Vremea

era a războiului cu oşti
dar regii se luptau şi cu vorbe
căutau să
- şi în
frunte adversarul prin scri
sori dibace - cuprinzând o sfidare
sau o
cimilitură încâlcită - răspunsul salva
faima regelui şi a întregii ţări
erau vremurile celor care citeau
ciudatele cărţi rămase din cele mai vechi timpuri
a marilor învăţaţi vrăjitori
& trimisul etiopiei în numele regelui
l-a poftit pe faraonul egiptului să bea
toată apa mării să o soarbă
aşa salină cum era
era o
ofensă care trebuia să ducă la pierderea
unor capete dacă nu se găsea
un răs
puns înţelept din partea unui faraon luminat
& poţi deschide un laptop
o tabletă un device
să cauţi un răspuns & faraonul
avea scribii şi marii învăţaţi
răspunsul pentru sol a venit
de la
un cititor în stele şi nisip saharian:
faraonul ar bea cu mare plăcere
ar bea toată apa salină
din marea cea mare dar regele
etiopiei trebuie să zăgăzuiască nilul
şi celelalte ape care veneau
în marea cea mare crescând volumul
de apă din clipa când a fost tri
misă provocarea
şi ar bea mai multă apă decât trebuia

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretara: Adio, vremuri minunate! Ţineţi minte? Niciodată n-am ştiut ce-i setea pe malul Nilului.
Domnişoara: Faraonul ne lăsa să bem cât vrem. Direct din Nil. Era tare drăgălaş Faraonul.
Contabilul (Nostalgic): Şi ce apă minunată! Parcă era sifon.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara şi marea

A încercat să ignore marea,
Dar aceasta era mai mare decât moartea, la fel cum era mai mare decât viaţa.

A încercat să vorbească mării,
Dar creierul i s-a blocat, iar ochii i-au tremurat ca în faţa unei flăcări.

A încercat să-şi apropie marea, să şi-o facă simpatică,
Dar aceasta a ignorat-o – aşa cum te ignoră un lucru neînsufleţit.

A încercat să urască marea,
Dar s-a simţit ca un răhăţel uscat de iepure pe o stâncă bătută de vânt.

A încercat apoi să fie măcar în aceeaşi lume cu marea,
Dar plămânii nu-i erau îndeajuns de adânci,

Iar sângele ei zglobiu nu a avea nici o relevanţă –
Asemenea unui strop de apă căzut pe o sobă fierbinte.

În cele din urmă,
A întors spatele mării şi a părăsit-o.

O fiinţă crucificată devine imobilă.

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa din stâncă

Din stânca cea lovită în pustie
A izvorât cândva şuvoi de apă,
Să bea toţi însetaţii şi să-nvie,
O viaţă nouă astăzi să înceapă.
Când le-a fost sete, Domnul le-a dat apă
Din stânca minunată şi lovită,
Bogat izvor din care se adapă
Dorinţa marii gloate, potolită.

Căci Stânca cea lovită e Cristos
Şi harul Său e apa înstelată.
Vorbeşte Stâncii, dacă eşti setos,
Şi vei avea belşug de har în viaţă.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile mele sunt ca apa. Cărţile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire, toată lumea bea apă.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile mele sunt ca apa. Cărţile marilor genii sunt ca vinul. Din fericire toată lumea bea apă.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treci la fapte

şi reuşeşti să spargi o bancă
apoi tot texasul te caută
pe tine şi pe fratele tău
care scoate repede pistolul
atât de rapid încât a hotărât
să-l ţină în mână pentru orice eventualitate
se uită prin ochelarii lui
are un dor nemuritor
să mănânce burrito cu fasole roşie
şi carne de vită condimentat
din belşug
din belşug
să-l apuce gastrita şi să tragă
după maşinile ford
numai după maşinile ford
au intrat în casa unui pastor
care nu mai credea în dumnezeu
şi
şi
şi
nu mai era pastor pentru că nu mai credea
în menirea asta
avea două fete
îi aminteşti ce-a făcut cu ultima femeie
a recunoscut mizeria
dar îl ierţi
cu pastorul la volan şi cele
două fete lângă fratele tău
porniţi spre mexic
rulota
rulota
chiar îţi place să vorbeşti
cu pastorul despre cele sfinte
tu eşti ateu
coltul tău îl enervează pe răspopit
dar nu vrei să-ţi chemi fratele
cel mai agitat om din state
eşti căutat în tot texasul
însă banii au rămas în casa mamei
ai creat o diversiune
dacă eşti prins
poliţia nu poate dovedi
că ai dat o spargere la bancă
trei sute de dolari luaţi la întâmplare
pentru burrito şi tequila
treci graniţă să vezi cum îi păcăleşte
o să treci în mexic
o să treci în texas
fratele o să se îndoape cu burrito
în primul oraş mexican
tequila multă şi femei la reynosa
pastorul bea tequila
fratele tău bea tequila
susan bea tequila
mary bea tequila
la dracu cu tequila
femeile dansează bete de la prea multă tequila
tu cauţi un om care bea whisky

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret

Lucian Blaga e mut ca o lebadă.
În patria sa
zăpada făpturii ţine loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
şi până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa
din care curcubeul
îşi bea frumseţea şi nefiinţa.

poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua nu se bea cum bea boul apa din jgheab.

