Natura îşi urmează legile ei. Nu se teme de corona virus

Dumitru Delcă (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De teama corona virusului, unii oameni îşi dezinfectează mâinile, dar sufletul nu. Acolo mai sălăşluieşte încă otrava.

Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omul care moare
cerul îşi deschide poarta.
Sufletul trece de soare,
trupul îşi urmează soarta.

catren de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corona virusul a handicapat viaţa omenirii. Ne-a amputat drumul spre progres.

Dumitru Delcă (4 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician

De teama virusului,
pe mâini se spală bine.
Însă, în sufletul lui,
corona mai rămâne.

epigramă de Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul nu are reguli

Virusul nu face ură de rasă, de credinţă nici atât.
La el reguli nu contează, nu stă pe gânduri prea mult.
Moartea neagră nu alege între bogaţi şi săraci.
Pe toţi îi contaminează şi îi trimite la draci.
Fără un pic de clemenţă ia copii, ia şi bătrâni,
Peste tot, pe unde trece, lasă virus şi-n fântâni.
Corona virus seamănă moarte.
Pe oameni, de oameni îi desparte.
O asemenea pandemie, în lume nu s-a văzut.
Ne aflăm în plin război, cu ceva necunoscut.
A fost ciumă. A fost holeră. Chiar războaie nucleare.
Virusul e mult mai groaznic, ucide în disperare.
Am aşteptat primăvara. Primăvara a venit.
În loc să bucure ţara, în casă ne-a priponit.
Cu lacrimi privim neantul, poate zărim o speranţă.
De la geam rugăm Înaltul să aline a noastră viaţă.
Viaţa nu mai clocoteşte, pământul a-încremenit.
Tot ce-i omenesc sfârşeşte, speranţa-n bine a murit.
Nostradamus e de vină. El a fost prezicătorul
De-întuneric, nu lumină. El ne-a prezis viitorul.

poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când la noi în Bărăgan, soarele se întoarce în fiecare dimineaţă, demonii întunericului se ascund care încotro. În locul întunericului, lumina binecuvântată a zilei învăluie întinderea şi toate viţuitoarele se trezesc la viaţă. Natura îşi reia cursul normal

Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care evită
să schimbe în jur natura,
are minte cât o vită.
Îi lipseşte-învăţătura.

catren de Dumitru Delcă (august 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astă seară, sfatul meu

Când corona stă la pândă
să ne facă traiul greu,
Hai să credem în izbândă
şi în bunul Dumnezeu.
Dacă credem în izbândă
Dumnezeu ne ocroteşte.
Ne fereşte de osândă,
ne înalţă sufleteşte.
STAŢI ÎN CASĂ!
Cu credinţă-n Dumnezeu,
împreună, REZISTĂM.
Suntem o naţie de învingători.
Doamne ajută!

poezie de Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefer

Aşa cum după noapte
urmează dimineaţă,
Aş vrea ca după moarte
să fie mereu viaţă.

Cum însă după moarte,
nu mai urmează viaţă,
Prefer să trăiesc noapte,
şi zori, şi dimineaţă.

poezie de Dumitru Delcă (6 decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu iartă întotdeauna. Noi, oamenii iertăm doar câteodată. Natura, însă, nu iartă niciodată.

Dumitru Delcă (aprilie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima ninsoare

Cerul îşi scutură norii.
Cad steluţe de zăpadă.
Se-acoperă dealul morii
Cu plapumă nouă, albă.

Jos, pe uliţa din sat
Larmă de copii se-aude.
Zăpada s-a aşezat
Pe hăinuţele lor ude.

Casele-s acoperite
Cu căciuli albe de nea.
Crengile-s împodobite
Cu şiraguri de mărgea.

Copaci albi, câmpie albă,
Totul în jur s-a albit.
Natura îşi prinde salbă,
Cum copiii şi-au dorit.

poezie de Dumitru Delcă (28 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degradare

O lume mai decăzută,
Nu cred c-a mai existat.
Rămâne natura mută,
Cât de mult ne-am degradat.

epigramă de Dumitru Delcă (februarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Mai

Din întuneric apar lumini,
Înfloresc flori în grădini.
În piept inima tresare,
Natura e în sărbătoare.
Cerul picură mărgăritare,
În sufletul care nu moare.

poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Livada e albă,
Lumina e albă.
Natura are salbă
Şi coroniţă albă.

catren de Dumitru Delcă (10 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obosit de-atâta vreme

A văzut lumina zilei
cu optzeci de ani în urmă.
Azi, prizonier al milei,
glasul lui nu mai răsună.

Obosit de-atâta vreme
petrecută pe pământ,
De moarte el nu se teme,
cum nu se teme de vânt.

Un unghi drept este bătrânul,
orientat către pământ.
Caută cu ochii drumul
care-l duce spre mormânt.

Părăsind lumina vieţii,
intră în altă lumină.
Lumina Eternităţii,
unde-i linişte deplină.

poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Având aceeaşi soartă

Cât e tânăr, omul,
de rău nu se teme.
Este ca şi pomul
care-înfruntă vreme.
Când se-adună anii
şi amprente lasă,
Nici măcar chiar banii,
viaţa n-o salvează.
La fel e şi pomul
bântuit de vreme.
Îşi pierde tot rodul,
Nu mai este verde.
Având aceeasi soartă,
Şi omul şi pomul
sfârşesc. Unul pe vatră,
altul sus, la Domnul.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

ötzi

l-aţi văzut azi pe ötzi omul din alpi
la televizor? el purta priceput de cinci mii
de ani în desagă ciuperci-urechiuşe antibiotice! –
noi putem
presupune acum că vârful de săgeată pe care
ötzi îl avea înfipt în plămân nu era decât un
virus corona codificat şi pietrificat?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă irealizabilă

Ca ploaia anii ni se scurg,
Şi omului dau ştire
Că viaţa intră în amurg,
Se-ndreaptă spre pieire.

E drept. Soarele apune,
Dar a doua zi răsare.
Iar încălzeşte o lume
Din care omul dispare.

Precum soarele apune
Şi în zori răsare iară,
Noi am vrea ca astă lume
Din moarte să reapară.

Însă viaţa-i guvernată.
Legile sunt neschimbate.
Natura e structurată,
Pune ordine în toate.

De multă vreme omu-a vrut
Să schimbe lumii mersul.
S-a străduit, dar n-a putut
Să schimbe Universul.

poezie de Dumitru Delcă (5 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până şi regele, cât e de rege, tot îşi pune coroana la picioarele lui Dumnezeu.

Dumitru Delcă (aprilie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mini fabulă

Ploua - urmându-şi legile NATURA.
-"Ce pură sunt!" îşi zise picătura,
"Nu vreau să fiu alături cu vreo alta!"
... Dar chiar atunci o şi cuprinse balta.

fabulă epigramatică de Margareta Faifer din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!