Nu mă împiedică nimic
Nu am altă alternativă veritabilă
dar sunt mulți ochi care mă urmăresc,
poate că jocul este prea complicat
și jucătorii nu-l stăpânesc atât de bine.
Mulți se feresc să mă numească
se împiedică de propria teamă
și se ascund când dau de greu
dar nu-s iertați când totul iese la iveală.
Nu văd de ce să mă împotrivesc
cred că nimic nu se câștigă ușor
și lupta mea este cu mine însumi
fără alte căutări în afară.
Nu mă împiedică nimic,
să nu uit ce ar trebui uitat,
dar dacă cineva îmi trântește ușa în cap
aștept o vreme până se sparge răbdarea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Și nu uit ce trebuie uitat
Nu am altă alternativă veritabilă,
sunt mulți ochi care mă urmăresc,
jocul acesta este prea complicat
și jucătorii nu-l stăpânesc bine.
Mulți se feresc să mă numească,
se împiedică de propria teamă
și se ascund când dau de greu,
dar nu-s iertați când ies la rampă.
Nu văd de ce să mă împotrivesc
când nimic nu se câștigă ușor
și lupta este cu mine însumi
fără alte căutări în afară.
Nu mă împiedică nimic,
și nu uit ce trebuie uitat,
dar pentru cine îmi trântește ușa în față
vremea trece și mi se rupe răbdarea,
cea care sparge echilibrul.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de reflecție
nu știu dacă o să pot ieși afară
astăzi plouă și nici nu am umbrelă
dar voi alege partea cealaltă
sau pur și simplu
nu voi privi
într-acolo
ceva se mișcă în ritmul unor bătăi de inimă
se întunecă
tremur
aprind focul și mă uit în oglindă
aș mai putea intra în mine
ca într-o cameră a copilăriei și
aș iubi indiferent de vreme dar
voi crede că nu-s eu
și atunci
degeaba voi încerca
să dau ceasul înapoi
prin mine trec anii și mulți oameni
sunt un fel de gară cu un singur peron
și nici nu știm nimic unul despre celălalt
de ceva vreme o liniște absurdă
picură din pereți și
e rece ca un sloi
dar nu-i bai
dau din cap și aștept
viața mea ademenește moartea care
va veni ca un oaspete
seara
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gări, poezii despre ritm sau poezii despre absurd
Socotitorul
Socotesc prea repede,
oamenii mă privesc cu nedumerire,
nu cred și verifică.
Apoi se miră tulburați.
Eu nu le spun aproape nimic,
sunt neștiutor al cauzei
în care de fapt și cred.
Pleacă convinși că am un dar divin
și rămâne așa,
nu-l împart cu nimeni,
dar exersez în fiecare zi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar cred că nimic nu se pierde
Se umple în mine golul care n-a fost
cu multe plinuri pe care nu le știu,
de-mi dau câteodată sentimentul împlinirii.
Nici necazul nu-mi lipsește, vine și pleacă
ca o umbră când se face seară-n gânduri,
de mă încovoi, de mă îndrept,
se-ntâmplă să capăt putere și voință,
am rădăcini ce nu pot fi găsite.
Nici cunoscut, nici necunoscut mă zbat
și uit să iau norocul cu mine,
Aș vrea să-l împart când este
cu cei ce-mi deschid porțile împărătești
în acea desfătare care seamănă bucurie.
Chiar cred că nimic nu se pierde
când crește-n mine miracolul iubirii
și-n el se ascunde nașterea pruncului.
Între lume și mine nimic nu-i de prisos
până ce focul arde ce-i de ars.
Totul se năruie și se zidește la loc
când în inimi locuim amândoi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre naștere
Chiar cred că nimic nu se pierde
Se umple în mine golul care n-a fost
cu multe plinuri pe care nu le știu,
de-mi dau câteodată sentimentul împlinirii.