aforism de George Budoi din Cafeaua în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 august 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul, dintr-o apă rea, nu va bea niciodată.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblioteca

era un oraş-bibliotecă nedeschis publicului
amator de carte. conţinea lucrări aduse
de cele douăsprezece corăbii care au dus
biblioteca pe o insulă neştiută de nimeni.
au străbătut mediterana printre coloanele
lui hercule şi au ieşit, în drum spre atlantic,
prin strâmtoarea gibraltar. corăbiile cu cărţi
au refăcut aproape jumătate de drum făcut
de un navigator celebrul. au recuperat cărţile
din bibliotecile din alexandria şi cea din pergam.

era asemănător cu oraşul-bibliotecă comandat
de ducele sforza. în sfârşit s-a construit
oraşul-bibliotecă dorit de ducele de milano.

cărţile vechi erau scrise şi transcrise, de călugări
analfabeţi. copiau semnele fără să le înţeleagă.
nu puteau împărtăşi conţinutul textelor celorlalţi.
aceste cărţi erau în cel mult zece exemplare
în toată lumea. biblioteca-oraş avea cel puţin
exemplar din cele mai rare şi mai vechi cărţi.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţii cred că pot bea din râurile de apă dulce sirop. Erudiţii nu îndrăznesc să bea nici apă.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea este o apă folositoare...

Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici.
Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel şi chip,
făcînd palate în care, pe furiş, intră scoicile prin acoperiş.
Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret:
ei au venit la mare numai ca să vă încurce.
Aşa le merge gura:
"Ce faci?" "Unde te duci?" "Stai aici!"
Mai rău ca la bunicii care s-au făcut mici.
Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare...
...

poezie clasică de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele ăla

se învârtea prin marea
cea mare
de atunci acum se în
toarce
într-o saună din zonă (?!) fără mască
palaeorhynchus din marea
paratethys mare fără oxi
genare suficientă a
cum s-ar uda pe coada solzoasă
în moldova acum atunci nu în
semna ni
mic era mare între ceilalţi lepidopus sau alosa
se aruncă în tigaie (?!) fără masă
fără capac tigaie de împrumut

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erau pe acoperiş

urcaţi pe ţigla care arde azi
se sărutau sub nori coborâţi
să primească mângâierea
celor ce încă se îndrăgostesc
vântul
bătea lin pe străzi şi plimba
sămânţa iubirilor limpezi
sus era derutat şi lovea hornurile
afumate cu te miri ce zeci de ani
vântul
sufla acum în dorul lui prin părul
sărutat cu buzele fierbinţi
lua forma gâtului mlădios ce poartă
doi ochi frumoşi de căprioară
care bea apă din izvorul fericirii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce plăcere în munţii din ţări sud-americane sau scandinave, unde râurile curg virgine şi poţi să bei din toate izvoarele lor fără riscuri! Dacă în apropiere de Kathmandu sau Barcelona, din râuri nu se poate bea apă, nu e din cauza animalelor, ci din cauza a ceea ce noi aruncăm în râuri.

citat din Kilian Jornet
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie

aşa cum ar bea: dacă ea
dă peste cap un deget
ar cu tărie, cu manichiura făcută

şfâşie ca fiara,-n poezie, la sol

partea bărbătească abia
culcată pe-o ureche - de...
si(n)gur de protocol -

în aer tot plămânul este vaier (?!) - gol

cu o plachetă sub bărbie, prin
oraşul de câmpie şi gablonţuri arhi
plin umblă poetu longilin: aşa

cum bea iubita sa, cum ea, sub salbe

deschide un caiet cu pătrăţele
deschide un caiet cu linii paralele
deschide un caiet. cu buze albe

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata

două buze întreabă dacă apa
mării transmite covid-19
două buze peste o fustă scurtă
cât lăţimea frunţii ei
o amăgire a scoarţei cerebrale
că s-ar putea vindeca de ea
ce sens mai are să lupte
să scape din hăul
din capul
ei (?!) dacă ministru de re
sort a
firmă că marea neagră e albastră
şi ne transmite virusul
pe cale salină
sau marină ea ce să înţeleagă (?!)

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a dus vestea că era băutor. Paradoxal pentru cei care şi-au format imaginea asta cu petrecerile lui Eminescu, poetul nu era un băutor înrăit. Bea puţin. Dar îi plăcea, în schimb, să piardă nopţile şi să fumeze. Fuma enorm. De fapt, atunci când vorbea, fuma ţigară după ţigară şi bea cafele.

citat din Gheorghe Median
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cine a deschis izvorul bea apă din el, ci păcătoşii care se apleacă să-şi soarbă setea din el!

Viorel Muha (septembrie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impresii de vizitator...

am trecut pragul unui muzeu
într-o zi de treisprezece -
pentru că nu trebuia să fiu superstiţios...

prima cameră era luminoasă
cu multe jucării
păpuşi mutilate, mingi de toate culorile...
aici puteai să faci orice,
chiar să spargi o cană sau un geam,
nimeni nu-ţi zicea nimic

a doua era înţesată cu visuri
unele bifate, altele nu,
după biletul pe care îl trăgeai

cea mai mare cameră era plină cu tot felul
de lucruri inutile,
de la castele de nisip
la cea din urmă mască

ultima era goală şi întunecoasă,
acoperită cu linişte,
o linişte atât de mare,
încât îţi puteai auzi chiar gândurile...

nimeni nu ştia ce este dincolo,
unii ziceau că eternitatea
alţii...

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!