Deziluzie
Lumea mea de ieri,
Nu mă mai cuprinde,
Lumea mea de azi,
Neplăcut surprinde.
Lumea e un bluf,
E o paranteză,
Cacealma de puf,
Fără antiteză.
Clipa în neant,
Trece ca o umbră,
Cal fără valtrap,
La caleașcă sumbră.
Și mă bate-un gând,
Să dau tot la spate,
Versul să-l ascund,
Să nu-mi mai dea coate.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre versuri, poezii despre trecut, poezii despre prezent, poezii despre poezie, poezii despre gânduri sau poezii despre cai
Citate similare
Ab inițio
Lumea mea iată moare,
Lumea ta a murit,
Moartea lumii mă doare,
Vine-un alt asfințit.
De-ar mai fi altă lume,
Nu-i nimic definit,
Calcă timpu-n picioare,
Într-un spațiu căznit.
După cum ne e timpul,
Mori și tu, mor și eu
Și să mori nu e simplu,
Fără de Dumnezeu.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre timp, poezii despre spațiu și timp, poezii despre religie, poezii despre picioare sau poezii despre Dumnezeu
Pleacă lumea prin lume
Pleacă lumea prin lume,
Plec și eu pe un gând,
Anonim fără nume,
Lumea-n lume cântând.
Fără țintă anume,
Cu un dram de noroc,
Și nimic n-am a spune,
Nici nu caut vreun loc.
Pe cărări nebătute,
Eu mă rostui tăcut,
Doar potcoave pierdute,
De noroc ce-a trecut.
Mai privesc ochii țintă,
De grăbiți trecători,
Ochii mei o oglindă,
Prea ușor trădători.
Despre viață și taine,
Numai ochii vorbesc,
Dezbrăcați ca de haine,
De minciuni și livresc.
Pleacă lumea prin lume,
Plec și eu spre destin,
Trecător fără nume,
Augustin clandestin.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre vestimentație
- poezii despre tăcere
- poezii despre trădare
- poezii despre ochi
- poezii despre nuditate
- poezii despre noroc
- poezii despre minciună
Eseu fără temă
Câțiva pantofi, vreo câteva sacouri
Și trei șireturi de adidași rupți,
Un papion de gală și tricouri,
Mai fac dovada anilor abrupți.
Un pumn de poezii și epigrame,
Eseuri fără rost și cititori,
Lansetele cu crapi de kilograme
Și-un manuscris cu vechi stpânitori.
Se-așterne praful și uitarea nopții,
Pe lumea mea de vise și iubire,
Iar viața nu mai e mare scofală,
Ci doar Golgota mea de răstignire.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre visare, poezii despre uitare, poezii despre pescuit, poezii despre noapte, poezii despre metrologie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Fara mine
Fără mine, lumea va fi mult mai frumoasă.
Fără mine, lumea va fi mult mai bună.
Fără mine, lumea va fi așa cum
Este ea, nu cum este acum
Fără mine, se vor întâmpla multe: iată
Nu îndrăznesc ce anume, să spun
Fără mine, lumea va fi minunată
Așa cum este ea, nu acum
Fără mine, pe lume va fi mult mai bine,
Fiți siguri, fiți așa cum
Visați să fie lumea fără de voi, așa cum
Lumea, cu mine, nu este acum
poezie de Liviu Florian Jianu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe
Model comportamental
Eu mult prea mic în lumea voastră,
Voi prea mărunți în lumea mea,
Mă rostuiesc la o fereastră,
Cu giurgiuvele pe podea.
Iar toată nebunia voastră
Și cu indiferența mea,
Își vor vorbi cu dumneavoastră
Și-și vor zâmbi anapoda.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre nebunie sau poezii despre indiferență
Nostalgie
Azi m-am întors la fosta mea casă
dar n-am putut intra.
E plină de amintiri.
La ușa ei este țara mea,
orașul meu, poporul meu, viața mea, lumea mea
fără a putea să le cuprindă.
Nu-mi mai aparțin.
poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre patrie, poezii despre oraș sau poezii despre amintiri
Voi schimba lumea pentru tine
mint
pentru noi
fără tine lumea mea nu există
de mâine o voi lărgi
să te încapă
să mă cuprindă
mint
mâine lumea o să ne înghită
și vom deveni banali
dar azi lumea mea începe cu tine
iar mâine e deja departe
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre schimbare, poezii despre existență sau poezii despre devenire
Iubito, vis etern
Dacă lumea când mi-o vezi
nu e decât lumea ta,
atunci lumea când ți-o vezi
nu e decât lumea mea?
Pe alee se scutură copacii
îmbătați de culoarea toamnei,
clipele în clipe trec
scufundându-se-n întreg.
Corabie de vis ce plutești
pe oceanul de durere,
unde-i moartea cea senină
să scufunde totu-n vreme?
Singură stai la fereastră
și privești lumea de haos,
tu străină azi te simți
peste tot și peste toate.
