Viața
M-am hotărât să plec in lume
Să caut Viața unde s-o ascunde
Poate îmi va raspunde:
De unde vine, unde se duce?
Cu ce vine, cu ce se duce?
De ce vine, de ce se duce?
Cine o trimite, cine o primește?
De ce uneori, mai mult durează
Alteori cineva, de ce o scurtează?
De ce Istoria cu Ea jonglează
Războaie și catastrofe inventează
Viața cu secera o decimeaza?
De ce Scena pe care se petrece
Abunda de atâtea sentimente?
Și mai reci sau și mai calde,
De iubire și durere,
Bucurie și tristețe,
Dorințe, vise și speranțe
Împlinite sau desarte...
De ce pe toate Viața le are?
După atâta frământare
Un răspuns iată răsare:
Viața se află si în mine și în tine
Si in întreaga Omenire,
Dar si Sus în Cer și printre stele
Si printre nori, zăpezi și ploi
Peste tot si pe Planeta
Si pe munți și intre flori
Și în izvoare și pe mare
In toate vietățile de sub Soare
Dar despre VIAȚA, răspunsurile
căutate
Doar Cel Care ne spune
EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL, VIATA
le are....
În călătorie, totuși,
când cu siguranță voi pleca
Viața, mai departe
In Lumina, Iubire și Pace o voi cauta
Și cu Sufletul câte un răspuns,
Dacă voie o să mi se dea
Și vouă în poezii Vă voi da....
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre zăpadă
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre siguranță
- poezii despre război
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ego-ul crede că are un corp ce ar putea, la rândul lui, să "își piardă viața". Cineva chiar m-a întrebat de curând: "Unde se duce viața după ce murim?" Întrebarea pentru identitatea născută corp-minte pare foarte validă, dar de fapt ea este complet invalidă, și iată de ce! Așadar la întrebarea: "Unde se duce viața după ce murim?" eu, la rândul meu, am întrebat: "Dar de unde a venit? " Credem că viața vine de undeva și se aciuiază în pârlitul de butoi cu rahat numit corp-formă și că el deja avea maladia devastatoare numită "gândire". De aceea, întrebarea: "Unde se duce viața după ce murim?" pare foarte pertinentă, dar dacă în fapt nu e deloc așa? Oare unde se duce spațiul după ce copacul a putrezit demult? Oare a venit spațiul de undeva sau spațiul era Aici dintotdeauna și forma doar l-a invadat? Analogic vorbind, Viața pe care o ești este dintotdeauna și pentru totdeauna, ea nu vine și nu pleacă nicăieri, doar identificarea cu ego-ul te face să crezi și să spui trăsnaia: "corpul ăsta sunt eu!" în fapt, toate corpurile sunt ale Tale și se scaldă în Tine, Tu cel care ești Viața, și nu "ai viața", exact cum peștii se scaldă în ocean.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre corp
- citate despre viață
- citate despre pești
- citate despre ocean
- citate despre naștere
- citate despre moarte
- citate despre handicap
- citate despre gânduri
- citate despre copaci
Eu nu știu
Eu nu știu cum să mă numesc,
Nici nu știu ce-i omenesc.
Nici lumea nu o recunosc,
Nici viața ce o trăiesc.
Eu nu știu uneori ce mai gândesc,
Nici ce-mi doresc, ce pot să iubesc.
Nici focul ce arde în mine,
Nici cine-l aprinde, cine-l întreține.
Eu nu știu de unde tot vine
Atâta dor în zile senine.
Atâtea lacrimi transpuse în rime,
Atâta chemare de tine.
Eu nu știu cine mă cheamă,
Cine visele tot îmi destramă.
Cine îmi alungă liniștea în penumbră
Pe unde gândurile îmi tot zburdă.
Eu nu știu cine mai sunt,
Ce legământ am pe acest pământ.
Cu cine l-am făcut, cine la hotărât.
Cine înaintea mea a știut.
Eu nu știu ce-i început, când a-început
Cum toate se-nvârt într-un tot nesfârșit.
