Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Pe podelele trosnind, alung găinele

Și văd vrăbii zburând pretutindeni, jur împrejur,
ca și cum nu merită să întrerupă zborul pentru un bob de orez.
Ele au ochi limpezi, cu lumină venind din interior.
Graurii zboară de asemenea pretutindeni, confuzi, în stoluri.
Ei vibrează și scot sunete care par flash-uri.
Când nu se mai văd, cerul coboară mai jos,
Albastru-întunecat pe întinsul satului.
Cerul se ține mereu aproape de-acest pământ,
forțându-ne să-i privim albastrul,
în felul în care strămoșii noștri ne fac să privim în noi înșine,
în golul îngust și adânc – astfel că noi privim iarăși
pe Septembrie în ochi – suntem mulțumiți de insignifianța acestei luni,
dar întristați de scurtimea ei.
Trăindu-ne viețile astfel, ne simțim în siguranță.
Atâta orez. De unde vine oare?
Atâtea culori aurii. De unde vin oare?
An după an am fost binecuvântată, pentru a fi apoi abandonată.
Când veselia și tristețea vin îmbrăcate-n aceeași culoare
sunt fericită și-mi doresc să fiu uitată.
Dar de cine-s separată? Nu știu.
Eu stau întotdeauna aproape de orele care mi-au fost date.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Fericirea și dragostea sunt întotdeauna în calea noastră, mai aproape de noi decât credem. Numai că noi le privim cu ochi de miop când sunt la depărtare și cu ochi de hipermetrop când sunt aproape. Și puțini sunt cei care își pun ochelarii pe nas ca să le descopere.

(28 septembrie 2010)
Adăugat de Ela MarinSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Mai scrie-mi și tu ceva...

Mai scrie-mi și tu ceva,
eu stau și mă uit la stele
și uneori îmi vin gânduri rele.
Mai scrie-mi și tu ceva,
eu văd zăpada cum curge de pe brazi
și cerul înnorat în zorii dimineții.
Mai scrie-mi și tu ceva,
care să mă încânte ușor
și să-mi liniștească sufletul amar.
Mai scrie-mi si tu ceva,
te gândești la mine
noaptea, când cerul e plin de stele.
Mai scrie-mi și tu ceva,
că cerul cu stele ne privește
și în noapte zăpada sclipește,
noi privim uimiți amândoi
cum razele stelelor vin spre noi,
ne dau încredere și speranță,
în viața ce urmează...

poezie de (27 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia CalanceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În clipa în care începem să privim și să dăm vina pe lucrurile din exteriorul nostru, în loc să privim în interior, suntem ca Superman în preajma kriptonitei: puterea noastră dispare. Factorii exteriori da, îți pot influența destinul, însă nu ei îl hotărăsc. De exemplu comunitatea în care te-ai născut, părinții tăi, felul în care arăți, felul în care ai crescut - toate acestea îți influențează destinul, dar nu îl hotărăsc. De aceea asumarea responsabilității pentru viața ta ține de tine.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Într-o zi, de va fi...

nu știm încă să ne privim
privim dar nu știm ce privim
sunt un țărm închis într-o colivie
cum să împart zilele, cum să le chem
înainte destram infinitul cu zbuciumul gândurilor mele
îmi iau în suflet însingurarea
îmi văd, iarăși și iarăși pasul înconvoiat de gânduri
astăzi și mâine, într-o nouă-veche zi
de va fi, într-o zi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Constantin Triță

Știu mai bine ca oricine

Este vremea de iubire,
Luna vrea să fac-amor,
Stele cad înspre uimire
Fără niciun viitor.

Ești regină-n astă noapte
Când bat clopote de-argint,
Cerul când va cerne soapte,
Vin luceferi... care mint.

Noaptea-s sărutări furate
Și sunt buze ce-nfloresc,
Eu... privirile curate
De-ai tăi sâni mi le lipesc.