Străin mă simt și eu, iubito,
neînțeles în lumea mea,
aș pleca tot mai departe,
dar nu am unde pleca.
poezie de George Cătălin Cudalbu
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre ocean, poezii despre marină, poezii despre iubire, poezii despre durere sau poezii despre culori
Lumea sunt eu: Eram cum sunt și azi, vagabond. Mintea celorlalți exista numai ca ipoteză a minții mele. Lumea e, așadar, reprezentarea mea, lumea e sufletul meu, lumea sunt eu. Și oamenii? Marionete pretențioase ale teatrului meu interior, figurine grăbite în pupila mea.
Giovani Pappini în Un om sfârșit
Adăugat de pompilia buzatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vagabondaj, citate despre teatrul de păpuși, citate despre teatru, citate despre suflet, citate despre prezent sau citate despre existență
Dragoste de dobitoace
Nu-mi plac proștii
proștii care ridică capul din iarba lor
și cuvântă,
care ies din comportamentul de vită docilă
și se transfigurează în animale de pradă,
dându-și cu presupusul despre arta conducerii
fără a cunoaște teoria sistemelor.
Nu-mi plac ticăloșii,
nici măcar nu-i căinez,
sunt atât de ticăloși că nici nu scuip pe ei,
doar îi sictiresc.
Urăsc trădătorii, cu toată ființa mea,
de parcă i-aș fi iubit candva crâncen,
cu dumezeii mamii lor cu tot.
Iubesc animalele,
în lumea lor proștii fac treabă de proști,
cu blândețe și asumare de condiție,
respectând ecuația domnului Gauss.
Iubesc animalele pentru că în lumea lor lucrurile sunt clare,
iubirea este iubire și ura este doar o furie,
ce se stinge după legi prestabilite.
Dar cel mai mult iubesc animalele
pentru că în lumea lor nu există trădare,
trădarea înseamnă moarte.
Priviți animalele proștilor,
ticăloșilor, tradătorilor
și învățați legea și măreția de a fi oameni!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre zoologie, poezii despre legi, poezii despre animale, poezii despre învățătură sau poezii despre furie
Lumea mare...
Lumea mare și pustie înaintea mea se-ntinde,
Nici cu ochii, nici cu mintea nu încerc a o cuprinde;
Și-n ist haos fără margini, fără de-nceput și rost
Mi-ai dat tu, ființă dragă, sufletului adăpost.
Și de-aceea, mult iubite, când la tine mă gândesc,
Ca și lumii, eu iubirii, margini nu pot să-i găsesc.
poezie celebră de Veronica Micle din Plimbarea de mai în Iași (1872)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Veronica Micle despre iubire, poezii despre suflet, citate de Veronica Micle despre suflet sau citate de Veronica Micle despre ochi
Clipa mea clipă...
Clipa mea, clipă ruptă din soare,
frântă aripă, ce mă tot doare...
Clipa mea, clipă scursă din stele,
buchie-n pripa genelor mele.
Clipa mea, clipă - ultim tezaur,
strigăt la stripa frunzei de laur.
Clipa mea, clipă, trista mea floare,
soi de tulipă fără culoare,
clipa mea, clipă rece la față,-
fir de risipă scurt ca o viață.
Clipa mea, clipă, ferma mea soartă,
vezi cine țipă, colo, la poartă?!
Clipa mea, clipa, vezi, parcă-n tindă
se infiripă prosop pe oglindă...
poezie de Iurie Osoianu (27 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tezaur, poezii despre stele, poezii despre lalele, poezii despre frunze, poezii despre flori, poezii despre aripi sau poezii despre Soare
Atunci când nu tac, sau când nu vorbesc singur, mă adresez prietenilor, nu lumii... pentru că singura lume pe care mi-o permit este lumea mea!
aforism de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre vorbire sau aforisme despre prietenie
Nu te-am dorit în lumea mea ciudată
Nu te-am dorit în lumea mea ciudată,
Deși, ca mine, nimeni nu te-adoră,
Nici n-am gândit c-o să te am vreodată
Mai mult decât în inimă, ca soră.
Iar de cobor în lumea ta măruntă,
În cafenea, pe lângă mateloți,
Nu pot, în tinerețea mea căruntă,
Să înțeleg de ce te dai la toți.
Când numai eu pot să îți dau putere
Să redevii ce-ai fost, cândva, regină,
Să-ndupleci ani și chiar să naști noi ere
În care doar iubirea să ne țină.
Dar cu-un sărut tu intri-n mine toată
Și lumea mea devine trup de fată.
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre sărut, poezii despre păr cărunt, poezii despre naștere, poezii despre monarhie, poezii despre inimă sau poezii despre dorințe
Paraliticul și frica
Toate trotuarele acestui oraș sunt cârpite
din loc în loc, o casă modernă are trotuarul refăcut cu pietre frumoase
dar pe mine mă încurcă orice denivelare;
consum energie nemăsurată să ocolesc,
să depășesc acest obstacol;
durează un secol până voi trece noua treaptă,
fiecare pas e o povară, o aventură, o amintire
la fiecare pas aș putea să cad...
veșnic trăiesc cu spaima că-n clipa următoare
mă voi prăbuși. Nu-mi este teamă de moarte,
îmi este teamă că mă voi trezi în aceeași lume
pe care nu o mai iubesc.