Nu știu unde am greșit, dacă am greșit,
În tot ce-am făcut, în tot ce-am iubit.
Eu nu știu când m-am pierdut atât de mult,
Prin atâtea cuvinte tăcute doar pentru tine.
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre început, poezii despre zile, poezii despre tăcere, poezii despre timp sau poezii despre gânduri
Îndrăznesc să te întreb...
Îndrăznesc să te-ntreb, de mâine cine sunt dacă florile mor,
Și cui voi lăsa moștenire tăcerea acestei iubiri răvășite,
Căror fluturi le voi da mireasma să mi-o poarte în zbor
Spre cetățile de la marginea mării de valuri mereu părăsite?
Aici pe pământul acesta arid sunt totuși un om stingher,
Corăbiile se scufundă în porturi și catarge se rup în neștire,
Îndrăznesc să te-ntreb, cât de frumos poate fi un vis efemer
Și cine sunt eu, nestatornică, rătăcită prin această iubire?
Îndrăznesc să mai cred că viitorul ne mai este aproape,
Întrebarile toate își vor găsi și ele cândva un răspuns
De ce fug uneori corăbiile sau se scufundă în ape,
De ce viața aceasta pentru nimeni nu este de-ajuns?
Doamne și câte întrebări mai sunt înca în lume,
Si cât de multe înca îndrăznesc să te întreb, dacă ai ști!
Unde este cetatea aceea atat de visata de mine,
Și unde mai sunt eu ce atâta mă caut, și nu mă mai pot găsi?
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (7 ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre viitor, poezii despre porturi, poezii despre moștenire sau poezii despre moarte
Vine încet amurgul
Vine încet amurgul ca o ceață deasă
Și un văl tot mai rece peste ani îți lasă
Tainele tăcerii spun ciudate șoapte:
Tu aici n-ai casă. Unde dormi la noapte?
Unde dormi la noapte?
Vine încet plecarea ca o judecată
Un vârtej la capăt are calea lată
Dacă de la ceruri au să te alunge,
Unde te vei duce, unde vei ajunge?
Unde vei ajunge?
Vine încet sfârșitul ca o despărțire
Ori spre întuneric, ori spre strălucire
Vine viața care veșnic nu va trece
Dacă n-ai pe Domnul unde-o vei petrece?
Unde-o vei petrece?
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, citate de Traian Dorz despre viață, citate de Traian Dorz despre tăcere, citate de Traian Dorz despre timp, poezii despre somn, poezii despre sfârșit, citate de Traian Dorz despre sfârșit, poezii despre noapte sau citate de Traian Dorz despre noapte
Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că ești departe.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân*la stele!
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre religie, poezii despre plimbare sau poezii despre pace
Întrebări
De ce răsare soarele?
De ce curg izvoarele?
Unde ne duce sfârșitul?
Unde este infinitul?
Soarele, de ce apune?
Unde pleacă-întreaga lume?
De ce viața se sfârșește?
De ce pământul se-învârtește?
Sunt întrebări la care,
doar timpul poate da,
răspuns la fiecare.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre viață, citate de Dumitru Delcă despre timp, citate de Dumitru Delcă despre sfârșit, poezii despre infinit, poezii despre Soare, citate de Dumitru Delcă despre Soare, poezii despre Pământ sau citate de Dumitru Delcă despre Pământ
Unde...?
Unde se sting iubirile?
Când se șterg cuvintele?
Unde se termină timpul?
În care anotimp le vine rândul?
Unde te voi regăsi, în care zi?
Din calendar, din Galaxii?
Ș-atunci ce voi mai fi?
Ce-mi vei... mai fi?
În care toamnă am să știu?
Că-s mort sau că sunt viu?
Că pământul ce m-acoperă,
Nu-i cerul luminat de stele!
Unde să te mai caut?
Prin ce cuvinte?
Ce unghere?
În ce lume fără Soare?
Cum de te-am pierdut?
Încă de la-nceput?
Când îmi erai doar răsărit,
Și-o viață de-mplinit!
