Realităţi româneşti

Îmi iese mândra mea în cale,
Se duce-încetişor la vale,
Că-n ţara asta, din păcate,
Încet se duc la vale toate.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Dunăre

... emportant vers tes havres
Tes cargaisons de bois,
de houille et de cadavres
(Paul Verlaine)

Se duc pe Dunăre la vale
Caiace-n roz şi-n alb vopsite...
Se duc pe Dunăre la vale
Coşciuguri albe, plutitoare
Pe negrul apelor murdare...

Departe-n zare, neclintite,
Pădurile de sălcii par
Castele negre feudale
Ce-şi spală-n apele murdare
Tristeţea zidului murdar.

Se duc pe Dunăre la vale,
Grăbiţi şi fără de popas,
Pescarii trişti ce poartă-n glas
Tăcerea albelor spitale...

Se duc pe Dunăre la vale —
Ca şirul de cocori pribegi
Pe-ntinsul fără de hotare —
Se duc pe Dunăre la vale
Coşciuguri albe plutitoare
Pe negrul apelor murdare...

Şi tot pe apa care poartă
Noroiul omenirii-ntregi,
Sub sărutările solare,
Pluteşte şi-o... ghitară spartă.

poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, nr. 18 (15 septembrie 1907)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio prietene

lui Lucian Alecsa

Nu mai e loc de poezie
nu mai e loc nici de poeţi
toate se duc fir-ar să fie
rămân doar umbre pe pereţi

Nu mai e loc nici de poeţi
se duce lumea vai la vale
rămâne noaptea în ereţi
nu întâlneşti nimic în cale

Se duce lumea vai la vale
toate se duc fir-ar să fie
ţi-ai pus şi tu a morţii zale
nu mai e loc de poezie

Nu mai e loc nici de poeţi
cântaţi ceva dacă puteţi

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 februarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 60

Aşa cum valuri vin peste prundişuri
La fel minute se grăbesc să treacă
Şi curg la vale ca în repezişuri
Trudindu-se cât pot să se întreacă.
Un nou-născut ce iese la lumină
Se-ndreaptă încet spre-a lui maturitate
Eclipse rele soarta i-o domină
Şi Timpul, care-a dat, îi va lua toate,
Căci va păli a tinereţii floare
Şi riduri va săpa pe mândra frunte
Hrănindu-se cu lucruri trecătoare
Ce coasa lui nu pot să o înfrunte.

Şi totuşi versul meu timpul sfidează
Căci te slăvesc, când el te ruinează.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul teiului

Iubirea mea din altă vale,
În ochi nu mai aduni scântei,
Cum nici miresmele de tei-
Nu-ţi mai aduc fiorile-n cale!

Dar poate-n gândurile tale
Mai rătăceşti pe vechi alei:
Iubirea mea din altă vale-
În ochi nu mai aduni scântei!

Te vei fi stins poate de jale,
Precum un trandafir pe stei,
Tot dând ocol pe lângă tei
Prin anotimpurile sale-
Iubirea mea din altă vale!

rondel de Vasile Neagu-Scânteianu (14 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Neagu-Scanteianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vis

Zăceam, la ceasu-amiezii, într-o vale
Din Daghestan, în piept cu-o rană grea;
Şi sângele cu picături domoale,
Din rana încă proaspătă curgea.

Jos pe nisip zăceam în nemişcare;
Stânci mari se-ngrămădeau în jurul meu
Şi-nfierbântându-le, cumplitul soare
Mă dogorea; dar eu dormeam somn greu.

Visam; şi-n vis vedeam o sărbătoare
Din ţara mea şi vii lumini lucind;
Femei frumoase-n păr cu câte-o floare
Vorbeau de mine, vesele, glumind.

Şi numai una singură, deoparte,
În vorba celorlalte nu s-a prins;
Şi sufletu-i întunecat de moarte
Era de-un trist şi straniu vis cuprins.

Vedea, la ceasu-amiezii, într-o vale
Din Daghestan, un trup cu-o rană grea;
Şi sângele, cu picături domoale,
Încet, încet, răcindu-se curgea.

poezie celebră de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea...

Motto: 3 mai 1997: 22 ani de la una dintre cele mai mari trădări
din istoria României: Tratatul cu Ucraina.

de la Iulia Albă la Alba Cetate
trece ţara mea dalbă în străinătate
de la Alba Cetate la Bucovina
trei fantome drept state, în rest Ucraina

de la Bucovina o iei mai la vale
tot lumea română îţi iese în cale
aici Basarabia stă nemişcată
cu capu' sub sabie, cu restu' plecată...

de la mare la munte, de la munte la stele
nici elite în frunte şi nici frunte cu ele
doar trădare vulgară, doar cumplită hoţie
numai umbră din ţara ce-i mai zic Românie.

poezie de Iurie Osoianu (10 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Doamne, când m-ai întrebat dacă te iubesc,
Ţi-am răspuns privind peste Carpaţi,
La coloana Infinitului.
Am intrat pe Poarta Sărutului,

Şi mai apoi stat la Masa Tăcerii,
Gândindu-mă la Pasărea Măiastră
Ce de zor îmi cântă despre şapte vai şi-o vale adâncă,
Şi am bătut şi Ciuleandra pe loc...

