Pamflet în izolare
Foaie verde de cicoare,
De când stau în izolare,
Am ajuns să cred, parol,
(Vă zic franc, fără ocol!)
Nu-i virus pă lumea asta,
Mai al dracu' ca nevasta!
Ziua-ntreagă? Taca-taca,
... De i s-a pocit și moaca!
Mereu calcă, mereu spală,
Mereu mestecă prin oală,
Musai, timpul să-și ocupe,
Îmi ia chiloții... mi-i rupe...
Și-apoi, să vedeți, nebuna,
Râzând, coase, căpcăuna.
Mă trimite... să-i fac piața,
Îmi pune-n primejdie viața,
Fără mască, sau mănuși,
Parc-ar vrea să crăp acuș.
"Tu? Nu iei nici o Corona!",
Zici c-a studiat la Sorbona.
Ea? Nu iese, că-i o doamnă!
Să n-o țină pân' la toamnă,
Că încep să îmi fierb coliva,
De mai face mult pe diva...
Foaie verde de cicoare,
De când stau în izolare,
Am albit și m-am trecut,
Jur! Sunt de necunoscut,
Nu pentru că stau în casă,
Sau tânjesc dup-o terasă,
Că n-am mai făcut grătare,
Sau din lipsă de plimbare.
Traiul... Traiul cu nevasta,
Asta, lume, mi-e năpasta.
Mă usuc precum tulpina,
Nici Covid-u', bată-l vina,
... Nu-mi dă daună ca ea,
Ca ea, ca nevastă-mea...
pamflet de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre draci
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre soție
- poezii despre promisiuni
- poezii despre plimbare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Pamflet în izolare. - Varianta a 2-a
Foaie verde dă cicoare,
Dă când stau în izolare,
Nu-i zi dă la Dumnezeu,
Să nu mă cert cu al meu!
După ce că stă degeaba,
Și doar io fac toată treaba,
Comentează... "cu năduf",
Parcă mă-sa-l ținea-n puf...
A uitat când mânca terci,
Face nazuri la ciuperci,
Și se vaită, vai de mine!
Bă, dar nu i-ar fi rușine?
Ziua-ntreagă dă cu bere!
De-ar amesteca cu mere,
... Cât ar fi ziua de lungă,
Ar tăcea și-ar sta pe budă.
Dar îmi stă mie pe țeastă,
"Nu știi nimica, nevastă!"
Dânsul? Priceput la toate,
Dar să fac-un plod nu poate,
Doarme, sforăie ca boul,
Cu naiba să iasă "oul"?!
M-o crede-a doua fecioară,
Așteaptă duhu', s-apară?!
Foaie verde dă cicoare,
Dă când stau în izolare,
Mușc volanul dă la șorț!
După Covid, bag divorț!
Ăsta e mai rău ca râia,
Nu-l înghite nici tămâia!
Așa-a zis popa să fac,
Dacă simt miros de drac...
"- Tanțo, de când cu Covid-u',
Tămâi, până și covrigu...
Te temi că vine chinezu',
Să-ți "viruseze" orezu'?"
- Bărbate, -i târziu, deja,
Virusu-i în stânga mea."
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre virginitate, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre somn, poezii despre rușine, poezii despre religie sau poezii despre mâncare
Nevasta vs coronavirus în timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii sunt obligați să stea în casă, în izolare
Se lamenta un bătrânel,
În izolare, sărmănel:
Mai mare,-n viața mea, năpasta
Nu-i virusul, ci e nevasta;
De virus poate că-oi scăpa,
Dar sigur n-o să scap de ea;
De virus oi scăpa, ehei,
Dar n-o să scap de gura ei!
pamflet de George Budoi din Sănătatea și boala în aforisme, epigrame, pamflete și satire (1 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre pandemie, poezii despre gură, poezii despre căsătorie sau poezii despre bătrânețe
Ce mai bard eram odată!
Foaie verde-n lung și lată,
Vine weekendul pe dată
Să îmi spună că-i în stare
Să îmi fie sărbătoare
Și, de vreau, pot sta în pat,
Nu hai-hui în lung și-n lat.
