Și poeții se mai înșală uneori
nu se pot întoarce spre ce nu mai e
dar pot săpa în prezentul generos
până găsesc pământul fertil
acolo unde Dumnezeu rotunjește cuvintele
pot să cadă în genunchi și să ceară
pâine și apă
ca toți oamenii de rând
și poeții mai greșesc uneori
nu pot să locuiască
în inimi locuite de alte inimi
dar pot să-și deschidă pieptul
prezentului generos
călcând în picioare strigătele înșelătoare
ce nu se mai opresc
pentru că nu-i așa
măsura lucrurilor
e măsura lucrurilor
și măsura iubirii...
e fără măsură
ca un absurd întors către alt absurd
ca două fețe temătoare
ce nu știu cum să se privească
și poeții mai greșesc uneori
se întorc să taie de acolo de unde nu mai e
dar pot săpa în prezentul generos
până găsesc pământul fertil
să croiască o nouă poveste
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prezent
- poezii despre religie
- poezii despre pâine
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre greșeli
- poezii despre generozitate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Vreau să....
Vreau să mai pot crede in Dumnezeu
să privesc dincolo de aparențe semnul
nefast sub care m-am născut
să mă pot ruga cu buzele nearse
și ridurile lipite de inima Lui
Să mai pot fugări cuvintele
până dincolo de granița desăvârșirii
acolo unde ard lumânarile prezentului
pe pântecul întins al orei
nebuna înfășurată în zămisliri
ce mocnesc sub bolțile orizontului.
Vreau să mai pot crede in Dumnezeu
vreau să cred că există această perfecțiune
să mă dezrobesc de vechi începuturi
angrenate în repetiții nedefinite.
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre perfecțiune, poezii despre început, poezii despre timp, poezii despre ore, poezii despre naștere sau poezii despre graniță
Niciodată
mă-ntorc în lumea mea
de unde am plecat
acolo îmi găsesc liniștea
acolo cuvântul e cuvânt
floarea este floare
soarele același
în fiecare dimineață
nu pot urca mai sus...
nu pot aspira
spre înălțimile artei
acolo unde tu ești împărat
mă-ntorc acasă
recunosc, nu fără un regret
dar mă voi regăsi
trecând pragul casei
care mă așteaptă
așa am fost, așa voi fi
și nu mă voi schimba
niciodată.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre cuvinte
- poezii despre înălțime
- poezii despre schimbare
- poezii despre dimineață
- poezii despre artă
- poezii despre acasă
- poezii despre Soare
Simțuri
Eu am curajul să simt
adânc și pe-ndelete,
cum trece timpul.
Eu pot să aud
șoaptele de dragoste
ale picăturilor din curcubeu.
Eu pot găsi urma gândurilor tale,
sau pot ieși în calea lor.
Eu pot vedea
formula luminii ochilor tăi
și pot măsura greutatea
vorbelor tale.
Mă pot pleca
sub povara anilor,
dar simt că trăiesc
și am curajul să simt tot,
să gândesc tot
și să nu fac nimic altceva
până când voi simți
că nu mai simt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre simțuri, poezii despre ochi, poezii despre lumină, poezii despre gânduri, poezii despre greutate sau poezii despre curcubeu
Byron a scris cu aceeași ușurință cu care zboară un șoim, la fel de clar ca oglinda unui lac, rostind un adevăr în termenii lui cei mai exacți. Nu numai adevărul cel mai adevărat, ci și cel mai important și mai util. Desigur, nu pot măsura forța lui Byron, așa cum nu o pot măsura pe aceea a lui Turner; dar îmi dau seama că amândoi au avut dreptate în privința unor lucruri la care pot desluși ce e adevărat de ceea ce nu e. Așa încât ei vor trebui să-mi fie maeștri, fiecare în domeniul său.
citat din John Ruskin
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr, citate despre superlative, citate despre zbor, citate despre forță, citate despre dreptate sau citate despre Byron
N-am să tac
Tu spui că sunt o enigmă vie...
