Fruct

Piersici, pere, portocale,
căpşuni, cireşe, smochine,
mere, harbuji, cantalupi,
muzică a simţurilor mele,
plăcere binecuvântată a limbii...
acum, daţi-mi voie să vorbesc
despre fructul care fascinează
cu savoarea lui, cu culoarea,
cu parfumul silabelor:
mandarină, o, mandarină!

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graurii ‒ "culegători" de fructe şi vânat comestibil

Sunt "culegători" vestiţi
Şi, desigur, nepoftiţi,
La "cules" de struguri, mere,
De cireşe, piersici, pere,

Kaki, afine, măsline,
De tomate şi smochine,
Vişine, gutui, scoruşe,
Prune, dude şi agrişe,

Mure, zmeură, căpşuni
Cáise şi-alte "bunăciuni".
Nu vin singuri, ci în stoluri,
Şi-unde vin ei fac pârjoluri.

Carnea unii o mănâncă:
Ţări arabe, lumea frâncă;
Dar e tare, mult stimate,
Şi de slabă calitate.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 martie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţuica românească

Spună cin' ce-o vrea să spună,
Ţuica este doar de prună.
Din gutui, caise, mere,
Tescovină, piersici, pere,

Vişine, căpşuni, scoruşe,
Portocale, corcoduşe,
Dude, mure sau cireşe,
Coarne, zmeură, măceşe,

Coacăze sau mandarine,
Afine sau clementine,
Faci rachiu sau pălincuţă,
Însă nicidecum ţuicuţă.

De Piteşti sau Livezeni,
De Văratic sau Văleni,
Ţuica noastră românească,
Cine-o face să trăiască!

poezie de George Budoi din Dicţionarul Băuturilor, Beţiei şi Beţivilor: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (15 mai 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După fructe se cunoaşte pomul (Iisus): fiecare specie face fructe şi seminţe după felul ei

În stejari nu cresc măsline,
Nici în roşcovi mandarine;
Nu fac brazii portocale
Şi nici carpenii curmale.

În salcâmi nu cresc cireşe,
Nici în plopi nu cresc măceşe;
Nu fac paltinii banane,
Nici mestecenii castane.

Nu fac gârniţele prune,
Iar din tei n-aduni alune;
În goruni nu cresc căpşuni
Şi nici piersici în aluni.

Nu fac viţele smochine
Şi nici duzii clementine;
Nu cresc rodii în anini,
Nici lămâile-n măslini.

Nu fac vişine scoruşii
Şi nici mure corcoduşii;
Nu cresc nucile-n platani,
Nici caisele-n castani.

Nu fac zmeură mălinii,
Nici fistic nu fac smochinii;
Nu cresc áfine-n cătínă,
Nici migdale în glicină.

Nu fac struguri porumbarii,
Iar gutui nu fac arţarii;
Nu cresc în magnolii pere,
Nici în sălcii nu cresc mere.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocolata

Simplă, dulce, amăruie,
Albă, neagră sau "căpruie",
Că-i tablete sau batoane,
Sau sub formă de bomboane,

Că-i cu lapte sau stafide,
Cu alune, arahide,
Afine, căpşuni, migdale,
Cu banane, portocale,

Zmeură sau marţipan,
Caramel, fistic, susan,
Cu iaurt, cireşe, mere,
Mure, merişoare, pere,

Că e cu sau fără cremă,
"Simfonie" sau "poemă",
Orice fel de ciocolată
E grozavă, minunată.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mere şi pere din Ardeal

Cine mere mult pă jos,
Are un picior frumos,
Că mişcarea-i o avere:
Cine-o face veci nu pere...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Când tandreţea
în ultimul ei sediu, obosită,

adoarme, nava aceea, din toate mai incertă,
încă întârzie –

când albastrul explodează
în ochii tăi

care-i caută pe-ai mei
întru înlesnirea navigaţiei,

atunci îţi povestesc despre cuvinte
părăsite, despre epave

transfigurate de tăcere.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima mea creaţie a fost un parfum ambiental cu un fel de notă de mandarină. Aceasta se întâmpla cu mult timp în urmă, în anul 1987.

citat din Bertrand Duchaufour
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai avea trei portocale şi patru mere într-o mână şi patru portocale şi trei mere în cealaltă mână, ce ar insemna că ai?

Nişte mâini foarte mari.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec disperat

Nici măcar ochii nu ştiu ce să spună
acestui trandafir al bucuriei
deschis în palmele mele
sau printre pletele zilei.

