Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Paparude-n vieți cerute

Când de mine-ți va fi dor
să-mi azvârli într-un izvor
straiele din frunze crude
ceru'n țărnă să mă scuipe.

Să-mi faci sălbi de firfirici
praguri să mă-ntorn pe-aici
moartea morții să mi-o calc
să-i scriu vieții'n catafalc.

Brusturi, fagi, stejari, aluni,
arbori, pravili din străbuni,
când țeși frunzele ofrande
zețuiește-mă'n ghirlande.

Cheamă și mă cere-aproape
Domnul să mă-ntoarcă ape
cerul pieptul să-și descheie
să-ți curg ploaie și femeie.

Într-un rit de post-pascale
să-ți fiu iarăși sărbătoare
să mă nasc și să-ți renasc
trup cu suflet de damasc.

Sărutând obraji cu umbre
ce-și curg dorurile sumbre
să-mi cobor ploaia și versul
răcorindu-ți universul.

Deșteptându-mi ploile
să m-aștepți cu joile
când adun izvoarele
tulburând poemele...

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Inimă de jar

Fi-ți-ar dragostea să-mi fie
templu-n trup prin poezie,
să-mi răsfiri cuvinte două
până litere-o să-mi plouă.

Fi-ți-aș tălpi însângerate
de aici și pân'la moarte,
soartă răsturnată-n soartă
până bolta ne-o fi poartă.

Fi-ți-aș și parfum și rouă
picuri despicați în două,
să fiu dor, să fiu și chin,
sufletul când mi-l închin.

Fi-ți-aș toamnă, primăvară,
vară și-apoi iarnă iară,
inimă să-ți fiu... de jar,
când iubești... ce n-ai habar.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pot

pot să-mi umplu lumea dacă vreau, cu tine,
pot să-mi scutur cerul peste ochii tăi -
se-nroureze nopțile-ți cu vise
și să-ți ardă toate spaimele-n văpăi.
pot să-ți curg în suflet cu uimiri candide
când îți bate pleoapa alb peste cărări
și când înflorește noaptea printre greieri
pot să-ți șterg tristețea altor întâmplări.
să renasc pot încă sub a ta suflare
sau sub dalta-ți aspră de Pygmalion
care-mi sapă aripi largi în carnea pietrei
ce-mi crescuse-n tâmpla arsă de nesomn.
când te cheamă zarea dincolo de vreme
să-mi atârn privirea pot de ochii-ți triști,
te duc cu mine-n capătul luminii
unde iarba verde știe că exiști,
unde universul îngustat în inimi
face nu doară că ne-a rupt cândva
din perfecțiunea unui tot magnetic
ursind două cioburi spre-a se căuta.
dupa toate astea pot -nvăț uit
cum îți suna pasul când îmi calci în dor
și redefinindu-mi viața prin uitare,
fără sens de tine, pot -nvăț mor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor

Mi-e dor să-ți fiu hoinar, străin prin gânduri, cu pași de cânt să-ți calc peste tăceri
Și visul să-ți cuprindă printre rânduri, o șoaptă lacomă de primăveri.
Mi-e dor să-ți fiu plăcere crudă, licoare vie pentru suflet însetat
Liman și mângâiere surdă, apus și răsărit neîntinat.
Mi-e dor să-ți fiu lumină peste umbre și liniște flămândă de abis
Când se îmbrățișează tărmurile surde, la mal învolburat de zâmbet stins.
Mi-e dor să-ți fiu și reazăm și revoltă, sub cerul dulcei noastre regăsiri
Când se asmut ispitele, firavă să-mi gusti din șoaptă numai fericiri.
Mi-e dor să-ți simt mirosul proaspăt, fraged, asemeni clipelor de veșnicie
Unde-și oprește timpul pasul molcom, pe-un petic de senin și nebunie.
Mi-e dor să te alung adânc în mine și tot în mine să te regăsesc
Am păstrez într-o strânsoare caldă, emoție și fior șă-ți dăruiesc.
Mi-e dor să te revăd așa cuminte în lumi pe care nu le recunosți
Cu inimi dezlipide pe alocuri, aglomerate de actuali și foști
Te uit și iar mi-e dor de tine, regăsesc și iar te părăsesc
Te-aș întreba fără cuvinte:
Tu ce faci când ți-e dor să te iubesc?

poezie de
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-ți scriu cuvinte pline de iubire

Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Cum frunzele pe uliță foșnesc,
Când tu îmi ceri un gram de fericire
Eu reușesc cu toamna să-ți vorbesc.

Iubește- cum n-ai iubit vreodată
Că numai tu ești dorul meu nebun,
Cea mai strălucitoare nestemată
Răspuns la toate câte nu se spun.