Că pot cu gândul mereu scrie.
Că sufletul îl am prea apăsat,
Că nu prea cred să fiu salvat.
E drept ai uneori dreptate,
Nu pot să tac, vorbesc de moarte.
Dar oare tot ce ne înconjoară...
E adevăr... sau apă chioară?
Cum pot să tac... când tot e strâmb?
Când n-avem loc pe acest pământ.
Că fără milă îl călcăm,
Nimic nu vrem ca să salvăm.
Noi suntem niște trădători.
Pământul ne-a primit cu flori
Cei care mâine vor veni
Pe ce pământ vor mai trăi?
Ei unde oare vor pleca
Dacă pămînt n-o exista?
Gândiți și dați-mi un răspuns
O viață aveți... și nu-i deajuns.
Sunt cred... cel mai înverșunat,
Dau foc la tot ce e stricat.
Sunt chiar furtună în deșert,
Și vreau pământ fertil nu sterp.
Îmi spui să cred că voi răzbi...
Și dragoste voi întâlni...
Speranța mea... un vis pierdut
Cum să o iau dela'nceput?
Probabil s-o schimba ceva...
Când eu... nu voi mai exista.
Nu pot să tac e prea târziu,
Mi-e teamă de ce pot să scriu.
Mi-e teamă... chiar și să vorbesc
Pot multe inimi să rănesc.
Așa că tac și mă ascund
În jur e Răul până-n fund.
E seară... v-am cam pluctisit,
Am spus doar ce eu am gândit.
Vă mulțumesc anticipat
Nu tac... dar totuși am plecat!
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre trădare, poezii despre superlative, poezii despre suflet sau poezii despre seară
Ai să mă poți ierta, că te iubesc până la sfârșitul acestei nopți
și mai departe,
prin timp,
până când lumina ți se va așeza pe mâini?
Ai să mă ierți,
că locuiesc în partea cea mai întunecată a ființei tale
acolo unde strigătele sunt vii
acolo unde toți demonii își leagă umbrele?
Ai să mă ierți,
că n-am să deschid fereastra,
și n-am să mai plec din camera ta,
acolo unde am îngenuncheat după toate războaiele,
acolo unde mi-am ascuns durerile fiecărei treceri?
Ai să mă ierți?
Ai să mă ierți,
că nu vreau să te las, în mijlocul acestei vieți, fără să guști adevărul până la ultima firimitură
și lumina să îți adoarmă pe piept?
Ai să mă ierți,
că nu pot altfel, că singurul drum pe care îl văd trece prin sufletul tău,
acolo unde voi sta pentru cât mi-a mai rămas?
Oare, ai să mă ierți?
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre întuneric, poezii despre somn sau poezii despre sfârșit
Pot uneori să fiu absurd. Când mă apucă, pot ajunge să mă cert până la prostie pentru promovarea unei idei. Și, deseori, nu recunosc că ajung la extreme.
citat din Dorin Chirtoacă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prostie, citate despre idei sau citate despre absurd
De n-ar fi iubirea
Ce seamănă bărbații ăștia cu tine!
Curios!
Pe ei nu-i pot dezbrăca de gânduri,
Pe ei nu-i pot ucide-n versuri.
Au fața ta și gesturile parcă sunt asemănătoare,
Dar nu mă pot înșela.
Pe tine nu te văd, pe tine te simt.
Ești ca un spirit rău
Pierdut pe cărările Raiului...
Tu, cum te rogi la Dumnezeu?
Eu spun:
"În numele iubirii
Voi trăi până la moarte
Amin!"
poezie de Any Drăgoianu din Prin păcate, împreună (2008)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre rai, poezii despre moarte sau poezii despre bărbați
Sentimentele pot fi doar simțite, și totuși ne pot străpunge până la suferință, și atunci ele nu mai pot fi exprimate, pentru că nu mai pot fi înțelese.
citat din Benedetto Croce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suferință
Din vremea cu virusul
Până la tine la poartă
M-a târât zburătoarea,
Până la ușa ta dâra trupului meu
Revărsare!
