CÂND VIAŢA GREA VREODATĂ SUFLETU-ŢI APASĂ (Rubayat)
Când viaţa grea vreodată, sufletu-ţi apasă,
Să te-ngrijeşti ca hrana ta s-o ai pe masă,
Gândeştete că sunt puţini în lumea asta
Cei cărora de suferinţa ta le pasă.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din toţi cei duşi în lunga şi grea călătorie
S-a-ntors vreodată unul să ne aducă veşti?
Fă totu-n viaţa asta de dor şi sărăcie,
De laşi ceva în urmă, în veci nu-l mai găseşti.

catren de Omar Khayyam din Rubaiyate (2004), traducere de Geo Olteanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât soare mai există

Când soarta te apasă,
Şi viaţa îţi este grea,
Când sunt dureri ce lasă,
Tristeţi în urma ta,

Privirea îţi îndreaptă,
Spre Ceru-nalt şi Sfânt;
Cât soare mai există,
E un rost pe acest pământ.

poezie de Stelian Daniel
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e grea. Acesta este un mare adevăr, unul dintre cele mai mari. Este un adevăr mare fiindcă odată ce-l cunoaştem suntem în stare să-l depăşim. Atunci când ştim că viaţa e grea şi acceptăm cu seninătate această realitate - atunci viaţa nu mai e grea. Odată acceptat faptul, el încetează să conteze.

citat din M. Scott Peck
Adăugat de elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel singuratic

Singurătate – grea povară!
Aş da orice să nu te am,
Să nu fiu pasăre pe ram
Ce văduvită e de vară.

Când gândurile muşcă iară
Privirea-mi stăruie prin geam;
Singurătate - grea povară,
Aş da orice să nu te am.

Şi cucul zburătoare rară
Ce cântă-n codru, de haram,
Pribeag a fost în altă ţară,
A revenit că-l adoram.

Singurătate - grea povară!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţini sunt cei care mi-au mărturisit vreodată: "Sunt nefericit". Cei mai mulţi spun: "Sunt bine, am reuşit să obţin tot ce mi-am dorit vreodată". Aşa că întreb din nou: "Ce vă face fericiţi?" Iar ei răspund: "Am tot ce-şi poate visa o persoană – o familie, o casă, un loc de muncă, sănătate". Iar eu întreb iar: "V-aţi gândit vreodată dacă toate acestea reprezintă sensul vieţii?"

citat din Paulo Coelho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel iubirii dintâi

Deşi iubiţi n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.

Să ascultăm privighetori
Aş fi dorit să vii odată;
Deşi iubiţi n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.

Cu inima descătuşată
De anii mei rătăcitori
Tu eşti iubirea căutată
În viaţa mea de-atâtea ori,

Deşi iubiţi n-am fost vreodată.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă grea

Iarna asta se anunţă grea,
Vai şi amar de viaţa mea.
Dar nu am să pun pe foc buşteni,
Ci epigrame cu olteni.

epigramă de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DACĂ ALE SENECTUŢII PIETRE PE SPINAREA TA APASĂ
Dacă ale senectuţii pietre pe spinarea ta apasă,
Luptă-te acerb cu ele şi nu mai sta claustru-n casă,
Iar gândirea ţine-o creativă şi-n deplină libertate
Şi eteric spirtul spre zările înalte-n zbor îl lasă.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai grijă de tine chiar şi atunci când nu te vede nimeni, mergi drept oricaţi nori s-ar aduna deasupra ta, respiră puternic şi dă vieţii tale sens, iubeşte adânc şi nu face rabat la "calitate", ascultă natura creând momentele magice ale sufletului, alege cauzele drepte pentru care să poţi dărui totul, alină suferinţa şi ţine cont de cei care chiar sunt defavoritaţii soartei, culege zâmbetele atrăgând oamenii cu zâmbetul tău, dăruieşte-ţi inima dar nu uita vreodată că s-ar putea s-o aduni de pe jos, ai încredere în intuiţie atunci când viaţa te pune să alegi şi dă credinţă clipelor ce le străbaţi, fără de care viaţa n-ar avea valoare.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munca este grea atunci când viaţa este lipsită de un scop. Când trăieşti pentru a realiza ceva mai măreţ decât propriul orgoliu, munca grea devine o plăcere nebănuită.

citat din Steve Pavlina
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânzienele gingaşe

Sânziene dragele mele,
Voi aveţi sufletul drag,
Vreau să fiu cu voi în stele
Şi-am ieşit să văd în prag.

În seara asta mintea mea,
Caută-n stele cu privirea,
Că vrea să uite viaţa grea,
Şi-ncearcă din nou nemurirea.