Frunză verde-n doru' lelii,
Cum să stau când sâcâielii
Ce m-așteaptă două zile
N-am ce-i face, nici cu pile,
Nici c-o vreme de năpastă,
Când e vorba de nevastă?
Foaie verde de-a de doping,
N-am ce face: merg la shoping,
Cum să dau cu oiștea-n gard?
O să ușurez din card,
Că-s doar bani și, de-am noroc,
Mai trăiesc și-i pun la loc.
Frunză verde (ioc) pe ram,
Doamne, ce nevastă am!
Când îi vine vreo idee,
Eu sunt pui de erbacee
Cu o frunză (ciuciu) lată
Și, de ea, amorezată.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre sărbători, poezii despre noroc, poezii despre iubire sau poezii despre frunze
Numai una!
Pe umeri pletele-i curg râu
Mlădie, ca un spic de grâu,
Cu șorțul negru prins în brâu,
O pierd din ochi de dragă.
Și când o văd, îngălbenesc;
Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc,
Iar când merg alții de-o pețesc,
Vin popi de mă dezleagă.
La vorbă-n drum, trei ceasuri trec
Ea pleacă, eu mă fac că plec,
Dar stau acolo și-o petrec
Cu ochii cât e zarea.
Așa cum e săracă ea,
Aș vrea s-o știu nevasta mea,
Dar oameni răi din lume rea
Îmi tot închid cărarea.
Și câte vorbe-mi aud eu!
Toți frații mă vorbesc de rău,
Și tata-i supărat mereu,
Iar mama, la icoane,
Mătănii bate, ține post;
Mă blestemă: De n-ai fi fost!
Ești un netot! Ți-e capul prost
Și-ți faci de cap, Ioane!
Îmi fac de cap? Dar las să-mi fac!
Cu traiul eu am să mă-mpac
Și eu am să trăiesc sărac,
Muncind bătut de rele!
La frați eu nu cer ajutor,
Că n-am ajuns la mila lor
Și fac ce vreau! Și n-am să mor
De grija sorții mele!
Mă-ngroapă frații mei de viu!
Legat de dânsa, eu să știu
Că am urâtei drag să-i fiu?
Să pot ce nu se poate?
Dar cu pământul ce să faci?
Și ce folos de boi și vaci?
Nevasta dacă nu ți-o placi,
Le dai în trăsnet toate!
Ori este om, de sila cui
Să-mi placă tot ce-i place lui!
Așa om nici vlădica nu-i
Și nu-i nici împăratul!
Să-mi cânte lumea câte vrea,
Mi-e dragă una și-i a mea:
Decât să mă dezbar de ea,
Mai bine-aprind tot satul!
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre sărăcie, poezii despre vorbire, poezii despre vaci, poezii despre urâțenie, poezii despre supărare, poezii despre sat sau poezii despre râuri
Inocență
Am ajuns să cred și eu, dându-le mare dreptate
Ălora ce zic mereu că femeile-s ciudate,
Intru-n bâză cu nevasta, sictirită pe-undeva,
Că în dimineața asta i-aș fi zis mă-sii ceva
Nașparliu, bine'nțeles, că-mi tot sare-n sus de șnur,
Iar eu, caracter ales, n-am cu ea nimic, v-o jur;
Deschid ușa,-n zori, la hol, aia care dă afară
Și ce văd, un geamantan barosan chiar lângă scară (!?)
Trei sacoșe, patru plase, alea mai voluminoase,
Printre care, cu stupoare, soacră-mea-n carne și oase;
Somnoros, privind la ea, scărpinându-mă la ochi,
Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi!
Însă dumneaei, nimic, nici "bon jour", nici "bun găsit"
Ori în gât, măcar un pic, să îmi sară c-a sosit,
Mă ia scurt, fără pupici, întreabând printre lentile:
"Pot să stau și eu aici... cam vreo trei sau patru zile?"
