Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Orientare

Ți-am numărat stelele de pe piele
Și am facut o hartă
Ca să nu îmi pierd capul prea tare
În lumea ta
Și in caz că mă voi pierde cândva
La picioarele tale
Să știu să ajung de la glezna stângă
Cu răbdare, sub sânul drept,
La Carul mare.

poezie de (mai 2018)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Despre pragmatism

Ei spun
Ca-i foarte rau sa ai
Capul in nori
Asa ca noi

Dar ei sunt atat de
Cu picioarele pe pamant
Ca au intrat de tot
In noroi

poezie de (iunie 2019)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prin univers

Prin univers o să dansăm orbește
Că soarele-i silit mai aștepte
În noaptea asta lumea se sfârșește
La degetele mâinii tale drepte

poezie de (martie 2019)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

N-am numărat fericirea

N-am numărat niciodată pașii pe care i-am făcut
Pe calea către Puritate...
Și nu știu dacă vor fi fost suficienți!
Dar am avut grijă ca, fiecare din ei ocolească noroiul!
Nici numărul treptelor pe care le-am urcat
Pentru adorarea Supremației, nu m-a interesat...
E posibil, să nu fi zăbovit, îndeajuns!
Dar știu că, pe fiecare din ele, am lăsat o fărâmă din mine!

N-am numărat niciodată slovele pe care le-am găsit
În căutarea Luminii...
Probabil, nu voi ajunge niciodată la înțelepțire!
Dar știu precis , niciun gând nu mi-a rămas în întuneric!
Nici vorbelor pe care le voi fi rostit
În contul Frumuseții nu le voi fi ținut seama...
Poate le-am spus de prea puține ori!
Dar știu că, pe cele mai bune, nu le-am rostit încă!

N-am numărat niciodată zâmbetele pe care le-am dăruit
Pentru împlinirea iubirii...
Unele nu vor fi fost reușite, din cauza propriei dureri!
Dar știu că, pe cele mai convingătoare, nu le-am dăruit, încă!
Nici drumurile pe care le voi fi străbătut
De dragul Dreptății și Binelui, nu le voi fi memorat...
Poate voi fi mers prea repede, ori prea încet!
Dar pe ultimul, musai alerg, ca să ajung la timp!

N-am numărat niciodată răsăriturile, diminețile, amiezile
Din călătoria mea pe Pământ...
Sigur, am irosit mult mai multe decât am putut agonisi!
Dar vreau ca, apusul să mă găsească în tumultul trudei!
Nici de numărul zilelor în care am îngenunchiat
Pentru a mulțumi Fericirii, nu m-am învrednicit...
Poate Spațiul și Timpul nu-mi vor fi fost îndeajuns!
Dar în fiece noapte slăvesc cerul, dăruit de Tatăl Însuși!

poezie de (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Stau în fața

focului zglobiu și frig frunze
coc plânsul unei amante
torn gaz din ochii tăi furioși
mi-e dor de tine de-mi vine
fug în brațele tale
foșnește sângele la tâmple
sub părul alb prezentul a trecut
și-mi pare rău umblu bântuit
de dragoste prin pădurea de aramă

stau la foc și ucid o melancolie
cu ochii aruncați în carul mare
pe cer se pierd între norii-caracatiță

nici nu mai simt irișii tăi cum străpung
epiderma trasă pe dinți și oase
smulg încet luna de pe cer și pornesc
cu ea în mâinile astea blânde
vreau să ajung la tine și s-o depun
la picioarele tale lungi până la cer

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Iubire cosmică

O iubire cosmică fără de moarte
Galaxia cuprinsă de un foc glacial
Țesută din gânduri vise si soapte
Domină cerul urcă iubirea n astral

Dintr o lume reală să ajung in vis
Străbat zburand întregul văzduh
Urc pe scara ireală ajung in paradis
Paznic al noptii albe iubirea un duh

Este noaptea albă a minți luminată
Făclii de stelele albastre ce lucesc
Si carul mare falnic care mi se arată
Îngerul iubiri plimbat în carul regesc

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suflete

te-ai gândit vreodată
poate luna
se uită spre pământ
și numără oamenii
la fel cum numărăm noi
stelele?