Acolo sus sunt ani pierduţi,
Îi văd când sunt eu trează,
Dar îmi apar nişte năluci
Şi sânzienele dansează.

Pe-o rază caldă călătoare,
Văd o stea unde e iubirea mea,
Ce luminează uşor în zare
Şi ea-mi bucură viaţa grea.

poezie de Eugenia Calancea (24 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este hrana care ai servi-o toată viaţa fără să te saturi vreodată de ea.

Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricine îşi poate purta povara, oricât de grea, până când cade noaptea. Oricine îşi poate face munca, oricât de grea, pentru o zi. Oricine poate trăi fericit, răbdător, iubitor, inocent, până când soarele apune. Şi despre asta este viaţa. Să o trăim câte o zi, odată.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa asta...

În viaţa asta aspră, grea
plătit-am biruri de coşmar,
iar greutăţi de-oi mai avea
le sorb ca din pahar cu har!

Iar cel ce n-a plătit vreun bir
şi-n pofte s-a-nfruptat mereu,
poate-i bogat ca un emir,
dar e sărac în Dumnezeu.

Sunt mai bogat că-s chinuit,
în pază Domnul m-a avut,
mârşave biruri am plătit,
dar nicidecum n-am fost căzut.

În viaţa asta aspră, grea,
sunt mai bogat, dar chinuit,
iar greutăţi de-oi mai avea
le-oi depăşi că-s chibzuit.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caia de şoaptă

Mă ucizi incet cu clasă
De mine dacă-ţi pasă!
Apasă tare apasă
Căci iarba mi-e casă

Balta băutură aleasă
Omătul imbrăcăminte
Noroiul încăltăminte!
Şi caia a ta şoaptă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

Ploaia răpăie pe casă,
Fulgere se văd pe cer,
Noaptea tot mai grea se lasă,
Câinii urlă a mister.

De nimic nu mai îmi pasă,
Totul pare efemer;
Ploaia răpăie pe casă,
Fulgere se văd pe cer.

Atmosfera mă apasă,
Nu mi-e teamă, însă sper
S-o destind c-o Tămâioasă
Scoasă de la frigider.

Ploaia răpăie pe casă.

poezie de Mitică Ion din Şah etern (2007)
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe fauna cuvântătoare

Pe fauna cuvântătoare
Apasă greu osândă grea:
Prostia e molipsitoare,
Pe când înţelepciunea ba.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul versului

dragă îmi e viaţa cum drag îmi este versul
şi fiecare clipă îmi pare-o nestemată
cu elan înaripat explorez universul
în baia de lumină mă scufund câteodată.

când e grea tristeţea şi mă apasă stresul
mă ascund în rapsodia sufletului fermecată
dragă îmi e viaţa cum drag îmi este versul
nu strivesc cuvântul nicicum, niciodată.

nu am regrete mari iubirii-i ştiu demersul
face inima să cânte melodia minunată
coşmarelor din noapte le-am găsit reversul
îl cerşesc pe Dumnezeu cu credinţă destinată.

dragă îmi e viaţa cum drag îmi este versul
şi fiecare clipă îmi pare-o nestemată.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmpul este viaţa lui

Am cules în dimineţi
pe Câmpia Soarelui,
bucurii, dar şi tristeţi
din viaţa ţăranului.

Bucuriile sunt flori
care-i fac viaţa frunoasă,
când tristeţea, uneori,
anii vieţii îi apasă.

Macilor să râdă-n faţă
în bătaia vântului.
Să se bucure de viaţă
în Câmpia Soarelui.

Tradiţia strămoşească,
-lucrarea pământului-
nu vrea să o părăsească.
Câmpul este viaţa lui.

Dumnezeu să-i dea putere
şi să-l ţină sănătos!
Munca înseamnă avere
când câmpul este mănos.

poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

E noapte, mi-e frică şi gem îndelung,
iar inima pieptu-mi apasă,
în visul în care sunt gata s-ajung
în lumea de nimeni aleasă.

E lumea în care cei mici sunt jertfiţi,
e lumea în lacrimi scăldată,
e lumea cea rea, cu eroi biciuiţi,
e lumea de umbre călcată.

Nu pot să mă apăr, sunt singur în vis,
nu pot nici să fug să-mi scap viaţa,
aş vrea, dinspre cer, să coboare-n abis
lumina, să spulbere ceaţa.

În lumea de monştri, de lacrimi şi chin,
coboară, pe-o rază de soare
un sunet de harpă, trimis de destin,
iar lumea lui Goya dispare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!