"Poți să stai și-un an, și doi!", îi raspund cu nonșalanță,
Închizând ușa napoi, chiar... ținându-mă de clanță,
Altceva nu-mi amintesc să-i fi zis și mă consum
Că nu pot s-o potolesc pe nevasta-mea nicicum!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre numere, poezii despre lentile sau poezii despre inocență
Măicuței cu ochii de cicoare (sonet)
MĂICUȚEI CU OCHII DE CICOARE
(sonet manei iubitoare)
Măicuța mea cu ochii de cicoare,
Plecată să îmi zidești casă în Rai,
Te rog, prin vise, o veste să îmi dai,
Să știu că mă aștepți la o zi mare!
Aș vrea să-mi spui cum e pe-al cerului plai,
Ce griji te frământă și ce te doare?
Te aștept mereu, că-n suflet mă doare
De când în lumea celor drepți plecat-ai!
Mi-au albit tâmplele de așteptare,
Să-ți mai văd chipul blajin și să-ți sărut
Mâinile de măicuță iubitoare!
Nicicând n-am uitat cât de greu m-ai crescut
Și spune-mi că vii, să-ți cad la picioare,
Chiar pentru o clipă, ce-o aștept demult!
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu (februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre suflet, poezii despre rai, poezii despre picioare, poezii despre ochi sau poezii despre mâini
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre dor, poezii despre moarte, poezii despre bine și rău sau poezii despre Soare
Ce folos că încă mai trăiesc
Ce folos că încă mai trăiesc
Dacă-n mine e numai durere,
Stau mereu și-astept acea zi
Când îmi vei șopti la revedere.
Mintea mi-e mereu în așteptare,
Totu-n jur îmi fulgeră și plouă,
Parcă simt că acuș mă vei lovi
Și-mi vei rupe inima în două.
Parcă văd cum vei privi la mine
Și-mi vei frânge sufletul zâmbind,
Iar când vei pleca pe urmă acasă
Te vei îneca de dor plângând.
Voi rămâne singur iar pe lume,
Știu precis c-o să mă părăsești,
Nu te vei gândi nici o secundă,
Chiar dacă în suflet mă iubești.
poezie de Constantin Sandic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre ploaie, poezii despre inimă sau poezii despre durere
Tanța
Stau parcă pe-un arici cu țepi,
Pe Tanța, prăvălită-n pat...
Ea mă întreabă: nu începi,
După ce eu am terminat...
Am încercat să îmi explic,
Și cred că asta-i, din păcate,
Mă bate-așa un gând peltic:
E bai că Tanța stă pe spate...
Și-i zic că un cioban îmi spune,
Pe vreme bună și pe ploaie,
Că sunt poziții mult mai bune,
Cum ar fi capră sau chiar oaie...
Dar Tanța nu mă bagă-n seamă,
Și mă anunță cu glas dur,
Că nu-mi mai pune-n laboș zamă,
Și de o rog și de-o înjur...
Că-n viață toate au un rost,
De ești molâu ori de ești tare,
De ești deștept sau de ești pros,
Și mă trimite... la plimbare...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre sfârșit, poezii despre inteligență sau poezii despre gânduri
Acești nebuni frumoși
Îmi plac nespus nebunii care
Urmează regulile lor,
Aleargă dezbrăcați sub soare,
De când se nasc și până mor
Mă uit la ei, poartă o haină
Care îi face transparenți,
Sunt doar hoinari fără de teamă
Și par mereu indiferenți
Nu îi apasă nici o grijă,
Sau dacă au, tu nu o vezi,
Nu îi atinge nici o schijă,
Au capul sus, îmi par mai verzi
Îi caut fără încetare,
Aș vrea să fiu mereu cu ei,
Să râd la tot ceea ce doare
Și să miros a flori de tei
"Nebunii" ăștia foarte liberi,
Ne fac pe noi mult mai normali,
Ne fac mai buni, ne fac mai sinceri,
Uitând cum să mai fim banali...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre vestimentație, poezii despre sinceritate, poezii despre râs, poezii despre nuditate, poezii despre naștere sau poezii despre libertate
Foaie verde, foaie rară
Foaie verde, foaie rară,
Am plecat străin prin țară,
De pe malul Jiului,
Să-mi cânt jalea dorului...
