prea albe
şi cuvintele ies însângerate
apoi arunc visul în fântâna plină
cu poezii neinspirate aduse
de un gând mângâiat de păsări

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ceasul ruginit
într-un sertar cu scrisori -
o crizantemă

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

agăţat în cui
un felinar ruginit -
şopron din carton

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

câteva prune
pe masa tâmplarului -
sfârşit de vară

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

natură moartă -
trandafirii de plastic
pe masa veche

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

Masa Tăcerii -
ţinându-ne de mână
privim spre poartă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senryu

câmpul de luptă:
masa lungă din crâşmă
plină cu sticle

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugină

A mai ruginit o frunză
Din copacul curţii mele
Şi se-aşterne legănată
Pe-aceeaşi antică alee.

Mi-a ruginit sufletu-amar
De-atâtea nopţi de aşteptare
Şi zboară greu şi solitar
Prin codru ca o boare.

Au ruginit stele din cer
De veşnice plimbări,
Stinse-n zorii cenuşii,
Se topesc în mări.

Au ruginit cântări de vară
Din stejarii aţipiţi
Şi-acum în prag de seară,
Adorm norii obosiţi.

Au ruginit păduri întinse,
Când frunzele-au pălit
Şi iară verdele-au schimbat,
În straiul aurit.

Mi-au ruginit tainele vechi
Şi amintiri din viaţă,
A ruginit noaptea cu lună
Şi zorii reci de dimineaţă.

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Migdalul

într-un şopron de la ţară
în cuiul ruginit uitată a stat
salopeta murdară
aproape un an

într-un lighean şi el ruginit
cu apă de ploaie
pusă a fost la muiat
mozolind-o să scape de glod
am simţit în palme un nod
era într-un buzunar un sâmbure
de zarzăr cais ori migdal
n-am stat să mă uit
l-am zvârlit peste cioata de măr
odată cu apa...

lângă cioată e azi un migdal
gândesc că şi eu am venit
la fel ca el
întâmplător pe pământ
e primul lui an de rod
şi abia aştept şi-aş dori
fructele lui să fie dulci
nu ca ale mele...

poezie de Ioan Postolache-Doljeşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

cântăreşte cu atenţie toate prafurile
trebuie să recunoască că e bătrân
stă la masa grea de stejar necioplit
citeşte câteva foi cu formule vechi
vrea licoare care să-i amintească iubirea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abecedarul vieţii

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos..."
(Romani 1:16)

Te-ai coborât din alt meleag, din Cer,
Să faci o şcoală pentru cei ce pier,
Să faci o şcoală sfântă pentru toţi:
Şi pentru ciungi şi pentru orbi şi pentru hoţi...

La poarta şcolii cu ceresc chilim
Bătu şi Tânărul bogat şi Nicodim;
Dar n-au rămas să-nveţe carte
Decât pescarii Tăi fără de moarte!

Cu slove mari, din Sângele tristeţii,
Ai ticluit Abecedarul Vieţii,
Acolo sus, pe Golgota, unde poporul
Şi-a răstignit, între tâlhari, Învăţătorul.

— Învaţă-mă, Isuse, să citesc
Abecedarul Tău duhovnicesc
Şi fă să cred, citind Abecedarul,
Măcar atât cât a crezut Tâlharul!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblam

prin cotloanele minţii
labirinturi şi unghere întune
coase când am dat
peste o amforă
era prăfuită ca un gând
am vrut să văd dacă nu-i vreun duh
pitit în logica viselor
privirea alunecă pe lumina
din interior
un fum iese alene ca o depresie
îmi croieşte un gând
caut cuvântul împlinit
duhul se uită la mine
aşteaptă să zic ce-ar trebui să spună
un căutător de întâmplări fericite

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul cui

îl bat fără ură în capul
de lemn de fag cu mila
ciocanului bine băgat
în coada de treizeci
lovesc atent şi preocupat
să nu bat degetele de lângă
cuiul care ţine mâna sus
nu vreau să-l îndoi calculând
greşit loviturile executate
în fuga lui bach printr-o tehnică
componistică contrapunctuală
de origine barocă am aflat
din cărţile unde se explică
cum trebuie lovit un cui

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt

cel care îndrumă cuvintele
şi le adună în tomuri
lăsându-i pe ceilalţi să se bucure
de ele noaptea târziu
emoţionaţi de fiecare vers

eu sunt acel poet care stă
la masa literaturii alaturi
de patima ce mută doarme
cu uşa zăvorâtă din raţiuni nebune

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul dimineţilor

tulburi trage o ochiadă spre femeia
ce lasă o dâră fină de parfum
în graba ei pe tocuri nefiresc de mari
după ce noaptea şi-a ascuţit ghearele
fără milă pe pielea tânărului iubit

poetul dimineţilor disperate trage
cafeaua sub nasul ce simte aroma
toamnei ce vine din parc
purtată de un vânt ce se-nvârte
fără rost prin părul ruginit al vecinei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bateria stă

pe masa de lemn negeluit
vinul alb ajunge gâlgâit
în paharul clătit de mântuială
de o fată blondă cu zâmbet
roşu carmin
ochii se aruncă pofticioşi
pe sâni şi lunecă pe talie
sifonul se-nvârteşte
cu vinul încearcă o comuniune
tânăra-mi răspunde cu ochii ei
verzi ispititori
de vrăjitoare a bateriei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!