Te cuprind c-o-mbrățișare
Tandră și-apoi ne iubim.
Plâng cireșii plini de floare,
Hai iubito!... să-i privim,

Vreau -mbobocească dorul
Pe o aripă de vânt,
Când voi săruta piciorul
De la coapsă... la pământ.

Știu mai bine... ca oricine
Și m-aștept... la oare cum,
Vremea dragostei când vine,
Mă găsește... peste drum.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O, ce lume minunată

Văd copaci verzi... văd trandafiri roșii pe coline,
Îi văd înflorind... pentru mine și pentru tine –
Și-mi spun în gând... o, ce lume minunată!

Văd nori albi ca zăpada... cerul cu ochi de azur,
Zile-însorite... nopți fermecate-n moliciuni de velur
Și-mi spun în gând... o, ce lume minunată!

Culorile curcubeului... pastelizează cerul pur,
Ele se regăsesc pe fețele... trecătorilor din jur.
Văd prietenii dându-și mâna... salutându-se firesc –
Spunând în realitate... eu te iubesc.

Aud chiote de copii... îi văd cum cresc, cum trec pe stradă,
Ei vor ști mult mai multe decât... am să știu eu vreodată.
Și-mi spun în gând... o, ce lume minunată!
Da, îmi spun în gând... o, ce lume minunată!

cântec interpretat de Louis Armstrong, muzica de Bob Thiele, George David Weiss, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Karen: Dar oare lumea se mai întreabă de unde vin poveștile? Or fi alte realități care își cer dreptul la venirea pe lume și au un loc al lor în lume? Există locuri pe pământ, unde oamenii își împart cerul, pământul, viețile, cu personaje de poveste. Lumea încă e frumoasă, pentru că se mai nasc povești.

replică din romanul Un secret în Los Angeles de (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina PostolachiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -28.00- 26.60 lei.

Ziua nopții – adaptare

Ne-ncredințăm că suntem
Când iubim!
-Zicea poetu’n versul său-
Și’oricât de-adânc în noapte-am fi
Suntem în zi.
Dar de se-ntâmplă -ncurcăm
Fațeta urii și-a iubirii,
Cu ochi stâncoși ne poticnim
Și chiar de ești Tu pretutindeni
Noi nu te-ajunge.
Sălaș în Tine nu avem
Sfânt Elohim.
Când Tu vorbești
Străină vorba-ți auzim.
Când noi grăim, străin ne ești.
Bujorii mari au înflorit
Și roșul lor se scurge pe tulpini
Cu nori în ochi privim lumina lor,
Și n-o vedem.
Parfumul mângâie întregul câmp
Iar noi călcăm bujorii mari de ne-nțeles.
Tânjim să ne iubească cineva
Când Tu ne-ai dăruit și flori și câmp
Și gândul Tău și vorba Ta.
Și noaptea mare în care să-ncercăm te găsim.
Și chiar de eșuăm, noi să iubim
Și chiar de nu vedem- vedem.
Și chiar de nu simțim- simțim.
Și-așa cum și poetul și Ioan spunea:
Oricât de-adâncă noapte-ar fi,
Atuncea când iubim, e zi!

poezie de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sentimente

Lumini in jurul nostru,
Crezi ca sunt licurici,
Una se duce-n jos,
Tu insa, o ridici.

Nu stim ce e cu ele,
Nu stim macar ce sunt,
Dar poarta fericire
Un lucru-asa marunt.

Luminile se-nalta,
Si altele apar,
Privim timizi spre ele,
Cum vin si cum dispar.

O lacrima se scurge,
Lumini apar din ea,
Un zambet infloreste,
Se naste dragostea.

Se nasc sperante-n bine,
Tristeti si bucurii,
Se -ntemeiaza o casa,
Din ea apar copii.

Se cearta lumea-n strada,
Se plimba ochi pe ape,
Lasand sa fuga dorul,
Si grijile sa scape.