Până acolo unde te alintă
Așternutul iubirii,
Până la ale tale picioare,
Și gingașe,
Am fost smucit de irimă
Prin colburile zădărniciei!
Și nu pot eu în genunchi să mă ridic
Și nu pot pe coate
Să te implor
Să mă privești
Pe mine!
Până în dormitorul tău
Eșarfa mă ține captiv --
Moartea mea ucisă a fost
Care s-a intors.
Acasa!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încearcă a nu plânge...
Încearcă a nu plânge, când zorii dimineții
Nu vor putea să-mbrace în purpură poeții,
Și tu, nu plânge dacă ei nu mai pot să scrie,
De dragoste de viață o altă poezie.
E un sfârșit în toate, cum este pe pământul,
Unde o nemurire e numai în Cuvântul,
În care toți poeții au fost și-or să mai fie,
Trăind doar cu Femeia, mereu, în Poezie,
Că lor le e Femeia un vis crescut în floare
Și ea le este muză, în veci nemuritoare,
Așadar, tu, nu plânge, Femeie, când se duce,
Poetul să își pună în vers aripi de Cruce,
El știe că-i rămâne, în urmă, numai cântul
Iubirii lui, ce poate a înflori pământul,
Nu plânge, când el știe că nu-i va fi sfârșitul
Acolo unde Crucea-i așteaptă răsăritul...
poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei sau poezii despre plâns
Xerxes: Dar eu sunt un zeu generos. Te pot face nemaivăzut de bogat. O să te fac stăpân peste toată Grecia. Îmi vei purta steagul de luptă până în inima Europei. Rivalii tăi atenieni vor îngenunchea la picioarele tale dacă tu îngenunchezi în fața mea.
Regele Leonidas: Ești generos, pe cât ești de divin, rege al regilor. Numai un nebun ar refuza o asemenea propunere. Dar în ceea ce privește îngenuncheatul, este... Știi, faptul că a trebuit să îți măcelăresc toți oamenii de dimineață mi-a provocat o rană la genunchi și îmi va fi greu să îngenunchez.
replici din filmul artistic 300 - Eroii de la Termopile
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre monarhie, citate despre picioare, citate despre inimă, citate despre generozitate, citate despre drapel, citate despre dimineață, citate despre bogăție, citate despre Grecia sau citate despre Europa
Nesupus tristeții
Nu am să mă supun decât iubirii,
De voia ei am să mă las purtat,
Pe căi nebănuite omenirii,
Din răsărit și până-n înserat.
Îmi fie calea ei, ultima cale,
Pe drumul ce-i deschis spre infinit,
Să pot uita de clipele în care,
Nu am iubit și nu am fost iubit.
Regrete n-am să am după tristețe,
Deși încearcă veșnic să mă ia,
O văd cum rătăcește peste fețe,
Acolo unde este voia sa.
Am alungat-o fără nici o milă,
Spunându-i c-o iubesc, însă n-o vreau,
C-o înțeleg și știu că e abilă,
Dar eu în preajma ei nu am să stau.
Nu am să mă supun nicicând tristeții,
În vraja ei tenace n-oi cădea,
S-o proslăvesc prin lacrimi cu poeții,
Ce în iubire nu mai pot să stea.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre perseverență sau poezii despre infinit
De unde bate vântul
ai putea să-mi spui
de ce porți pe umeri întunericul
și nu-l fugărești călcându-l în picioare
el se lovește de ochii fiecăruia
cu o furie oarbă
pe care nu pot să o înțeleg
lumina îmi curge din ei
fără lacrimi
și nu pot să-i opresc să privească departele
de unde bate vântul
vine praful și ierburile îl subțiază
oamenii îi întorc spatele
și nu se lasă orbiți
poți neglija întunericul din tine
dar nu neglija lumina
care îți călăuzește pașii.
drumul pe care mergi
nu-i numai al tău
dar vei ajunge singur unde trebuie
și ești așteptat
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt sau poezii despre furie
Departe de aici, în lumina soarelui, se află cele mai înalte aspirații ale mele. Nu le pot atinge, dar le pot contempla și le pot desluși frumusețea, pot crede în ele și pot încerca să le urmez.
citat clasic din Louisa May Alcott
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre înălțime, citate despre frumusețe sau citate despre Soare
MA INTREBI ?!