Doamne, Doamne, ce destin!
Cânt cu slovele de foc,
C-am muncit și n-am un strop,
Dar am prunci înalți ca bradul,
Mândru sunt cum nu e altul.
Doamne, Doamne, dă-mi cuvânt!
Am muncit Doamne, din greu,
Vai de suflețelul meu!
Traiul nu mi-a fost ușor
Și am suferit de dor,
De părinții mei, de sat...
Doamne, nu mi-a fost ușor!
Lacrimi, valea satelor,
Leagăn lin, de vânt, legănat.
Prin țărână alergam
Și în sat ne întorceam... iar, în sat.
Mamă, când m-am ridicat
Și-am ajuns și eu bărbat,
Am venit din nou, acasă,
Mamă și m-ai pus la masă
Și copil, ți-am lăcrimat.
Tată, tu ai fost mereu
Paza sufletului meu...
mi-ai spus: taică, ești bărbat,
viața azi ți-a demonstrat.
Fii mereu!
Poți cu greul a lupta...
De căsuță nu uita! De pământ...
Nu uita nici de pridvor,
Căci de tine-i locul gol
Și flămând...
Azi, în amintirea voastră,
Tată, am plecat de-acasă,-n cimitir.
Vin să pun o lumânare,
Căci acel ce părinți n-are,
Nu-i copil!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre înălțime, poezii despre văi, poezii despre vânt sau poezii despre tată
Aș vrea
S-a rupt penița, e târziu...
Încerc, dar nu mai pot să scriu.
Nici gândurile nu mă iartă.
Stau, mute, la a vieții poartă.
Privesc la firul verde, mic,
Și-aș vrea o strofă să-i dedic,
Dar mâna-mi cade-ncet în poală
Și coala-i albă, și e goală...
Privesc în jos, privesc în gol
Și simt cum doru-mi dă ocol
Și-apoi mă -nchide într-o cușcă
Și-ncet și-adânc din mine mușcă...
Îmi stau cuvintele în gât,
Prin suflet mi s-au tot târât
Și-ar vrea să le ofer o scară
Să urce-n vârf de primăvară...
poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre poezie, poezii despre iertare, poezii despre cuvinte sau poezii despre alb
Cum gândește un bărbat în zilele noastre
Eu sunt șef la mine-acasă!
Da, sunt șef de șef, nu glumă!
Dar de când cu internetul,
Nu-mi merg lucrurile strună.
Când mă plâng că-mi este foame,
Soața-mi zice:
- Stau pe CHAT! Ține cură de slăbire!
Eu de șunci m-am săturat...
(Și își plimbă silueta mai decât un top-model)
Coapsele își modelează,
Își arată sânul ferm...
Zic eu:
- Vrei ceva, iubito?!
Zice ea:
-Vreau bani, bărbate,
Că de la o vreme-ncoace
Spui mereu că nu se poate...
Ba că ți-au oprit din leafă,
Pentru pierderi din profit,
Bă că dai că-ți moare seful...
Și în plus te-ai ramolit!
Uite, vii, te-așezi la masă,
Spui că spatele te doare!
Mai zici că ești șef în casă
Și nu faci două parale!
Plec...
- Îmi trebuie cămașă, zic a doua zi.
- Spălată?! Mergi, în grabă ți-o clătește!
Eu nu pot! Sunt ocupată!
- Și ce treabă ai, femeie?
- Stau pe facebook! Meditez...
Mă întreb dacă cu tine
Aș putea să progresez.
Vom intra în UNIUNE!
Ce să fac? să stau așa
Cu un pămpălău ca tine?
Mă-ntristezi, iubirea mea!
De' o fi una, de' o fi alta,
Că oi fi măgar sau câine,
Toată grija căsniciei,
Cade în final pe mine...