Sunt plin de dureri, de temeri
de spaime că într-o zi nu mai pot mișca
și totuși creierul va putea să gândească.
Nu înțelegi că și legumele gândesc și nu mai vor!
Plâng, fiindcă am pofte, am dorințe interzise, am amintiri
însă lumea mea nu e a ta
lumea mea îmi aparține numai mie.
Femeile sunt jumătăți care se unesc cu jumătatea mea
să demonstreze că iluzia e permanentă, în
jumătate
din mintea mea, din mintea ta, din mintea noastră.
Plâng fiindcă ți-e milă, că mă compătimești, că sunt nervos
și nu mai pot să mă ascund ca-n alte vremi.
Plâng că mă urăști sau îți sunt indiferent
că toată lumea se oglindește în ochii tăi.
Plâng mereu
sunt prea multe pietre,
la mine pe stradă trotuarul are altfel de bolovani.
Sunt jumătate câine, plâng cu un ochi
fără lacrimi, fără grimase, fără un tremur pe față.
Cealaltă parte e pește, am ochiul în lacrimi.
Plâng, nu fiindcă mă târâi
ci fiindcă nu mă iubești sau nici nu m-ai iubit vreodată...
nu e vina ta, niciodată nu ai știut de mine.
În viață iubești o singură dată, iar eu am iubit,
restul a fost un coșmar și-aștept cu nerăbdare să-l termin.
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre spaimă, poezii despre vinovăție, poezii despre poftă sau poezii despre plâns
Iubitei mele
Ești icoana care îmi iartă gândul,
Când, în vorbe dulci mă răstignesc,
Prieten cu furtunile și vântul
Nu mai știu cum să-ți spun că te iubesc!
Ești partea din suflet care-mi cântă,
Când în brațe, tot mai rar te dezmierd
Și mă iau cu toți demonii la trântă
Dar nu te vând și nu vreau să te pierd.
Mai bine, îmi dau foc în Piața Mare,
Pe-un eșafod, cu toate cărțile ce-am scris
Fiindcă mi-ești boala fără alinare
Și am un loc cu tine-n Paradis!
Ar trebui să-mi dea o alocație,
Pentru tot ce sufletu-mi și mintea zămislește,
Dar, azi, e-o infracțiune-a mea vocație
Și lumea, ca pe-un lepros mă prețuiește.
Tu, dintre toți, îți mai apleci răbdarea,
Peste suferința mea, fără măsură
Și mă pierd, în ochii tăi ca marea,
Pe drumul meu, în Literatură.
De-aș putea, ți-aș face o statuie,
În cea mai mare piață dintr-un burg,
Ești, trup și spirit, regina ce mă suie
Din Iadul vieții, către Demiurg.
Îmi dau doctorii diagnostice fatale,
Mă ocolește lumea, ca pe un ciumat
Dar leacul meu e vraja sărutării tale
Și te port în suflet, dulcele meu stigmat!
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre vânt, poezii despre trup și suflet, poezii despre superlative sau poezii despre suferință
E atât de rece
E atât de rece primăvara care a venit,
Ca sărutul tău care mi-i l-ai dat la despărțire.
De atunci viața îmi pare o lamă de cuțit
Fără tine dulcea și gingașa mea iubire.
E atât de rece primăvara care a venit
Căci chiar nici pomii nu mai vreau să dea în floare.
Și sufletul meu de durere e răvășit,
Fără tine dragostea mea cea mare.
E atât de rece primăvara care a venit
Chiar dacă soarele mai des răsare.
Lumea îmi pare un alb infinit,
Îngropată toată în ninsoare!
E atât de rece primăvara care a venit,
Dar în suflet mai am o speranță!
Că soarele care a răsărit,
O să topească lumea mea de gheață.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre ninsoare, poezii despre infinit sau poezii despre gheață
Poate...
Poate nu ești un falnic împărat
Poate nu ești un filozof de marcă,
Dar dacă tu nu ai fi existat
Azi lumea ar fi fost mult mai săracă.
Poate nu ești o mare cântăreață
Poate nu ești model și nici artistă
Dar fără râsul tău de dimineață
Azi lumea ar fi fost cu mult mai tristă.
Poate nu sunteți buni și plini de-avânt
Poate că-n suflet nu aveți tărie
Dar fără voi aicea pe Pământ
Azi lumea ar fi fost mult mai pustie.
poezie de Octavian Cocoș (5 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sărăcie, poezii despre râs, poezii despre muzică, poezii despre filozofie sau poezii despre dimineață
La acea stea îndepartată
La acea stea îndepărtată,
Când pe hamac mă întind
Din lumea mea întunecată,
Spre ea privesc cu jind.
Strălucitoare, mă cuprinde,
Firavul trup îmi înfioară,
E-un univers ce se extinde;
E lumea mea imaginară!
poezie de Alex Dospian (februarie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre imaginație
* * *
Am un gând ușor năstrușnic...
cu cât încerc să-l stăpânesc și să-l ascund mai mult...
toată lumea îl vede strălucind în ochii mei...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!