Lumini apar pe cer,
Cred ca am inteles,
Se nasc din sentimente
Si se vad foarte des.

Deschidem ochii bine,
Privim timizi in jur,
Te strang incet de mana,
Acest moment il fur,

Il vreau doar pentru mine,
Sa stiu c-ai fost a mea,
Sa am o amintire
Inchisa intr-o stea.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Nu e târziu

Te-ai îndepărtat, te ascunzi în tine
Aerul ce ne-nconjoară respiră greu
Te uiți și privesti tăcut prin mine
Cred că a ta iubire nu mai sunt eu

Eu te iubesc, îți scriu prin mesaje
Rece bună seara tu îmi răspunzi
Cuvintele tale seci și dure marcaje
Prin telefonul pe care tu îl ascunzi

Glasul nostru noi l-am uitat de mult
Gândurile se împiedică de tastatură
Vocea noastră este acum a unui mut
Dacă ne-am vedea privirea ar fi ură

ne vedem să ne-ntâlnim în drum
Oameni frumoși ce trec ne înconjoară
Blândețea din glas amandoi auzim
privim cerul și păsările cum zboară

Fără cuvinte scrise în ochi să ne privim
Nu ne ferim sinceri cu noi să fim mereu
Fericirea și viața o simțim și să trăim
Să încercăm fim nu e târziu sau greu

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Meditație

Stau...
Pe scaun, într-un birou cam strâmt
Privesc cum timpul trece leneș
Și-aștept să văd cum e stai... mai mult...

Zâmbesc...
Când mă gândesc voi pleca acasă
Și nu voi mai privi nici timpul,
Și voi avea o altă ocupație... trândăvesc...

Gândesc...
Ca un copil ce-și uită jucăria
Și nu mai știe cine e
Aș vrea mă gândesc la tine... dar nu mai pot...

Pierdut...
În amintiri ce zilnic mă-nconjoară
Îmi dau târcoale și mă-ndeamnă
nu te uit, să vin la tine... dar nu știu unde...

Privesc...
Din scaunul meu cel confortabil
Cum cei din jur se chinuiesc
Mă-ntreb: "Oare... de unde vin?"... sau lasă...

Adorm...
Cu gândul la o zi de mâine
Și totul va fi ca și nou
Iarăși de la-nceput pornesc... ca să ajung la tine.

poezie de
Adăugat de Daniel MurariuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Sus e cerul, jos pământul

Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.

poezie de (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Eu când o să mă fac mare o să fiu om

eu când mă fac mare vreau să fiu aom
sau așa se spune

oricum în golurile alea au fost ochi
da
au fost ochi și au fost frumoși
care mă trezeau dimineața doar ca să văd printre gene
chipul tău
o umbră netedă
îmi răsuceam în somn golurile
le întorceam către mine
ca pe un ornament de brad prea folosit

și când mă fac mare vreau să fiu aom
agăț două trenuri și să le înnod
așa
ca să nu mai plece aiurea din gară cu tine
sau desprind șinele și să le mănânc

dimineața golurile se umplu de ceva vâscos și greu
dar frumos
și încep să nu mai văd
oricum
când vine seara vor fi din nou la locul lor
și eu o fac mare și om

poezie de
Adăugat de Dana MușatSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Ion Cristea

Cam așa!

Fraților, m-ați omorât,
Mi-ați băgat doar vot pe gât,
Messenger-ul este plin
De miere și de venin!
Aproape că s-a blocat,
De îndemnuri la votat,
De atâtea indicații,
Candidați și explicații,
Parc-aș fi handicapat..
Să votez nu am uitat!
M-ați înnebunit de tot..
Evident, merg la vot,
Când vreau eu și-atunci când pot!
Atâta manipulare,
Nu am mai văzut sub soare..
E o bătălie sumbră,
Fără teme, doar cu umbră,
Și-ntreb, în astă poveste,
Europa unde este?
Așa , vă rog frumos,
Lăsați butonatul jos,
Și ieșiți și voi afară,
Că acum se face seară!
Și votați așa cum vreți,
După așteptări, băieți,
Și să nu greșiți cumva,
Să votați cu inima,
Că alte criterii nu-s..
Nimeni nu a fost dispus,
ne facă -nțelegem,
Încotro privim și mergem,
La ce să ne așteptăm..
Oare, pentru ce votam?
Mai mult nu vă zic, că sunt,
Toți, o apă și-un pământ!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Edgar Lee Masters