Cum să... te uit?
Sau poate nici nu ai vrut!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre toamnă, poezii despre stele sau poezii despre calendar
Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că ești un Ulise.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân la stele!
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că nu știi dar viața este despre iubire
restul sunt doar agrafe de prins dovezile
în dosare cu pereți și acareturi
sau pe câmpii cu flori și fluturi
și
poate că trebuia să subliniez asta mai demult
viața este și despre muzică
care e tot o formă de iubire
ceva mai curată
poate un pic mai universală
chiar și poezia este despre iubire
uneori și despre partea mai întunecată a iubirii
poate că nu știi
dar până și războaiele se fac din iubire și ură
toate crimele
toate nedreptățile
sunt doar conseciințe colaterale ale iubirii
mi-ai tot spus că nu pot iubi pe toată lumea
că am de ales între zi și noapte
între soare și lună
între alfa și omega
și eu ca un nebun tot încerc imposibilul
punând în agrafe zi de zi toate dovezile
uitând să mă iubesc
tocmai pe mine
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie sau poezii despre muzică
Nedrept... (Cu inimă curată...!)
Nimic nu e întâmplător sub soare,
Pe cine am cunoscut, sau am iubit...
Viața nu este-o întâmplare,
Și nu trăiești doar să fii împlinit!
Nimic din ce trăiești nu este
Lipsit de sens, fără un scop sau drum...
Ceața, elementul ce viața definește,
Și uneori te simți pierdut în fum...
Și unii vin și alții pleacă...
Așa a fost dintotdeauna, chin...
Viața mereu a fost nedreaptă,
Și recompense ce-ai meritat... nu vin.
Și totul este totuși despre tine...
Și câte lecții mai ai să mai înveți,
Viața te poate duce la ruine,
Dar tu ridică-te și mergi printre corecți!
Și multe pietre se nasc într-un destin,
Capcane și vipere în chip de oaie...
Paharul uneori nu-l mai vezi plin,
Și credința începe să se-nmoaie.
Dar cei puternici au rănile pe ei...
Și nu se-opresc din mers ei niciodată!
Curajul nu poți nicicând să-l iei,
Celor drepți, cu inimă curată...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre șerpi, poezii despre oi, poezii despre naștere, poezii despre lecții, poezii despre inimă, poezii despre fum sau lecții de engleză
Așa trece viața
După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd și plâng.
După lacrimi de iubire
Vin și lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem și puțină fiere.
După ce ne naștem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruțător.
Și așa trece viața
Și cu bune și cu rele.
După ploaie vine soare
Și pe cer răsar mii de stele!
poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre vânt, poezii despre râs, poezii despre plâns sau poezii despre ploaie
Am înțeles
Inima mea e plină de durere
simt cum mi se rupe în două...
Am înțeles că viața,
de multe ori îmi mai dă câte o palmă...
ca să știu ce am de făcut pe urmă...
Am înțeles că lacrimile îmi sunt de prisos,
dacă în mine e o continuă furtună...
Și doare...
Da, vreau să sper până în ultima clipă...
Ceva în mine îmi spune să fiu tare...
Și poate așa voi reuși...
Oare voi putea trece peste?
Oare voi reuși cândva?
Să trec peste tot și toate...
Așa cum mai trece o zi și vine iar noaptea...
poezie de Eugenia Calancea (14 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre depășire sau poezii despre durere
Pace!
Ce dorința, ce cuvânt!
Să fie pace pe Pământ!
Ce noțiune, ce concept!
Să fie pace pe Pământ!
Ce sentiment și ce stare!
Doar să fie Pace, Pace!
Ce Iubire, ce Putere!
Pace fie, Pace, Pace!
Monumentul cel mai înalt
Ce depășește a Iertării prag
Aripi de Lumină are
Pace fie, Pace, Pace!
Este cea mai puternică Iluminare
Pace fie, Pace, Pace!
Să lumineze întreaga Planetă
Doar cu Pace, Pace, Pace!