Tot ce-am visat a fost atât:
doar apă, împurpurată de ger.
În această durere un trandafir nu şi-ar găsi locul.
Mie oferiţi-mi umbra unei nave.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât scriu mai mult în franceză, cu atât mă fascinează mai mult limba română. De câte ori reîncep să scriu în limba română, redescopăr muzicalitatea limbii materne. Mă fascinează argoul jurnalistic, mă fascinează etajele argotice ale societăţii de consum.

citat din Matei Vişniec
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele din amintire

Vii şi pleci din amintirea acelor zile
în care iubirea
înconjura casa cu lumina zorilor.
Câteodată veşti despre tine soseau cu miros
de glicină, picurând de pe zid,
alteori împreună cu sunetul verii în scădere
lângă aurul obosit al sicomorilor.
Vii şi pleci. Când te întorci
câinele tău este primul care prinde de veste.
Auzindu-i lătratul, întotdeauna înţelegeam că
dragostea a ajuns, odată cu tine, la poartă.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac limbile străine. Vorbesc câteva cu uşurinţă, trăiesc de pe urma lor, dar regăsesc mereu, cu nealterată prospeţime, savoarea limbii materne în al cărei orizont melancolic prinde fiinţă, de fiecare dată, oftatul mamei.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de iarnă

El a venit de departe – şi nici n-a ajuns bine
că a plecat încă mai departe:
a stat doar cât să facă
din apele adormite ale inimii mele poticnite
un murmur de silabe, trezind dimineaţa.

Ca toţi oamenii care împart
viaţa lor cu lumina,
era foarte inocent, el a adus din locul
unde se născuse
fervoarea lucrurilor care aparţin mării.

N-am cunoscut veselie mai pură
decât cea care era în pietrele
umede-ale ochilor lui
şi care mai dansează şi acum în flăcările
fiecărui colţ al acestei case.

Spre seară, cântecul
unei pasăruici şi vântul spuneau
acelaşi lucru: nu lăsa pârjolul
deşertului să-ţi invadeze inima.

Iar asta fără ca tu să prinzi măcar de veste.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai ştii de mine...

ce mai ştii de mine, iubito,
eu de tine nu mai ştiu nimic,
doar floarea care am sădit-o,
miroase ca şi tine, pic cu pic

acum e mare şi înaltă,
am îngrijit-o, tu să ştii,
că i-am pus apă dimineaţă
sub mângâieri de raze vii

vorbesc cu ea şi despre tine,
îi este dor şi îmi e dor
de toate clipele sublime
pe care le-am trăit noi doi

s-a îmbrăcat cu mici petale,
poartă culoarea ta, de roz,
parfumul dinspre ea e moale,
îmbată clipele de mov

ce mai ştii de mine iubito,
eu despre tine nu mai ştiu,
doar floarea care am sădit-o
mai dă culori de purpuriu

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans

Sunt zvelte, pline de graţie.
Feroce, totuşi,
ca o bandă de pisici înfierbântate pe-acoperiş.

Sunt tinere şi dansează – la fel de frumoase
ca dunele, grânele sau caii sălbatici.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Permiteţi!

este voie pe pământ?

cerul este plin de griji

de grijile tuturor

ale celor care plâng cu sufletul

ale celor ce mărşăluiesc spre lumină

daţi-mi voie să mă întind

tendoanele mele au obosit în zbor

simt că voi muri în valuri

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău a dor miroase
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase,
Şi a lacrimi care mint.

Două pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse -n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire,
Ce se coace -n aşternut.

Trupul tău miroase-a mure
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul tău

Trupul tău, a dor miroase,
Sau a ploaie-n asfinţit,
A cireşe mari, pietroase
Şi a lacrimi care mint.

Doua pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse-n palmele sfinţite
De parfumul... unei muze.

Şi mi-e bine... şi mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.

Şi mi-e foame de iubire,
Dulce, pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subţire
Ce se coace-n aşternut.

Trupul tău, miroase-a mure,
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Şi-n adânc... să îţi coboare

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care nu ştiu nimic despre muzică sunt cei care vorbesc întotdeauna despre ea.

citat clasic din Nat King Cole
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din suflet

Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roşcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă îşi ascund culoarea sub alte culori

Să scriu despre ochii lor
Albaştri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaştri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu ştiu...
Mă înnebuneşte culoarea ochilor de flori

Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate îşi servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai ameţitor

Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra şi nici grădina lor

Şi ce aş putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranţe încolăcite pe structura lor

Şi iată că am scris
Din suflet şi din inima mea bolnavă de dragostea lor

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!