Deci, sunt șef la mine-acasă,
Nevasta, coastă de drac,
A-nvățat să mă conducă,
Ea comandă și eu tac...
Și vă spun: Am dat de dracu!
Cu femeia nu te pune,
Chiar de-aș zice nu se poate,
În final, ca ea rămâne.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre femei și bărbați, poezii despre șefi sau poezii despre umor
Cum gândește un bărbat în zilele noastre
Eu sunt șef la mine-acasă!
Da, sunt șef de șef, nu glumă!
Dar de când cu internetul,
Nu-mi merg lucrurile strună.
Când mă plâng că-mi este foame,
Soața-mi zice:
- Stau pe CHAT! Ține cură de slăbire!
Eu de șunci m-am săturat...
(Și își plimbă silueta mai decât un top-model)
Coapsele își modelează,
Își arată sânul ferm...
Zic eu:
- Vrei ceva, iubito?!
Zice ea:
-Vreau bani, bărbate,
Că de la o vreme-ncoace
Spui mereu că nu se poate...
Ba că ți-au oprit din leafă,
Pentru pierderi din profit,
Bă că dai că-ți moare seful...
Și în plus te-ai ramolit!
Uite, vii, te-așezi la masă,
Spui că spatele te doare!
Mai zici că ești șef în casă
Și nu faci două parale!
Plec...
- Îmi trebuie cămașă, zic a doua zi.
- Spălată?! Mergi, în grabă ți-o clătește!
Eu nu pot! Sunt ocupată!
- Și ce treabă ai, femeie?
- Stau pe facebook! Meditez...
Mă întreb dacă cu tine
Aș putea să progresez.
Vom intra în UNIUNE!
Ce să fac? să stau așa
Cu un pămpălău ca tine?
Mă-ntristezi, iubirea mea!
........................................
De' o fi una, de' o fi alta,
Că oi fi măgar sau câine,
Toată grija căsniciei,
Cade în final pe mine...
.........................................
Deci sunt șef la mine-acasă,
Nevasta, coastă de drac,
A-nvățat să mă conducă,
Ea comandă și eu tac...
Și vă spun: Am dat de dracu!
Cu femeia nu te pune,
Chiar de-aș zice nu se poate,
În final, ca ea rămâne.
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadou de ziua iubitei (pe vreme de izolare)
(Ea:) Știi că mâine-i ziua mea,
Sper că n-ai uitat de ea...
Nu umbla tot gură cască;
Mie să îmi vii cu mască!
(El:) Te iubesc și te doresc,
Dar eu, mască... nu găsesc!
(Ea:) Cred că tu știi cel mai bine
Și nu-ți bați iar joc de mine...
Ia să vezi cum te omor
Dacă nu îmi vii cu clor!
(El:) Iubi, știi că te ador,
Însă, nu mai au nici... clor!
(Ea:) Vezi, eu, de-astea, nu-nțeleg,
Iar, de pat, o să te leg!
Și nu îți deschid nici ușa,
Până nu-mi arăți... mănușa!
(El:) Nici mănuși nu au deloc,
Cică, nu mai sunt pe stoc!
Dar, să nu luăm Corona,
Nu vin singur, ci... cu Mona!
Și să nu îmi ceri iar cheia,
Mona - spirtul, nu... femeia!
pamflet de Carmen Cristina Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre declarații de dragoste, poezii despre ziua de naștere, poezii despre superlative, poezii despre măști sau poezii despre dorințe
Visare...
Nălucă sau chip ireal
Ce noaptea în vis îmi apare,
Tu, singurul meu ideal
Rămâi mereu zâmbitoare.
De trec prin necazuri și griji
La tine mereu îmi stă gândul
Și umerii mei solizi
Fără tine-i bate vântul.
De am bucurii, fericire
Și traiul îmi este ușor
E pentru tine iubire
Din inimă un colțișor.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre noapte, poezii despre idealuri sau poezii despre fericire
Cu cât îmi ești mai dragă, cu atât îți sunt mai drag
Cu mult îmi ești mai dragă, în fiecare care zi,
Încât nu pot să stau, nevăzâdu-ți ochiim
Și atunci când îi revăd, privrea mea va ști
Subtil să-și țină pași, în prisma de-a zâmbi.