De unde EȘTI TU, DOAMNE
Te rugăm doar DĂ-NE PACE!
Și doar atâta să ne spui
PACE FIE PE LA VOI!
PACE FIE ȘI ÎN VOI!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre înălțime, poezii despre planete, poezii despre monumente, poezii despre iertare sau poezii despre dorințe
Pe viața mea
E moartea vecină cu mine
Stă c-un etaj mai sus
Asta n-o spun ca să mă laud
Că sunt vecin cu moartea
Ci doar că stau la bloc.
Eu am aflat sunetul vieții:
Viața
Și-al morții:
Moartea
Stau supraetajate
Într-un bloc turn.
Moartea e mai săracă
Pensionară,
Văduvă
Și fără apometre
Sau repartitoare.
Și-a tăiat și căldura:
N-are teamă că moare.
M-a chemat de curând
Să-i bat în cuie un geam
Și m-am dus
Nu mi-e rușine s-o spun.
Că va veni o zi
Când moartea va veni
În vizită la mine
Să mă ia pe la ea
Și mă voi duce...
Nu v-o spun să mă laud
Că voi muri
Ci doar că trăiesc
V-o spun sincer,
Pe viața mea.
Moartea stă pe viața mea.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre văduvie, poezii despre sărăcie, poezii despre sunet, poezii despre sinceritate, poezii despre rușine sau poezii despre pensie
Ador
Iubesc acest pământ de vise și durere
Și nu-l lovesc,
Iubesc această viață de chin și renunțare
Și n-o rănesc.
O flacără e viața,
Tu un flutur
Și flacăra te-ademenește
Și zbori, visând, crezând în ea,
Dar focul ei te mistuiește,
Un fum e viața,
Se ridică spre cer, apoi se pierde-n efemer,
Parfum e viata,
Se naște din floare, cerșește vis și moare,
Un vis e viața,
Se naște- n noapte și piere- n ale zorii șoapte,
Un cer e viața,
Plin de nopți și nori dar și de zori,
Un fulger este viața,
Lucind aprins, pe care auzul îl percepe doar după ce demult s-a stins,
O ploaie-i viața,
Ce-ți mângaie cărările de bucurie
Și nu se hotărăste să îți dea,
Iubire, fericire, pe vecie,
Iubesc această ploaie
Pe care poți s-o stăpânești visând-o,
Trăiesc această viață
Ce poti s-o 'ngenunchezi iubind-o.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc sau poezii despre nori
Știi?
viața parcă ar fi o parcare cu plată
ce-i pasă ei că uneori nu am bani să plătesc
deși pentru fiecare greșeală scot din buzunar un bănuț
atunci când te-am cunoscut era soare și bine
și ce prost eram, dar un prost fericit
cardul era pe zero
dar eu continuam să înot, să alerg în picioarele goale pe nisipul ăla fierbinte
evident aici nu-i vorba de tine
privită printr-un obiectiv imaginea este cât se poate de clară
viața în esența ei pare un colac de salvare. eu unul
asta știu cel mai bine.
am învățat de mic cum stă treaba încât
orice ar fi nu mi-e frică
de ce să vrei să ieși din mulțime dacă nu te privești în oglindă
și încă ceva, aici e vorba de mine
despre nopțile care curg
despre zilele fără de număr care se tot pierd fără niciun răspuns
dar ce răspuns să aștepți atunci când frunzele copacilor se topesc pe asfalt
hai, spune
cât ai vrea să țină ecoul într-un deșert? tu știi până unde poate să te ducă un vis?
mă trezesc dimineața și îmi vine să îmi bag
picioarele în tot și în toate
de ce?
uite, de asta
da, prietene! aici e vorba de mine
despre ratările mele
despre femeile pe care le-am avut
și care după un timp mi-au întors spatele
ce contează că am trecut printr-o o vară fierbinte
după o noapte de pomină petrecută cu prietenii într-un club, vine greața
poezie de Anghel Geicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre plată sau poezii despre înot
Viața repede îmi curge
Doamne,
Viața repede îmi curge.