Ascunde- în ochi tăi o noapte
Vreau să renasc cu visele în zori,
Și ascult iubito printre șoapte
Cum spui că iubești și mă adori.

Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Pe frunzele ce-n dansul lor plutesc,
Tu să-mi citești iubito în privire
Că doar să-mi fii aproape îmi doresc...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi spui

Să-mi spui în fiecare zi că ești,
Să-mi murmuri cald că sunt șiți-e dor.
Să-mi dărui pacea și să mă iubești,
Să mă înalți, să mă cobori ușor.

Să-ți iei tainul de frumos din flori,
strângi în brațe gându-mi fremătând,
Să-ți umpli inima cu mine-n zori,
Să-ți fie, ziua, sufletul flămând.

Să-mi faci, din seri, senine dimineți,
Să-mi fii lumină, dragoste să-mi fii!
fii tu sensul-ntregii mele vieți,
nu mai pleci nicicând, vii, vii...!

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Du-te, vino...

Am să mă strecor, odată,
lângă tâmpla-ți aplecată,
cât -nchid sub buze calde
freamăt de iubiri perlate.

Și-am vin cândva, furiș,
privesc în ochii-ți ninși,
tainice scântei divine-n
nerostiri, diamorfine.

Am vin tiptil, în noapte,
con de umbră'n căi purtate,
cât să-ți fur liniștea lină,
să-mi beau cupa, de lumină.

Și-am vin, plec, vin
fiindc-am suflet pelerin,
și mă-ntorn când teii-mi plâng,
flori de dor, pe umeri crâng.

Am să mă prefir, tăcută,
să-ți răspic dragostea mută,
și'n mănunchi de iriși grei,
să-ți leg inima'n, condei.

Și-am plec, vin, plec,
salbe'n slove să-ți culeg,
fă-mi un loc să-ți stau, o vreme
ochi în ochi, printre poeme.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să-mi spui

Să-mi spui de câte ori te pierzi
pe-alei de labirinturi verzi,
întunecate... să-ți descui
din ceață, frigul să-ți răpui.

Să-mi spui când nimeni nu te-aude
și-ai vrea strigi și lumi sunt surde...
s-alerg, să mă anin de-un cui,
să-ți fiu icoană, rugi pui.

Să-mi spui de nu mai poți zbori
de prinsă-n mreje... să-ți tai sfori,
-nnod în cozi de zmeu, sui,
te port fulg de vis oricui.

Să-mi spui când nu mai ai speranțe,
să-ți compun versuri la romanțe
-ncânte timp plecat hai-hui
în urmă-ți... că-i al nimănui.

Să-mi spui de-mpreajmă iar să-ți fiu
cum voal de păr, miresmi să-ți țiu
nu se-mprăștie nu știu cui,
ce nu păstrez, căci alta nu-i.

Să-mi spui în gând -că tot voi ști
de-mi cauți suflet, dorinți vii
ce le-am pe veci, dulci, amărui-
de cum ești tu, să-mi spui, să-mi spui.

Să-mi spui tot ce destin propui
cu dulce glas ce-l ai, să-mi spui,
să-mi spui tot ce nu poți spui;
că înger eu îți sunt, de-mi spui...

Să-mi spui tot ce-ai fi vrut spui,
să-mi spui ce n-ai spus nimănui,
să mă topești de glas ce spui...
nici nu fiu, de tu nu-mi spui!...

poezie de (15 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să împărțim!

împărțim!
Eu să-ți dau cuvintele.
Să-ți cauți în ele răspunsul.
Tu să-mi dai tăcerea
Să-mi caut în ea întrebarea.
Iar din îmbinarea firească
construim
O poveste.

împărțim!
Tu să-mi dai visul
Să-mi caut în el ipoteza.
Eu să-ți dau realitatea
Să-ți cauți în ea tot cuprinsul.
Iar din îmbinarea voită
desenăm
O poveste.

împărțim!
Eu să-ți dau bucuria
Să-ți cauți în ea nemurirea.
Tu să-mi dai nevăzutul
Să-mi caut în el stăruința.
Iar din îmbinarea cerută
colorăm
O poveste.

împărțim!
Tu să-mi dai un suflet
Să-mi caut în el jumătatea.
Eu să-ți dau iubirea
Să-ți cauți în ea ființarea
Iar din îmbinarea lor senină
trăim
O poveste.

poezie de (7 august 2012)
Adăugat de Gabriela ChișcariSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriela Mimi Boroianu

Mai lasă-mă...

Mai lasă-mă să mă mai nasc odată
În anotimpul cu iubiri promise,
am un trup, să mă cobor din vise,
Și-n pași de vals la viață să-i dăm roată.

Mai lasă-mă să-ți înfloresc mălinii
În vara când și frunzele doinesc,
Sub poala timpului, cu dor, te opresc,
Și te scald în apele luminii!