Auzindu-mă suspinând, codrii de aramă
Freamătă a istorie, a viaţă, a iubire, a jale şi dor,
Şi mă duc printre ei spre apa vie...
Ce izvorăşte-ncet din inima munţilor.

Sufletul meu eşti tu,
Ţară frumoasă cu oameni bogaţi,
Cu moldoveni şi munteni,
Cu ardeleni şi dobrogeni, cu toţii fraţi.

Te port în gând din frageda pruncie,
Cu drag îţi cânt
A vieţii bune veşnicie,
Şi te iubesc mereu la fel a mamei mele glie.

poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Argaţii

Se cutremură Carpaţii
Marea iese brusc din maluri
Că pornesc încet argaţii
în lighean să facă valuri...

Plahotniuc e om cinstit
Plahotniuc e om curat
El, sărmanul a muncit
Ţara însă a furat

Şi de aia e săracă
Şi de aia e fugară
Ţara asta, ca o vacă
Târfă asta, ordinară...

Să-l alegem să repete
La Stambul s-o ducă iară
Cum ducea pe vremuri fete
Curvă asta zisă Ţară...

pamflet de Iurie Osoianu (30 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă iese soarele

Dacă iese soarele,
O să-mi strâng covoarele,
Şi-o să le duc la derea,
Cât mai este viaţă-n ea!

O să am cam multă treabă,
Fiindc-o să le car în roabă,
Pe un drum, împleticit,
Drumul meu spre... infinit!

Colo-n vale-ntr-o vâlcea
Se afla dereaua mea!
Un fir limpede de apă
Care, printre pietre, sapă...

Un fir de apă, subţire,
Ce-mi intr-adânc în simţire,
Printre malurile verzi,
Pe care, de vrei, le vezi...

Pe potecile prea mici
Pentru paşii de pitici,
Dar lungi, bătute de ploi
Şi picioarele de oi...

Pe o piatră foarte mare,
Albă şi strălucitoare,
Pun covorul pe lungime,
Dar şi sufletul din mine...

Roşie ca o văpaie
Şi cu peria de paie,
Spăl covorul casei mele,
De păcate şi de rele...

Şi strângându-l mult în spate,
Îl storc de relele toate,
Să se ducă mult la vale
Printre picioarele goale...

O să am cam multă treabă,
Fiindcă-l pun din nou în roabă,
Şi mă-ntorc pe-acelaşi drum,
Plin de apă şi săpun...

poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastorală

muntele răsună în doină de bucium
vântul vesel adie în florile de colţ
azi sunt optimistă şi renunţ la zbucium
îmi agăţ tristeţea într-un verde bolţ.

carele cu fân coboară la vale
bucurii de viaţă se cosesc cu trudă
peste tot iubirea îmi iese în cale
liniştea o toarnă ploaia paparudă.

turme de mioare în Carpaţi abundă
prin magie iarba se transformă-n lapte
roiuri roiuri fluturi în poiene zburdă
maci bujori narcise îi cheamă cu şoapte.

pe păşuni de doină vise păstoresc
glia mea sublimă cu vers te cinstesc.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul carului

Tras de boi pe drumuri carul,
Merg încet şi sunt mânaţi,
Sub biciuşti îşi duc calvarul,
De la ţărani şi la argaţi.

Urcă la deal, coboară la vale,
Osiile-i scârţâie mereu,
Unii trag, cu greu, pe cale,
Alţii îndeamnă cu tupeu.

Scârţâind merge coşmarul,
Peste podeţe, peste pâraie,
Deodată s-a-nţepenit carul
În noroiul după ploaie.

Tras de boi pe drumuri carul.

rondel de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda oarbă

Firul de sânge care îmi iese din buzunar
firul de lână care îmi iese din ochi
firul de tutun care îmi iese din urechi
firul de flăcări care îmi iese din nări

Tu poţi crede că urechile mele fumează
dar oamenii au rămas ţintuiţi în mijlocul străzii
pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile
şi va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaşte
o insomnie oarecare de cretă şi de argilă
o insomnie ca o sobă sau ca o uşă
sau mai bine ca golul unei uşi
şi în dosul acestei uşi vreau să vorbim despre memorie

vreau să mă miroşi ca pe-o fereastră
vreau să mă auzi ca pe un arbore
vreau să mă pipăi ca pe o scară
vreau să mă vezi ca pe un turn

poezie de Gellu Naum din Culoarul somnului (1944)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nicio cale

Clipă cu clipă
Se scurge în mare
Şi am două griji ce mă poartă,
Că viaţa mi-i scurtă
Şi dragostea-mi moare,
Of, Doamne, ce soartă!