Și mă-întreb, unde se duce?
Că de-ar curge încetișor,
Precum apa de izvor,
Limpede, cristal de munte,
Nu mi-ar mai lăsa pe frunte
Brazdele-atât de adânci,
Parcă-s crăpături în stânci.
Îmi curge viața ca lava
Izbucnită din vulcan.
Îmi întinde mie tava
Să-îmbătrânesc an de an.
Doamne,
Lasă-mă așa cum sunt.
Mai am de împlinit ceva.
Cât mai calc acest pământ,
Să las semne-n urma mea.
Două flori am de crescut.
Frumoase ca două stele.
Le iubesc atât de mult.
Sunt lumina vieții mele.
Cu mine dacă ești bun,
La picioare am să-ți pun
Sufletul, ce Tu mi-ai dat
La-început, când m-ai creat.
Viața vreau să curgă lin
Și fetele să-mi trăiască.
Să aibă un cer senin,
Tot ce-i frumos, să iubească.
poezie de Dumitru Delcă (4 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre vulcani, poezii despre stânci sau poezii despre picioare
TRĂIRI DE SUFLET...
Sufletul când aici, in lumea noastra apare
Dintr-un Suflet Mare, plin de iubire se naste
Și, cândva, în Lumina Iubirii va si dispare
Când va auzi a Cerului chemare.
Pana atunci întrupat în Om trăiește
Cu singurătatea convietuieste
Cu nenumărate încercări se întâlnește
Pe unele le ocolește, pe altele
drept în piept El le primește
Intre nesiguranță și speranță călătorește,
Vise împlinite și fericire își dorește,
Planuri multe - și construiește
Dar și suferințe și regrete,
bucurii și iar tristețe
Deseori pe drum găsește
Când sentimente pure în tenebre investește
Sau, pe cine n-ar trebui, iubeste
Lacrimi varsă și tot plânge
Inima-i arde și se frange
Dezamăgirile în amintiri amare și le strânge
Dar, in dezamagiri se și caleste
De sentimentele risipite se căiește
Apoi, poate, iar greșește
Când adevărată Iubire o ocolește
Pentru ca în sinceritate nu mai crede....
Si atunci se mută într-o Păpădie,
Păpădia o leagana toata-n vise
Puful sau in lumea larga o trimite
Sa devina mii de aripi de Iubire
Iar Sufletul pribeag din nou să spere
Poate cineva Păpădia o va prinde
În inimă cu iubire o va tine,
Și o va transforma într-un Suflet scăldat
În Lumină și adâncă Fericire....
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință sau poezii despre singurătate
* * *
se-ntîmplă ca unii să aleagă
nu numai moartea
ci și orele în care funcționează
sau dacă-ți ies în întîmpinare
dimineața
cu cafeaua cu lapte și trei pastile de îndulcitor
zîmbind
pentru că așa ai decis că este viața frumoasă
alții nu pot să aleagă
sau
ca la mine
alegerile lor o iau razna
ca și cum ar plăti
4ever
o datorie ce nu se mai acoperă
deși nimeni nu-și mai aduce aminte de unde vine
și nicicum unde se duce
ca și cînd ai fi jucat toată viața la loto
și dintr-o dată cîștigi
iar atunci
cheltuiești milioanele în toate cîrciumile lumii
făcînd cinste
în aceeași zi
tuturor bețivilor
recunosc că eu nu sînt un exemplu
sînt doar o-ntîmplare
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ore, poezii despre loterie, poezii despre lactate sau poezii despre jocuri
După ce ai plecat tu am stat trei zile în pat; acum am ieșit dar sunt o umbră și devin mai umbră din zi în zi. Constat că, departe de tine, viața mi-e cu neputință, viața mi se duce; numai tu mi-ai putea reda viața care simt cum se scurge ca o apă din întreaga mea ființă.
Calistrat Hogaș în scrisoare către domnișoara P.V
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate despre timp, citate despre devenire sau citate despre apă