Cu mult îmi ești mai dragă, atunci când îmi vorbești,
Atunci când îți exprimi cuvintele trupești,
Atunci când îmi șoptești, la urechi, mă iubești,
Cu atât imi ești mai dragă, atunci când mă dorești.
Cu mult îmi ești mai dragă, cu mult îți sunt mai drag,
Și-n iubirea asta singur n-am ce să fac
Încerc s-o țin ascunsă, încerc să o complac.
Cu cât îmi ești mai dragă, cu atât îți sunt mai drag.
poezie de Luigi Ungureanu
Adăugat de Pescărușul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi
A mai trecut...
A mai trecut, cu greu, o zi
în care gerul se-mblânzi,
nu mai fu aspru precum ieri
când n-aveai milă cui să ceri,
în casă stam baricadat
și o țineam tot în oftat,
în sobă jarul se stingea
și hornul parcă nu trăgea,
afară tot ningea, ningea,
fiori de viscol trimitea!
În ziua asta rece, tristă,
eu stau cu nasul în batistă,
mă mâniez că n-am căldură
și mi-e că fac temperatură,
mi-e groază de medicamente,
să încep iar cu tratamente,
bani cheltuiți pe chimicale
cu internare prin spitale.
Aș vrea să fie primăvară
când flori și iarbă să răsară,
iar de emoție să-asud
tot admirând un verde crud
pe-ntreaga, necuprinsa glie,
tărâm sfințit de ciocârlie,
mi-e dor să văd berze în zbor,
albinele la stupul lor,
de duduitul de tractor,
de aerul de prânz mi-e dor.
Dar mă usuc și simt că mor,
zăpezii nu îi pun zăpor,
mă-așez pe pernă liniștit,
s-o împlini ce-i de-mplinit,
s-adorm, cer iernii amânare,
precum e ursu-n hibernare.
Și dacă mai am de trăit
mă va găsi cel hărăzit
că de trăiesc sau, poate, mor,
nimic nu e întâmplător!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre apicultură, poezii despre zăpadă, poezii despre viscol, poezii despre tristețe sau poezii despre tractoare
Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează
Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează,
Că-i mai sunt dragă să nu-mi spui...
O, nu! Ce nemilos el viața mi-o scurtează,
Deși cuțitul tremură în mâna lui.
Ba roabă-i sunt, ba mă îneacă plânsul,
Mă supăr sau îmi fac inimă rea, -
De mai trăiesc... sunt vie pentru dânsul,
Dar viața asta! Ce amară-i ea!
Ce scrupulos, zgârcit îmi vămuie văzduhul
Nici cu un dușman nu-i așa de crud...
Ah, mai zvâcnește încă slab în mine duhul,
Dar viața n-o mai simt, n-o mai aud.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev, traducere de Igor Crețu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre plâns sau poezii despre dușmănie
Prietenie
Îmi dai hrană când mi-e foame,
Îmi dai apă când mi-e sete,
Pot dormi oriunde-mi place,
Îmi faci pătuț din saltele și carpete.
Mă lași să te ling calin pe mâini
Sau, din când în când, în momentele adecvate,
Chiar pe față. Bineînțeles, asta după ce
Mi-am lins mie însumi toate părțile private.
M-ai învățat să vin când sunt chemat,
M-ai învățat multe chestii cum se fac,
Mă scoți la plimbare-întotdeauna, unde,
Încântat, adulmec câte-un pipi și mă c...
Te-am iubit și ți-am fost mereu loial,
Chiar și-atunci când duhneai a coniac și a tutun,
Pentru că,-n definitiv, pe lumea asta
Ești singurul meu prieten, cel mai drag și cel mai bun.
poezie de Autor necunoscut-SUA, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre învățătură, poezii despre fumat sau poezii despre apă