Secunde şi minute,
Zile, săptămâni, luni, ani
S-or duce pe-o apă la vale,
Şi eu tot mă duc, şi tu, iubire, du-te,
De amor vom fi orfani
Ai vrea să scapi, aş vrea să scap,
Dar nu e nici o cale.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!...
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.
Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe...
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?

poezie celebră de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Ţara lui Invers

În ţara mea e onorat
Acel ce ţara a trădat
Şi e privit ca om cinstit
Acel ce ţara-a jefuit.
De eşti cinstit, în ţara mea,
Eşti luat de prost şi-n zeflemea.
Corupţii doar sunt la putere,
Nepedepsiţi ei fac avere.
Constat cu groază, mânios,
Că-n ţară toate sunt pe dos.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (21 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am întâlnit

Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceai la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.

Şi soare nu-i poate se stie
Arată luna, nu mai se vie
Pe acelaşi druuuuum
A câta oară
Mă urc la deal, da' nimeni nu coboară
Dar nimeni, nimeni, nimeni nu coboară.

Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceaï la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.

cântec interpretat de Cleopatra Stratan, muzica de Pavel Stratan, versuri de Pavel Stratan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândra mea e moldoveancă

Mândra mea e moldoveancă,
N-o dau pe-o pariziancă:
Spală rufele la râu
Şi îmi face poale-n brâu.

poezie de George Budoi din România şi Românii (1 decembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se întinde o vale...

Se întinde-o vale de ispite
Şi-un prag înalt de poticnire
În calea inimii împietrite
Şi-a "orbilor", cu rea voire,
Ce au "vederi" închipuite,
Purtând în loc de "înnoire"
Doar "calităţi" nepotrivite...

Şi cei mai mulţi cad zmei robiţi
Să poarte osânda după Lege!
Deşi-au fost smulşi şi dezrobiţi
Din mâna celui fărdelege,
Răscumpăraţi şi preţuiţi
La preţul Celui mai Sfânt Rege,
Din nou se lasă înlănţuiţi...

Dar zeci de mii de orbi să fie
Înşiraţi pe drumul morţii,
Unul numai să-şi revie
Şi vor fi salvaţi cu toţii!
Căci Hristos, Calea cea vie
S-a jertfit să schimbe sorţii
"Orbilor" pentru vecie.

De drumul negurii carnale
Pe care mergi neîntemeiat,
S-a apropiat a vieţii Cale,
Cu har divin te-a mângâiat
Şi paşii ţi-a păzit în Vale,
Fiindcă te vrea străluminat
La umbra aripilor Sale!

Pe drumu sumbru-al vieţii tale,
Din naştere întunecat
Lumina A răsărit în Vale
Să-ţi fie "ochiul" vindecat...
Dar tu doreşti această Cale?
Accepţi un umblet luminat,
Cu vederi noi şi verticale?

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din Comorile de har, Trezire şi veghere
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul apei din ograda japonezului

Apei lui de prin ogradă,
Prea domol curgând la vale,
Bolovani, dintr-o grămadă,
Japonezu-i pune-n cale.

Spumegată, vrea să vadă,
Împrejurul casei sale,
Apa lui, ce prin ogradă
Prea domol o ia la vale.

Şi schimbând-o-ntr-o cascadă
De consoane şi vocale,
Uită-a vieţii grea corvadă,
Dând răsunet de cristale,
Apei lui de prin ogradă.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noiembrie

o uşă scârţie timpul, spre vale încet suspină-n apă
o bufnitură
vântul aduce frânturi în ecouri, zarea tace
se întunecă-ncet, uşor ne-mbracă noaptea
speriat, un greiere a uitat să se stingă
aburul pământului se ridică, construieşte un nor
prind în mine încă clipe târzii
toamna suspină, încă îmi întide o mână
e rece, e albă, e senină
frigul bate la uşă, mai întâi cu răcoare
o dungă de penumbră, tuşează ochii tăi
strâng brusc mâna, cumpăna se sprijină-n fântână
paşi repezi duc uliţa în urechile noastre
încă nu-i noapte
ceva se rostogoleşte-n ţărâna casei

lipit de pământ, trenul mă duce
un şuierat prelung prin vale oboseşte
troseneşte un vreasc, de sus cad stele
se aude depărtarea cum coboară, dinspre cer
în noapte toamna

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!