câte suflete căzătoare or fi
în seara asta?

poezie de (iunie 2019)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

În lupta cu moartea, n-aș vrea să pierd prin abandon sau KO. Mi-ar plăcea n-ajung nici măcar fiu numărat. Voi încerca să pierd la puncte.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Tăcerea

-ți înțeleg doream pot
tăcerea care spune tot
privindu- mistuitor
din infinitul ochilor

răspunsul însă-i sub zăvor
la adăpostul buzelor
doar ele știu precis cum faci
să îmi vorbești atunci când taci

poezie de (iulie 2019)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Irina Lazăr

Prea mult, prea puțin

ce înseamnă oare, când îți pui ochelarii
-mi citești poezii, firește, nu ale tale
când îmi aduci aminte de masa din bucătărie
de cercelul meu atârnat pe acolo, pe undeva
ca o capcană de prins vise, tot așa cred sună cercelul
când bate vântul
când nu sunt eu
drept răspuns ți-am citit și eu o poezie de-a ta
cu voce tare, ciudat, cât de tare răsuna tristețea pe acolo
ciudat, în poezia aia spuneai că o să fii fericit
te-am întrebat, și ești fericit
te-ai fâstâcit, ai spus da
mai târziu ai spus da, nu atunci.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

O, tinere somn

iar tragi în derâdere
de urechea nervoasă? – eu
trebuia de mult observ
lipidele pământului meu
(acela cu suprafața rugoasă...)
nu se aseamănă cu bâlbâiala din vers – sau?! – atunci
rămâne așa: eu
voi înnopta de-astă dată-n corabia nu în cetate
(voi ține ochii străjeri peste noapte...)
nu voi vâsli cu auzul
(muzica e prea tare...)
veștii mult prea triste iubitele mele
se pierd cu firea și tremură
(dunărea e prea mare...)
ca apele fluviului ascultate
din depărtare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jerome K. Jerome

O doamnă: Sunteți niște creaturi foarte curioase, voi, bărbații. Habar nu aveți ce vă poate capul și din cauza asta nu știți niciodată ce vreți.
Un bărbat: Draga mea doamnă, acuzați pe cine nu trebuie. Mărturisesc că nu prea știu ce îmi poate capul și puținul care îl știu despre el nu îmi place. Nici nu l-am făcut eu, nici nu l-am ales eu. Sunt mai nemulțumit de el decât puteți fi dumneavoastră. Pentru mine constituie un mister mai mare decât pentru dumneavoastră și trebuie îl accept așa.

replici de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Three Men in a Boat and Three Men on the Bummel" de Jerome K. Jerome este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 7.99 lei.

Stele

ce sunt stelele? am întrebat
cu toate că nu așteptam nici un răspuns

stelele sunt licuricii cerului
care se nasc, trăiesc și mor în fiecare noapte

stelele sunt globuri mari de foc
în care ard toate părerile de rău, toate amăgirile

stelele sunt vestitorii împlinirii dorințelor
atunci când când cel ce se roagă chiar crede în tăria rugăciunii

stelele sunt tovarășii de drum ai lunii
să nu se plictisească nopți de-a rândul în singurătate

încă nu știu ce sunt stelele, dar știu că toți oamenii frumoși
ne privesc din adâncul nopților și ne veghează

poate, cândva, voi fi și eu o stea...
poate

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Stelele la apus

Zăceam acolo întins pe niște pături
Prea istovit -mi pot capul înălța,
Și-o zi lungă și fierbinte îmi trecea pe-alături,
Și-mi doream fi fost mort. Și asfințea.

Spre vest, lichid, aurul aluneca-n amurg.
Contemplam cum lumina zilei moare
Și parcă simțeam cum stelele de pe cerescul crug
Îmi însoțeau inima într-o depărtare mare.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Competiție inutilă

E-nvălmășită lumea tare,
Cum nu prea cred c-a fost cândva;
Toți vor a ști care-i mai mare
Și-a spune, eu sunt... cineva.

epigramă de din Ion Bindea, Epigrame 80 (2011)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Harta și busola

Pe Pământ când ai venit,
Aruncat aici de soartă,
Ca să mergi spre infinit,
Ai nevoie de o hartă.