Mai lasă-mă să fiu ce nu ți-am fost
Când versul l-ai pictat într-o chemare,
Un țipat alb, de pescăruș pe mare,
Ce-a luat deodată zările la rost.

Mai lasă- prin timpul tău de-oi trece
-mpart cu tine-n zbor o veșnicie,
Să-ți fiu și eu... mai mult de-o poezie,
Ce pe hârtie versul ți-l petrece.

Mai lasă-mă să fiu tot ce-aș fi vrut
Și n-am putut să fiu în astă viață,
Femeia ce cu doruri te răsfață,
Și nu doar muza ce prin vise ți-a trecut...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iar scriu de dor

Iubitule, se-ntoarce toamna noastră
Și-s tot sărut răsfrânt sub felinare
Plâng ploaia ce se deghiza măiastră
Cu revelații ude-n frântele oscioare.

Iar scriu de dor pe-apus cu nostalgii
Tresar adâncuri, simt mișcări caline,
Îmi cer desăvârșirea în nopțile târzii,
Când sufletu' mi-e-nveșmântat cu tine.

Te mint, mint, vreau asfințitul tău!
Port quintesență-n trup de muritoare
Să faci din dragoste un ultim empireu
Tu, ploaia mea-n, amurg de resemnare.

Mi se prelinge dumirirea-n pleoape ude
Am salvez o toamnă pentru amândoi
fac un pat din frunze ruginii și flude
Să-ți retrăiesc sublimu-n viața de apoi.

(2016)

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Blestemul minciunii

Să-mi pocească moartea mutra
viermii să-mi picteze chipul
se vadă numai umbra
și din sânge doar nisipul

Viermii să-mi picteze chipul
să fiu bun de arătare
să mă macine nimicul
morții să-i fiu lumânare

Să fiu bun de arătare
când se vede numai umbra
am nervii sub picioare
moartea să-mi picteze mutra

Iar viermii să-mi roadă cerul
dacă n-am scris adevărul

poezie de
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Dor

Când o să-mi fie dor
de tine, într-o noapte,
am să-ți bat în geam
cu degete de ploaie.
nu tresari
când va tuna afară
E dorul meu
ce te cheamă.

poezie de
Adăugat de Lucreția Ionescu BuiciucSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Ce te-aș mai scălda în lumină. Să-ți mângaie cu raza blândă trupul gol. Să-i fie naivul freamăt și ispită în hruba uitării. Când apune tăcerea tu să-mi răsari în suflet cu senin. Să-ți fiu rugăciune și să ne-ntâlnească hazardul într-un singur gând, dincolo de punți netrecute. Pot și vreau căutarea aceasta neîntreruptă, febrilă, vindecătoare. Mă seduce până la agonie mușcând cu patos amalgamul trăirilor. Pot să-ți mestec amarul și-apoi să-ți dau înapoi fericire. Tu poți?


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Any Drăgoianu

Învață-mă să fiu tu

să-ți gust nefericirile
până la ultima brazdă a sufletului
să-ți mângâi intențiile nesăvârșite
și să-ți ascult întrebările apocaliptice
să-ți adun dezastrele
ca pe frunzele ce cad toamna
hai
învață-mă să fiu tu în fiecare secundă
te trăiesc ca pe ceva ce îmi aparține
și în momentele de luciditate
când absolutul traversează
te pot rosti ca pe un Dumnezeu
hai
învață- cum să-ți deschid pieptul
în nopțile când luna doarme leneșă pe podea
și lupii își strigă foamea prin păduri
când filosofiile se bat cap în cap
și totul devine oblic
chiar și gândul că te-aș putea poseda

învață-mă să scriu alt poem
în care moartea să fie o femeie subțire
iar mutilările noastre succesive
pară jocuri perverse
hai
suflete
învață-mă să fiu tu
ca pot înțelege
și să pot asculta
tropotul cailor
când albastrul le mângâie copitele
hai
suflete
hai
sub șenilele reci ale timpului
unde ne trăim păcatul

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mirela Crâșmaru

Femeia copilă

Din inimă m-ai întrupat
Femeia copilă
te iubesc pe tine ca bărbat.
Dar niciodată
Nu m-ai întrebat
Ce vreau să-ți fiu
Ce vreau simt.
Poate vroiam îți fiu Luna
Cu toate stelele din Cer
Să-ți luminez în noapte
Când te-ai fi simțit stingher.
Poate vroiam îți fiu furtună
te-acopăr cu toate ploile de vară
pot să-ți șterg lacrima
ce curge ca nebuna.
Poate vroiam îți fiu un anotimp
Cu siguranță vara cu-al său Soare
Să-mi cuibăresc inima și nu mint
Că ai ajuns să-mi fii albastrul dintr-o mare.