Nici necazul nu-mi lipsește, vine și pleacă
ca o umbră când se face seară-n gânduri,
de mă încovoi, de mă îndrept,
se-ntâmplă să capăt putere și voință,
am rădăcini ce nu pot fi găsite.
Nici cunoscut, nici necunoscut mă zbat
și uit să iau norocul cu mine,
Aș vrea să-l împart, când este,
cu cei ce-mi deschid porțile împărătești
în acea desfătare care seamănă bucurie.
Chiar cred că nimic nu se pierde,
când crește-n mine miracolul iubirii
și-n el se ascunde nașterea pruncului.
Între lume și mine nimic nu-i de prisos
până ce focul arde ce-i de ars.
Totul se năruie și se zidește la loc,
când în inimi locuim amândoi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt prezent
De la naștere m-au lăsat să aștept
m-au învățat să mă lupt cu timpul,
porțile la care bat se deschid greu,
dar trebuie să intru.
Sunt prezent
în toate întâmplările și ele mă încearcă
și chiar dacă mă rănesc
lupt până la epuizare.
Strig cu revoltă,
nimic nu mă oprește în loc
și nici nu mă tem
când îmi topesc seva
în fiecare cuvânt.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă
Când nu-ți dai seama de semne
Ai făcut din mine povestea ta de dragoste
fără nicio opunere am rămas locului
cel care trebuie să întrțină focul.
Poate că nu întodeauna am pregătit suflul,
dar intru în consens cu logica lucrurilor,
tu nu accepți alte soluții
decât cele care produc satisfacție.
Când prea mult mă zbat trebuie să știi
că este o nepotrivire,
dar nimic nu-i fatal dacă nu e dureros,
liniștea și plăcerea sunt așteptări care apar
când nu-ți dai seama de semnele clare.
Nemulțumirile ivite de după colț
când clipele fug unele de altele de zor
nasc problemele care sar peste cal
și calul peste garduri.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere sau poezii despre nemulțumire
într-o noapte ruptă de îndoieli
Când se întoarce cu spatele
Nu mai văd și partea din față
și nu se cade să mă ridic de jos
mai mult decât o linie
nu sunt un găsit de ocazie
cu buzunarele rupte de căutare
totul se petrece într-o tăcere locuită
nu știu ce poate să se lipească
ca o dorință fără sens
oricum nu mă pierd de mine
iubirea e o plagă greu de vindecat
supusă acelorași greșeli
pe care le fac în fiecare zi
fără să mă gândesc prea mult
într-o noapte ruptă de îndoieli
pe care n-o mai poți opri
și tu guști din amărăciune
și nu spui nimic
nu uita să-ți lași privirea acasă
poate cineva descifrează orizontul
spre care mergem împiedicați
cu inima-n palme
lumea dă din cap și se miră
cum se poate clădi ceva din bucăți
strânse dintr-un oraș plecat în afară
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe străzile franțuzești
stau liniștit și aștept să-i treacă furia
după care-i spun povestea
și plec mai departe.
după colț foarte mulți oameni agitați
nu cunosc pe nimeni
o urmăresc din ochi încât să nu mă vadă
simt o părere de rău
dar ea străbate în fugă norul de praf al vântului
și nu se mai oprește
în drumul meu pe străzile franțuzești
întâlnesc clownii zilei
lângă care se strâng copiii
eu nu mai urmăresc nimic
caut odihna într-un pat moale
din casa inimii
și surâd luminos
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre odihnă sau poezii despre furie
Trăitor în realitate
nu-mi caut destinul
el vine nechemat
aștept orice clipă să-l nască deștept
pun în sertare toate bucuriile și suferințele
și-l închid cu cheia sufletului
care nu se pierde
realitatea mai crudă decât mine
îmi urcă prin sânge
drăcușori de contrabandă
lumea se strecoară prin vene
până în vârful degetelor
și nu iese înafară din corp
are prea mult aer și hrană
puterea alunecă prin ea liber
și se regenerează
nopțile pleacă buimace de somn
și adorm în cer
nimic nu mă îndeamnă la luptă
îmi apăr puținul meu
nu sunt un vânzător de sentimente
sunt numai un trăitor
care își împarte puținul cu alții
prea mulți
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre degete, poezii despre corp, poezii despre comerț, poezii despre apărare sau poezii despre aer
Înghit cu noduri minciuna
nu mai sunt întrebări
nici răspunsuri
doar neconcordanțe evidente
lumea nu înțelege situația
șchioapă
trec prin ea linii de forță
văzute de mulți
care nu spun nimic
și așteaptă
înghit cu noduri minciuna
dar se feresc să recunoască unde-i adevărul
nu se mai caută durerea suferinței
se merge direct la suflet
care înghite amintiri
dar nu șterge uitarea.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre forță
De ce ți-e teamă de trecutul meu? Înțelege-mă, nu există nimic; n-am nimic de uitat pentru că nu există nimic... Tu știi prea bine ce vreau să spun. Poate mai există și altceva în afară de dragoste. Poate există undeva o posibilitate deschisă miracolelor, un mister ireductibil, un secret pe care nu izbutim încă să-l descifrăm... Nu e vorba de dragoste. Mă întreb dacă nu există și altceva; care să plece tot de aici, dintr-o dragoste, dar care să ducă în altă parte. Mi-e foarte greu să explic. Nu înțeleg nici eu. S-ar putea să fie totuși o ieșire, pe care noi n-o vedem...
Mircea Eliade în Noapte de Sânziene (1971)
Adăugat de Moldovan Sorina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre posibilitate, citate de Mircea Eliade despre posibilitate, citate despre existență sau citate de Mircea Eliade despre existență
Dorul de casă...
Oraș frumos, București,
Capitala țării ești.
Dar în fiecare zi, tu
Bucăți, îmi faci sufletu'.
Și când seara se lasă,
Îmi e dor de casă.
Nu prea am bănuit eu,
Cât o să-mi fie de greu.
Aici, nu ești ca acasă,
Când stai cu ai tăi la masă.
Dar singură mă consolez
În viață, ceva să realizez.
De părinți, mi se face dor
Și atunci simt că mor.
Asta se întâmplă cam mereu,
În rest, sunt bine eu...
Galați, de tine nu am uitat,
Te port în suflet, necondiționat.
Niciodată nu mă lasă
Dorul, de-a mea casă.
Pentru mulți, nu însemni nimic,
Te văd doar un oraș mic.
Eu de aici, departe am plecat,
Totul în urmă, am lăsat.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări sau poezii despre București
Oamenii se împiedică din când în când de adevăr, dar cei mai mulți se ridică și trec mai departe ca și când nu s-a întâmplat nimic.
citat din Winston Churchill
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceea ce mă împiedică să cobor în arenă e faptul că văd acolo prea mulți inși pe care-i admir dar pe care nu-i pot stima, într-atât îmi par de naivi. De ce i-aș provoca, de ce m-aș măsura cu ei pe-aceeași pistă? Lehametea mea îmi dă asemenea superioritate, că nu-i văd ajungându-mă din urmă vreodată.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre naivitate, citate de Emil Cioran despre naivitate, citate despre admirație sau citate de Emil Cioran despre admirație
Nu resping nimic
Nu știu cum se nasc minunile,
dar oamenii cred în ele,
doresc să capăt încrederea necesară
în ceea ce înțeleg pe deplin.
Nu resping nimic din ce se poate întâmpla
rațiunea și emoția își dau rând,
fiecare celulă are o fantezie inepuizabilă
de a se reface și regăsi echilibrul.
Închid în trup un infinit mic,
fără prea multe explicații
de un timp nimic nu mi se pare imposibil,
e mult prea important să vrei desprinderea
din suferința închisă,
să cauți aripi de zbor prin fanta momentului.
Meditez îndelung
și nu găsesc răspunsuri pe măsura așteptării,
împreună cu tine clipele curg,
dar nu la fel ca mai înainte
când respiram aerul
cu gura bolnavă de sărut.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre imposibilitate, poezii despre gură sau poezii despre aripi
Cu aripi de foc
Povestea tristă încă mă apasă
dar nu mă recunosc în ea
ochelarii de la o vreme mă deranjează
ochii mei sun la fel cu ai tăi
nu văd în depărtare pregătită mișcarea.
Mă feresc de tulburările care se nasc,
în ele colcăie vinovate intrigile,
se ivesc mereu alte drumuri
care însoțesc apele și străbat munții,
dincoace și dincolo cetățile așteaptă,
să închidă misterul între ziduri de piatră
spre care se îndreaptă toți cei ce iubesc curcubeul
ce-și varsă culorile în ape.
Prea se face atâta vâlvă,
lângă mine numai tu rămâi credincioasă
cu aripi de foc,
de pe cer numai păsările de pradă
urmăresc cu ochii mari
tot ce-i de prins și se poate prinde.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre mișcare
Armura
În sfârșit pot vărsa lacrimile
Pe care le-am ținut atâta timp
În sfârșit pot să dau totul afară,
Tot ce am ținut atât de mult.
Mulți mi-au spus că sunt puternică,
Mulți mi-au spus să rămân așa,
Dar ce nu pot ei vedea
E faptul că eu demult nu am mai putut rezista.
Însă nimeni nu știe asta,
Nimeni nu vede ce se ascunde în ochii mei,
Pentru că mi-am construit armura
Prin care să nu treacă nimeni.
Dar când seara vine,
Atunci dau totul afară
Tot ce s-a acumulat de atâta vreme,
Toată suferința din această inimă.
poezie de Diana Șerban
Adăugat de Diana
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spatele cortinei
Este totul atât de mut,
Deși lumea mă surzește,
Gălăgia se lovește-n scut,
Și doar pustiul îmi vorbește.
Mii de umbre "mă găsesc"
Și mult prea impropriu spus,
Deoarece mereu se rătăcesc,
Sau dispar când soarele-i apus.
Ca un actor în teatrul societății,
Îmi spun replicile învățate de acasă,
Și când cade cortina singurătății,
Se înghesuie la ușa toți să iasă.
Și rămân tot singur...
După aplauze reci de spectator,
Care pleacă atât de sigur,
Că el l-a înțeles pe autor.
Sunt auzit poate de sute,
Și mulți ochi încă mă privesc,
Din păcate vocile-s mute,
Nimeni nu răspunde când vorbesc.
Sunt de nimic prea plin,
Și tot odată mult prea gol,
Am gustat cam mult pelin,
Și gândurile au făcut un carambol.
Îmi mint zilnic oglinda,
Și îi spun că pustiu-i dus,
Dar mi s-a spart de mult clepsidra,
Căci timpul vine dar eu nu-s.
Astăzi să zâmbesc nu vreau,
Și o să mă întrebe ce s-a întâmplat,
Doar credeau că mă cunoșteau,
Când derapat sunt doar adevărat.
Mare o să le mai fie surpriza,
Căci vor crede că m-am schimbat,
Spre fericire eu n-am avut viza,
Mereu am fost așa niciodată n-am plecat.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (9 noiembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre surprize sau poezii despre singurătate
Speranța neagră
Cineva și-a uitat visele acasă și plâng,
gândurile golite de conținut așteaptă,
când pleci prea departete nimic nu te mai apropie
stai închis în tine și scoți aburi pe gură
numai bucurie nu scoți,
doar un amar care face din iubire un chin.
E neagră speranța de rezultate palpabile
Inima rămâne lovită de însingurare.
Nu știu cum am gândit saltul,
dar îmi amintesc povestea altora,
am strâns în mine toate neîmplinirile de aici
și am plecat să extind totul printre străini
încât am rămas cu sufletul rănit și pustiu.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre abur