Mă întrebi ce va mai fi
Crezi că-ți pot răspunde?
În viitor eu pot privi,
Dar nu știu până unde.
E ușor să dai verdicte
Când nimic nu e concret
Visând la clipe fericite
Uităm că nimeni nu-i perfect.
Fiind un om de rând
Cu o biografie oarecare,
Nu mă voi uita plângând
Înspre Carul Mare.
Ce distinsă ești așa
În curatele-ți vesminte
Vei rămâne tot o stea
Neschimbată în cuvinte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fericire
Privesc în gol prin spațiul dintre cuvinte
din nefericire nu pot să-mi opresc și gândul
cum reușesc uneori să-mi țin respirația sub apă
dar tac din ce în ce mai adânc
cumva dincolo de groapa marianelor
ca un sfinx prins cu ochii pe cer
împărțind zodiile ca pe o azimă
iar lupa prin care lumea îmi pătrunde în vis
se răsucește ca o galaxie
în jurul unei inimi
care pulsează în ritm de blues
uneori spațiile dintre cuvinte
conțin povești infinite
taman despre limite
iar poeții sunt singurii care le pătrund
cu ochii privind spre nimic
ca spre cea mai mare certitudine
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ritm, poezii despre nefericire sau poezii despre limite
Privesc în gol prin spațiul dintre cuvinte
din nefericire nu pot să-mi opresc și gândul
cum reușesc uneori să-mi țin respirația sub apă
dar tac din ce în ce mai adânc
cumva dincolo de groapa marianelor
precum un sfinx prins cu ochii pe cer
împărțind zodiile ca pe o azimă
iar lupa prin care lumea îmi pătrunde în vis
se răsucește ca o galaxie
în jurul unei inimi
care pulsează în ritm de blues
uneori spațiile dintre cuvinte
conțin povești infinite
taman despre limite
iar poeții sunt singurii care le pătrund
cu ochii privind spre nimic
ca spre cea mai mare certitudine
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul din Clepsidră
Mă despart de tine
de fiecare dată
când nisipul din clepsidră
uită să mai curgă...
Întorc mereu clepsidra...
Păcat că timpul nu se întoarce
odată cu ea...
E un alt timp...
... poate fi timpul potrivit,
sau Nu.
Pentru a reînnoi sentimentele...
Care?
Care nu mai pot să se scurgă
prin clepsidra vieții...
Mă despart de tine de fiecare dată...
Dar te revăd mereu....
și atunci...
Zâmbesc ochii. Știu ei de ce...
Uneori...
îmi amintesc...
Întorc clepsidra,
dar nu îmi ajută...
Când nu mai pot
să mă despart de tine...
Ud nisipul cu lacrimi
și mă simt....
De mine însumi, despărțită.
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Anna Panovici despre timp, poezii despre zâmbet, citate de Anna Panovici despre ochi, poezii despre nisip sau poezii despre ajutor
Sunt în stare
să înot în apa teribil de rece
sub luna plină de regrete
înaintez încet și abia respir
privesc cum se mărește distanța
de țărm de nisip
în largul mării
în adâncul ei
unde razele soarelui nu pătrund
înot cât pot
și până când mai pot
durerea mea e ascunsă în fundul mării
stă acolo
e departe de mine
mă cuprinde o sete ne
bună de înghițit toată apa
înot cât mai pot
osteneala vine din durerea
lepădată în larg
continui să înot până mă eliberez
apoi simt cum durerea
mă trage în adânc
unde nu pătrund razele soarelui
unde apa e rece și paralizantă
voi sta acolo cu durerea mea re
găsită pe nisipul rece
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre lună plină, poezii despre durere, poezii despre apă sau poezii despre Lună