Să-ți fiu Iubire?
Poate DA,
Dar sunt totuși
o dulce Poezie...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-aștept

Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Incandescentă refulare

Ca un țipăt de durere te ascult, când mă atingi
Ca o lavă din străfunduri te adun, când vise stingi.
Și te simt ca pe-o durere, ce își face loc spre cer
Când de-atâta dor, explozii, printre gemete, iar pier.

Roșu pictezi obraznic și m-aștepți la cotituri,
Să-mi aprinzi nedumerirea și săruturi îmi furi.
Și cenușă rămână când fierbine -nvelești!
Hai, mai cântă- în vise, și trezește-mă-n povești!

Cu furie, drumul vieții, ca un fluviu ți-l croiești
Pe un mal te-aștept cuminte, soarta să mi-o drămuiești.
Și de mână-n zorii vineți de atâtâtea așteptări
Să mă prinzi, nu -ncumet, să mă sting în alte mări.

În incandescența asta, ce te fierbe ca în iad
Tu m-atragi ca pe-o ofrandă și ca jertfă am cad
Pe altarul nemuririi, unde noapte am să-ți fiu,
Să-ți răsar cândva în ceruri, nu fie prea târziu!

Și vulcan nestins, nebune, să mă ningi pe-un colț de stea
Și rog s-ajungi la mine... cu un strop din iarna ta.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întruchipat în așteptare

Pe unde mergi, să-ți calc pe urme
Și unde gânduri îți rostești,
Să ți le prind din zbor, trupești
le adulmec, să mă îndrume?

În care timp, din calendar,
Îți pui amprente de solstiții,
Să-ți caut ierni din dispariții,
știu când vara o porți dar?

Pe care pagini le citești,
Să-ți pătrund literă în pupilă,
În priviri caste de-o idilă
Trupul de iris să-mi clătești?

În care anturaj te învârți,
Să-și sorb din dulcele de albină
Din zbor floral de balerină,
Să mă încânt, când taci și asculți?

Pe când să te aștept, senină
Ca Soarele spălat de nori,
Cu raza să-mi topești fiori,
Să mă aprind... cum Luna, plină?

În care stea sălășuiești
Și când cobori, din nou, lumină,
Să-ți ating luciu-n cer, ce-anină
Privirea mea, de mă zărești?!

Neștiut sunt, ca noua floare
Din fulg de iarnă... în așteptare.

poezie de (12 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am să te-nvăț...

Am te-nvăț să mă iubești
Cu cerul tot pe un prag de stele
Să-mi pui pe umeri dintre aștri
Doar ochii tăi cu doruri grele
Să mă mângâi cu primăveri
Să-mi faci altar pe sâni din rouă
Să-mi plângă nuferii din ierni
Când inima mi-o rupi în două
Să mă săruți am te -nvăț
Să-mi pui pe buze mirul verii
Să mă-nvelești într-un răsfăț
În seara tainică a plăcerii
Amurgului răsfrânt în noapte
De plânsul ochilor din inimi
Și de cutremurul din șoapte
Când umbra mea-i topită-n chinuri.
Am te-nvăț să mă iubești
Să mă cuprinzi înr-o tăcere
Când toamne-n gând îmi împletești
În veacul care-ncet ne piere
Am te-nvăț să-mi spui pe nume
Când inima la piept mi-o strângi
Și fugim departe-n lume
Numai prin ochii mei plângi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Violetta Petre

Marea mea dragoste, Marea...

Și te-aș face așternut, îmi susuri printre vise,
Cu un clipocit de val, diminețile să-mi cânți,
Să-ți fiu țărmul liniștit, când sub geana nopții mi se
Nasc poemele de dor și de dor să mă descânți.

Și pe gleznă te-aș uita, ca pe-o tainică pomadă,
Să-mi miroasă pașii-a vânt și a alge-albastre-verzi,
Să mă-ncalți în catifea, pentru-o lungă promenadă,
Ca nu te pierd în cer, tu, pe mal, nu pierzi.

Scaldă-mi ochii în amurg, să-mi rămâi lacrimă vie,
te simt pe-obraz cum plângi, când povara ți-e prea grea
De atâtea jurăminte false. Dă-mi povara mie,
Să fiu mare,-n locul tău, dacă Dumnezeu o vrea!

nemărginesc albastrul, să-ți eternizez tăcerea,
În adâncuri neștiute, scufund fără regret.
Și de vei simți, pe valuri, cum sfâșie durerea,
Prinde-, de mijloc, Mare, dansăm un menuet!

Și andante ne pierdem, revenind mereu la mal,
Eu, perechea ta mireană, tu-logodnic ireal...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook