Când se moare...

Aşa cum purecele doarme în
cămaşa de cânepă
aşa cum
pâduchele doarme adâncit în piele
tot aşa Dumnezeu doarme
în respiraţia aceluia care a fost

poezie de Teodor Dume din carte, atllantida din suflet
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Commodus (privind la Lucius cum doarme): Doarme atât de bine pentru că este iubit.

replică din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnul speranţei. Aşa cum doarme viaţa în seminţe.

aforism de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unuia care sforăie

Doarme, de când l-au adus
Legănat de-un somn zeiesc.
Doarme, cum s-ar zice, dus...
Doar vecinii se trezesc.

epitaf epigramatic de Apollo Bolohan din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doarme lupul şi are valoarea unei oi, doarme oaia şi este tot oaie.

aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doarme bine acela care nu simte cât de rău doarme.

aforism de Publilius Syrus din Sentinţe
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce se întâmplă cu tine şi ce ţi se pare că ai făcut în viaţa asta a fost aidoma unui vis. De aceea, la fel cum timpul nu există pentru un om când visează, fie că doarme un ceas, fie că doarme o sută e acelaşi lucru pentru cel adormit, tot astfel şi pentru omul care trăieşte în lumea asta timpul nu există. Omul se află mereu în prezent.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui poet

Bătut de ploaie, nins de lună,
Poetul doarme. Nu-l treziţi...
A decedat de moarte bună,
Deşi a scris aşa cum ştiţi.

epitaf epigramatic de Mircea Pavelescu din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

pustietate -
sub poarta larg deschisă
doarme un câine

haiku de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Burbuntuis amos

Undeva, pe perete, pendulul a încetat să bată, cum viaţa-o făcea...
cling
cling
doar inima ta în cămaşa cu dungi, peste cămaşa nopţii, în dungi (întocmite de rouă şi praf)
să mai ştie acum;
în şifonier doarme încă rochia de mireasă a
mamei
visează ceva?
doar inima mea în cămaşa cu dungi, peste cămaşa nopţii,
de dungi negre, prelungi
să-mi fi spus odată, atunci, că pianul de la părinţi îl vânduse, frustrant, pe nimic
aşa cum şi oamenii vând
n-o să te vând
promit, o să stau lângă tine să mă auzi cum respir
palmă peste palmă care vroia, inimă, să plece de ieri
de ce ai pleca?
de ce să nu vii? Furia (focului) bolboroseşte o vrajă oarecare
în ibric
alături, sticla de lapte; ieri se făcuse din ierburi şi din nisip;
să mai stăm un pic în cămăşi...

te întrebasem cum îţi place
religia
muzica
cireşul, cu zăpadă pe el
cerul este un fel de îmbrăcăminte pentru oameni
ei se aşază în cer
când le vine vremea
ori
când dorm şi le ţin îngerii chipul ca să vadă mai bine stelele

care vor veni;

probabil că sunt un copil
toată viaţa am fost
în
felul cum îmi ţin picioarele unul peste celălalt, plină de lene
aşa cum
ne
vine cămaşa ta înspre mine

surogat

să pun un copac mic, cu boltă verde, în ea.

poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful şefului

Doarme şeful, drept indiciu
Doarme dus ca la serviciu!
Nu-l trezesc, ar fi o crimă,
Iar mă taie de la primă!

epitaf epigramatic de Gheorghe Suciu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e curgere

Norii trec pe cer
Aşa cum zboară gândurile mele
Aşa cum trece luna printre stele
Şi-n depărtare pier.

Vântul bate lin
Aşa cum simt suflarea ta pe faţă
Aşa cum mă dezmierzi de dimineaţă
Când chipul ţi-e senin.

Valurile aleargă
Aşa cum oamenii se plictisesc
Aşa cum într-o zi se pregătesc
Şi pleacă-n lumea largă.

Timpul se grăbeşte
Aşa cum ploaia cade într-un lac
Aşa cum grâul curge dintr-un sac
Şi viaţa se sfârşeşte.

poezie de Octavian Cocoş (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa a fost, aşa va fi

Aşa a fost, aşa va fi.
Timpul trece ca nebunul.
Mâine vei îmbătrâni,
Tânăr nu rămâne unul.

Aşa a fost, aşa va fi.
Viaţa nu-i decât un timp
pe care îl poţi trăi,
anotimp cu anotimp.

Aşa a fost, aşa va fi.
Lăstarul va creşte pom.
Copilul va deveni
mâine lângă tine om.

Aşa a fost, aşa va fi.
Cât pământul se roteşte,
din noapte se face zi,
ziua în noapte sfârşeşte.

Aşa a fost, aşa va fi.
Unul naşte altul moare.
Nimeni nu poate trăi
timpul, nesfârşit de mare.

Aşa a fost, aşa va fi.
Totul e în transformare.
Natura se va primeni,
soarele veşnic răsare.

Aşa a fost, aşa va fi.
Dumnezeu-i atotputernic.
El ne poate dărui
lumină din întuneric.

Aşa a fost, aşa va fi.
Toate îşi au rostul lor.
Timpul nu-l putem opri.
Este veşnic curgător.

Aşa a fost, aşa va fi.
Va curge timpul ca izvorul.
Doar Dumnezeu poate şti
care ne e viitorul.

Aşa a fost, aşa va fi.
Cum e scris în Sfânta Carte.
Timpul nu se va opri,
viaţa curge mai departe.
........................
Aşa a fost, nu va mai fi
când sfârşitul lumii vine.
Pământul va încremeni,
Universul nu-l mai ţine.

poezie de Dumitru Delcă (6 februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hormonii fericirii se emană numai dacă omul doarme profund; dacă nu doarme, ei nu se produc.

citat din Alexandra Moşneaga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu iubeşte insomniacii, pentru că nici El nu doarme niciodată.

aforism de Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care doarme la operă

S-a dus să asculte "Aida",
Şi era gata să răcească,
Fiindcă ei au uitat a-i da
Pătură să se-nvelească.

epigramă de Paul Constantin (24 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum doarme diamantul

Nu te-ngrozi, poete, de durere
Şi nu fugi de dânsa niciodată:
Ea face poezia mai curată
Şi-i dă o mai statornică putere.

Tu n-ai avea în vers o adiere
Atât de caldă şi de parfumată,
De n-ar veni din zarea-ndepărtată
Pe-a suferinţei rază de mistere.

În piept suspinele când se frământă,
Pe liră dulce, tot mai dulce cântă...
Şi-n melodii durerea-şi ia fiinţă...

Iar gemetele-s armonii pe strune, -
Căci poezia doarme-n suferinţă,
Cum doarme diamantul în cărbune.

sonet de Mihai Codreanu din Din armoniile durerii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amiază

Dumnezeu sparge nuci în Rai
să-şi plătească ultima chirie.
Pe frunzele de leurdă îngerii
fumează
în hamace "braţ la braţ"
iarbă cu aromă de după...
amiază. Soarele cu un semn de carte
doarme pe burtă
doarme şi împarte căldură.
Doi viermi în craniu
se distrează în loc de cercei.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia care doarme în Parlament

Prezent acolo unde-i greu,
Se-nfige-n treburi serioase.
Îl vom vedea aşa mereu:
Trăgând vârtos... la aghioase!

calambur epigramatic de Liviu Sergiu Manolache (23 iulie 2013)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine doarme într-un loc rău, doarme rău.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea şi noaptea

Noaptea e un sfetnic bun care doarme ziua toată,
Ia decizii înţelepte, având mintea odihnită.
Dragostea în schimb, săraca, nu prea doarme niciodată;
La suflet nemuritoare, dar cu mintea ostenită.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!