Dușmanii sunt printre noi
Drumul e primejdios
Ca să nu dai înapoi,
O hartă e de folos.

Când ai luat-o pe-o cărare
Și nu știi unde te poartă
Nu te panica prea tare,
Ci mai uită-te pe hartă.

Vreme trece, vreme vine,
Și tu viața o străbați
Cu harta mereu la tine,
De la drum să nu te-abați.

Iar busola minunată
Ce-ți oferă îndrumare
Fără a greși vreodată
Este sufletul tău mare.

poezie de (23 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu vin din lumea lui foaie-verde

Eu vin din lumea lui foaie-verde
De unde dorul este pribeag,
Unde dragostea ni se pierde
În tot ce-i frumos și ni-i drag.

Eu vin din lumea lui Făt-Frumos,
Unde totul este iubire,
Cânt doina pe fluier de os
Și caut calea spre fericire.

Eu sunt făcut din lutul barbar
Țara –o doică cu sânul plin,
De la ea am supt lapte cu har,
Dar și mierea și vinul pelin.

Îmi pare c-aud depărtările cum
Plutesc pe aripi de dulce mătase,
Pe toate-aș vrea le-adun
Din rune trecute, din vise și oase.

Sub fruntea adânc-a Carului -Mare,
Scârțâie cumpăna fântânii și-atât,
Doamne, unde-i mâna Ta, oare,
mi-o pui drept fular peste gât?

Eu vin din lumea surâsului Tău
Și glasul duios îmi sună-n timpan,
Eu nu Ți-am făcut nici un rău,
Trece-, Doamne, frumos în alt an.

poezie de (26 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Carul Mic sau Carul Mare (unuia care-i talentat, dar cam "sprițar")

Ieri, am văzut cum mânuiești paharul,
Și doresc -ți adresez o întrebare:
"Se zice, ai avea talent cu carul,
Dilema-i: Carul Mic sau Carul Mare?'"

epigramă de (iulie 2013)
Adăugat de Alex DospianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Îmi lipsești

"Îmi lipsești" înseamnă
Că sunt incomplet
Înseamnă că am fost "tot"
La un moment dat
Și-apoi ai plecat.

"Îmi lipsești" e "te iubesc" - ul meu
Și-o să te iubesc neîncetat
Pentru -mi vei lipsi mereu.

poezie de (iunie 2018)
Adăugat de Gabriel CîndeaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prezent

Prea îmi era gând inima,
Prea timp picioarele
Și prea durere trupul
Și visam
Cu prea mare viteză
Idei îndoite egal
Mirosind prea verde
A glas de nor.

Aș fi vrut
-mi ridic statuie
Dar prea înaltă
Mi-ar fi fost atunci
Treapta
Și prea împietrită
Amintirea;

Sunt prea eu,
Prea acum,
Prea concretă.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Parodie după poezia "Flămând în zori" de Nicu Gavrilovici

Ba, eu voi lua bucata cea mai mare
Și stelele le-oi înșira la gât.
Adame, am și eu o întrebare:
Cu altceva nu poți joci barbut?

De botezat, vom boteza toți aștri,
Dar, singuri rămânem nu aș vrea.
Vreau ascund în ochii mei albaștri
Mai multe lumi, pe lângă lumea ta.

Și mie-mi place noaptea cea cu vise,
Dar, soarele, nu vreau, îl alungi.
Te vreau cu diminețile deschise,
În pijamaua ta cu roșii dungi.

Iar de zburat, avem noi aripi, oare?
Ei, pescărușii, zboară mult prea sus.
Cu umbre lângă noi, va fi răcoare-
Cred, ai doruri multe de adus.

Și parte de-oi avea de-așa odihnă,
La pieptul tău, într-un hamac de dor,
Voi sforăi, iubitul meu, în tihnă,
Că n-am avut așa un dormitor.

Tu, stai de pază, ți-am lăsat cafeaua-
Pe-o bancă-n Carul Mare o găsești.
Lunii de miere îi faci safteaua,
Strigând în zori de zi, că mă iubești...

parodie de , după Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook