tremură crengile
clopote se-ntrec în zare
încă mai plouă
haiku de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre ploaie sau citate despre crengi
Citate similare
Bat clopote, frate
Bat clopote de muncă,
Bat clopote de foc.
Bat clopote de nuntă,
Bat clopote de mort.
Bat clopote de apă
Când cad prea multe ploi.
Bat clopote când crapă
Pământul de sub noi.
Tot mai intens se aude
Dangăt de clopote-n sate.
Oameni cu idei absurde
Seamănă în lume moarte.
Bat clopote, frate,
La vreme de război.
Bat clopote, frate!
E vreme de război.
poezie de Dumitru Delcă (17 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre moarte
- poezii despre sat
- poezii despre război
- poezii despre ploaie
- poezii despre nuntă
- poezii despre muncă
- poezii despre idei
- poezii despre foc
- poezii despre apă
Rondelul primăverii
Se-ntrec în cântec guguștiucii,
Ne-anunță ei pe noi, uitucii,
Că am uitat de primăvară
Și, iată, e prezentă iară.
Plouă cu picuri de chitară
Ce bat discret, la geam, spre seară,
Se-ntrec în cântec guguștiucii,
Ne-anunță ei, pe noi, uitucii.
Senină, floare-albastră, rară,
Ici, colo, codrul îl presară,
Dansează mâțișorii luncii,
Ies ghiocei cu frunze lucii
Se-ntrec în cântec guguștiucii...
rondel de Gabriela Gențiana Groza din Rostiri (1997)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre uitare
- poezii despre seară
- poezii despre păduri
- poezii despre muzică
- poezii despre ghiocei
- poezii despre frunze
- poezii despre dans
* * *
eu nu mă mai zbat demult cu viața închisă-n colivie
împrejmuită de credințe și valori înalte de 5 metri ce mă lasă să văd cerul pe jumate însorit,
zidul din curtea mea e pictat cu margarete colorate și un curcubeu străveziu,
lumea mea e așa cum o vreau eu...
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre viață, poezii despre valoare, poezii despre pictură, poezii despre metrologie, poezii despre lungime, poezii despre curcubeu, poezii despre culori sau poezii despre arte plastice
ÎN ZARE
ÎN zare să mă uit.
Să mă desfac albastru.
Un curcubeu în apă arzând și luminând.
Să chem iar depărtarea
ca pe un lup flămând.
În zare să mă uit.
Să îți găsesc iubirea închisă
cu o cheie ruginită.
În zare să mă uit.
Și să dispar în noapte
eu, animal ciudat ieșit la timp din grotă.
Mai lasă-mă să cânt și să dansez în ploaie.
Din apă voi culege safire descântate,
s-aduc din nou iubirea
și visele uitate.
Să mă infășor în stropii ce mă ating ușor.
Voi căuta cu tine,
demult uitatul dor.
Cu ochii încă în lacrimi ne vom uita în zare.
Pe cer e curcubeul.
În noi plouă cu soare.
poezie de Iulia Giușcă din POEZIE ȘI CULOARE(POESIE ET COULEUR). Cluj Napoca:Editura Emma (2016), traducere de Ediție bilingvă(română-franceză)... Iulia Popov; t
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre lupi, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Plouă!
Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Și-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.
Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Și curg peste anotimpuri, șiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.
Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Strașnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii și mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!
Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viață
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranță
Că poate fi totul ca un nou legământ!
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre suflet, poezii despre păsări, poezii despre mândrie sau poezii despre lumină
Cîntecul ploaiei
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca și-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiți de-ntristare... -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Ființa mea și simțirea
Sufăr și plîng amîndouă...
Viața-și urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre ploaie, poezii despre tristețe, poezii despre rouă, citate de Alexandru Macedonski despre rouă, poezii despre flori, citate de Alexandru Macedonski despre flori, poezii despre durere sau citate de Alexandru Macedonski despre durere
Cuvinte nerostite
În seara aceea păreai oarecum altul, aveai chipul tăcut, ochii mai triști ca altă dată. Îti simțeam sufletul greu și nu știam cum să-ți spun "sunt aici!"
Simțeam că mă privești, dar știam că nu mă vezi cu adevărat.
Aș fi vrut să mă cuibăresc în sufletul tău, sau mai bine să fi făcut schimb de suflete, să ne cunoaștem pe de rost.
Nu mai vreau să mă îmbrățișezi fără să mă iubești.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre schimbare, poezii despre cuvinte sau poezii despre cunoaștere
Nu știm cum să fim noi
ne pasă de sufletele noastre
spunem minciuni doar pe jumătate,
în lumea în care onestitatea e un viciu,
faima o virtute.
ne îmbracăm în haine albe
să ne ascundem slăbiciunile,
vorbim mult crezând că avem ceva de spus,
ascultăm puțin
iar atunci când pretindem că ascultăm
ne gândim de fapt la următoarea replică.
nu ne place liniștea,
vrem mereu cineva să ne cânte
să nu ne mai auzim toate gândurile.
am ucis 123 de vise,
mai mult de atât nu putem,
amitirea unui om contează mai mult decât omul în sine.
țintim bine dar nu atingem ținta,
ne tremură picioarele când trebuie să demonstrăm cine suntem cu adevărat,
tragediile eului nu le putem depăși,
cerem ajutor unui Dumnezeu în care nu mai credem
dar sperăm o iertare târzie,
căci nu am știut cum să fim noi înșine...
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre vestimentație, poezii despre tragedie, poezii despre religie, poezii despre picioare sau poezii despre minciună
Plouă cu lene
Casa răsuflă ușor,
ploaia cerută de florile suferinde a răcorit țigla veche cu mici crăpături, ce îngăduie stropii mai curioși să invadeze podul casei unde-mi ascund grijile.
Cu toții am vrea să culegem lauri,
doar de am scăpa din cușca lenei, mai ales sâmbetele.
Scufundată printre cearșafurile plictisite mă văd printre flamuri zburând cu un zâmbet glorios,
dar apoi cad în ghimpii realității ce mă înțeapă mereu în același loc.
Liniștea mă ridică pe vârfuri și ascult pasărea din priviri,
atunci când nu clipesc simt cum zboară înapoi la mine.
Eternitatea mă ține de un picior și nu pot păși pe calea pietruită,
doar glasul meu atinge pereții fericirii iar notele pure se-ntorc spre suflet în ecou.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lene, poezii despre zâmbet, poezii despre zbor sau poezii despre realitate
Plouă în mine
Plouă în mine, mai mult decât știi,
mă plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceață,
mi-este ruga să vii,
pe frunte mă plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi știe suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cișmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-așează
s-asculte.
Mă plouă o viață, mă plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
mă plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
mă plouă și macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă orașul, cu pași...
că nu treci,
mă plouă cu oameni, mă plouă dureri,
fâșii de întuneric, mă plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
mă plouă tăceri.
poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre sculptură sau poezii despre oraș
Frunzele plutesc!
Primăvara, copacii se înverzesc,
Crengile prind viață, înmuguresc.
Mai apoi mugurii crengilor înfloresc,
Frunzele sunt ascunse, zâmbesc!
Vara,
Copacii de la soare se încălzesc,
Poamele se dezvoltă mult și cresc.
Crengile sunt acoperite și umbresc,
Frunzele așteaptă toamna, gândesc!
Toamna,
Cad frunzele și se veștejesc,
Copacii rămân și-n bătrânesc.
Crengile lor nu mai strălucesc,
Rămân și ele goale, așa e firesc!
Iarna,
Copacii cu o plapumă albă se învelesc,
Crengile sunt pline de nea, se îndoiesc.
Frunzele au dispărut, dar se mai găsesc,
Au zburat în toamnă, și încă plutesc...!
poezie de Ovidiu Kerekes (1 noiembrie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre muguri, poezii despre crengi, poezii despre verde sau poezii despre iarnă
Nebunul
sunt mâna ce tremură pe corzi de vioară
sunt vioara ce plânge pe țărmuri de mare
sunt zidul ce țipă sub bulgări de gânduri
sunt gândul ce se sparge în valuri
sunt valul ce poartă chemarea
sunt chemarea ce curge în zare
sunt zarea ce cântă pe corzi de vioară
azi sparg chitara de ziduri
flacăra muzicii tristă se stinge
piere în zare, a întrebare
sunt vântul ce se năpustește în mare
sunt biet catarg pierdut în larg
sunt tăcerea ce se scurge și curge
pierdut într-o formă, la întâmplare
în veșnicul freamăt
al unui pescăruș pe mare
sunt călătorul ce pleacă la drum
sunt versul ce plânge pe drum
sufletul se pierde în depărtări
în delirul unui gând uitat
afară plouă și e frig
plouă în întunericul lumii
sunt un nebun rătăcit într-o lume absurdă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre vioară, poezii despre nebunie sau poezii despre versuri
Nebunul
sunt mâna ce tremură pe corzi de vioară
sunt vioara ce plânge pe țărmuri de mare
sunt marea ce se sparge de ziduri
sunt zidul ce țipă sub bulgări de gânduri
sunt gândul ce se risipește în valuri
sunt valul ce poartă chemarea
sunt chemarea ce curge în zare
sunt zarea ce cântă pe corzi de vioară
azi sparg chitara de boltă
flacăra muzicii tristă se stinge
piere în zare, a întrebare
sunt vântul ce se năpustește în mare
sunt biet catarg pierdut în larg
sunt tăcerea ce se scurge și curge
pierdut într-o formă, la întâmplare
în veșnicul freamăt al unui pescăruș rătăcit pe o mare
sunt călătorul ce pleacă la drum
sunt versul ce plânge acum
sunt delirul uni vis uitat între voi
afară plouă și mi-e frig
plouă în întunericul lumii
sunt un nebun rătăcit într-o lume absurdă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porți către suflet
încă ne plouă
cu albe corole
de lacrimi
se usucă pământul
în ochii lor mari
deschiși a mirare
de ce ne plouă flămând
mamă
tată
de ce ne plouă cu foc
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre mamă, poezii despre alb sau poezii despre Pământ
Plouă
Plouă iar, plouă metodic, plouă lung și plouă des,
Ploaia asta n-are noimă, plouă doar de palmares.
Plouă noaptea, plouă ziua, plouă mâine, ieri, și azi,
Plouă și la țărm de mare, și la munte, peste brazi.
Plouă-n gară la Suceava, în Galați și în Bacău,
Plouă ca și cum chiar ploaia a murit... și-i pare rău.
Plouă-n răpăit de tobe boleroul lui Ravel,
Plouă cu mitraliera, plouă într-un mare fel.
Plouă, fulgeră și tună, plouă ca la Început,
Plouă într-o veselie, plouă cinic, absolut.
Plouă mult, și greu, și tare, plouă halucinogen,
Plouă cu nerușinare, plouă sadic, patogen.
Plouă ca la-nmormântare, ca la ultimul Sfârșit,
Plouă strașnic, plouă-ntruna, fără milă, prăbușit.
Plouă cu nemiluita, plouă gotic, plouă crunt,
Plouă-n valuri, în averse, deșănțat, în amănunt.
Plouă grav, plouă despotic, plouă iarăși, plouă crud,
Plouă fără încetare, plouă de la nord la sud.
Plouă ca o-njurătură, plouă ca un recviem,
Plouă ca o întrebare: cine-am fost, cine suntem?
poezie de Eduard Lupascu (19 iunie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre sfârșit, poezii despre sadism, poezii despre prezent sau poezii despre nerușinare
~ Toamna mai e ~
când s-au hotărât să se despartă lucrurile cunoscute
atunci am ales să plec în necunoscut,
trandafirul bolnav din grădina uscată
mă scaldă în iubire o ultimă dată,
fântânile îmi vorbesc despre seceta verii
eu le ascult și le spun
suferința e doar o iluzie...
umblând pe aceleași cărări acum par a fi drumuri noi
ce mă fac să clipesc mai des,
la fiecare răsuflare simt toamna
frunzele-mi cântă în tonuri de galben
jelesc zilele lungi de vară,
răsăritul e mai închis și atât de silențios
frigul dimineții îmi amintește de călătoria-mi lungă
îmi sărută obrajii tăcuți și-mi deschide ochii larg
să pot vedea prin ceața deasă,
după o introspecție parțială fac încă un pas,
cu miere în glas mă alint iar picioarele merg de la sine
toamna mai e și e bine!
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trandafiri, poezii despre sărut sau poezii despre suferință
Plouă amar
Îmi plouă pe-o stradă anume
Cuvintele cad în zadar
În stropii cu gustul amar.
Ce ploaie, ce ploaie cu spume!
Mă fulgeră cerul prin norii
Din care își scutură, sec,
Cuvinte de dor ce se-ntrec
Să-nvie prin mine fiorii.
Își mută văzduhul taraba
Din pagina stropilor reci
În cea a uitării pe veci
Și plouă cuvinte cu graba
Pe care o ai când te-apleci
Să iei ce-a căzut... și-i degeaba.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori
Bat clopote
E ceasul două din noapte
Stelele pâlpâie, mor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună ușor.
Plânge prin somn tremurată
Ruga-ntr-o poartă de vis -
Mâna spre cer ridicată
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat înnoptări
Cuie și spini
În depărtări
Bat clopote
Cerul e sus
Stai să te-nchini
Vine Isus.
Pace, e liniște, pace
Doarme și vântu-ntre crini
Noaptea pe boltă-și desface
Pânza de foc și lumini.
Apele picură, multă
Caldă tăcere de vis
Îngerii tac și ascultă
Ceru-i de-acuma deschis.
Bat clopote
Bat liniștit
Bat legănat
Spre răsărit
Bat clopote
Cerul e sus
Clopote bat
Vine Isus.
E ceasul două din noapte
Ruga mi-e plină de dor
Cad lângă fructele coapte
Raze de lună și mor.
Valul se-aruncă din mare
Somnul din stele s-a dus
Fulgeră noaptea în zare
Vine-ntre îngeri Isus.
Bat clopote
Bat apăsat
Vântul din flori
A tremurat
Bat clopote
Cerul e sus
Fulger în zori
Vine Isus....
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre stele sau poezii despre plâns
~ Voi pleca ~
încerc să fac cărare
din pietrele ce-mi ies în cale
prinsă-n anotimpul veșniciei
străbat lanul vieții unduit de vânt
cu sufletul inundat în sclipirea lunii
iar mintea îngrădită-n jurul vremurilor,
cu ochii aprinși de speranțe firave
mă agăț de cer
caut printre nori neînțelesul
soarele e de vină
îmi răstoarnă nopțile
atunci când reapare
iar visele pleacă
de mână cu stelele
și nu se mai întorc,
într-o zi voi pleca cu ele
înainte de răsărit
promit!
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre promisiuni
Analogie
Sufletu-mi e un copac
Cu dese ramuri și-ncâlcite
Ce văd lumina mai opac
De mari furtuni fiind zdrobite,
Inima-mi e un izvor
Ce din iubire izvorăște
Curge lin și mai cu dor
Când la tine se gândește,
Ochii mei sunt visători
Și nu cugetă a plânge
Cu mii de fluturi ar vrea să zbor
Și tot nu le-ar ajunge...
Mintea nu vreau să mi-o ascult
Mereu mă ostenește
Pe ea îmi cere s-o consult
Apoi visele-mi zdrobește,
Aripi am dar nu știu cum
Avânt să-mi iau cu ele
Să inspir dezlegării viu parfum
Și să ajung până la stele.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fluturi