Isaiah Beethoven

Mi-au spus că mai am trei luni de trăit,
Așa m-am târât până la Bernadotte,
Unde am rămas lângă moară lungi ore,
Acolo, lângă locul unde apele se adună freamătând în adânc,
Deși par să stea nemișcate:
O, lume, aceasta ești tu!
Doar un ochi larg de apă pe cursul fluviului,
Unde Viața privește în jos și noi ne bucurăm
Că ea se oglindește în noi, și astfel visăm
Și curgem apoi mai departe; dar când vrem iarăși
Să-i vedem fața, iată, câmpul de bumbac
Și luncile unde ne revărsam
Într-o deltă mai încăpătoare!
Dar aici, lângă moară, castelele norilor
Își transferă formele în apele adormite,
Iar noaptea peste podeaua de agate
Se revarsă văpaia lunii, sub ochii mei
În mijlocul pădurii încremenite, a cărei tăcere este spartă
De sunetul unui flaut venind dinspre cabana de pe deal.
Pe urmă, când am ajuns zac la pat
Slăbit și cu dureri, învăluit în vise,
Sufletul fluviului a pătruns în inima mea
Și puterea adunată acolo îmi transporta sufletul,
Atât de repede încât parcă stătea pe loc,
Peste orașe de nori și pe sub sfere de argint
La ora transfigurării lumilor –
Până când am văzut licărind trompete
Deasupra temeliilor, dincolo de Timp.

epitaf de din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.
Alexandre Dumas fiul

Cei pe care i-am iubit și pe care i-am pierdut nu mai sunt unde erau; dar ei sunt întotdeauna și pretutindeni acolo unde suntem noi.

în Cugetări
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Ultimul țărm

cum să îmbrățișezi deznădejdea
cum să pictezi tristețea pe scoarța sufletului
cum este mori în fiecare zi
nu știm încă să privim
privim dar nu știm să ne privim
cine știe unde ne vom duce
ne vom așeza pe treptele durerii închizând o inimă într-un zid
o durere fără de margini precise
vom căuta mereu un loc
un țărm închis într-o liniște oarbă

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

Să ne privim în ochi

Dumnezeu a pus în palme inima
Să-i sorbim licoarea dulcelui alint,
În creuzetul vieții s-o simțim ca stea
Adusă în iubire cu raze-n infinit.

Ne învârtim frumos în propria viață,
Pe rând, sau nu, chiar în clepsidra pură,
Că tot ce arde-n noi e-o dimineață
Cu muguri puși crească și în zgură.

Tu ești steaua ce-a răsărit în vis
ne privim în ochi clipă de clipă,
Să-ți mulțumesc pentru eternul zbor,
Cu inima-nălțată în doi, sub o aripă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Frații Înțelepți

Prima voce

De-atâta vreme-n derivă,-atât de rapidă eșuarea,
Spre ce soartă, spre ce fel de ruină ne-a împins marea –
Pe noi, ai Înțelepciunii Frați?
Ar fi putut fi cerul altfel, pământul diferit,
Încât să nu fi ajuns la un asemenea sfârșit –
Noi, dar nu și oamenii ceilalți?

A doua voce

Escortați de ce fel de blestem,
Ce calcul ne-a împins spre locul dezastrului extrem –
Pe noi, ai Înțelepciunii Frați?
Iar dacă naufragiului îi suntem, iată, camarazi,
De ce privim drept înainte din înfrângerea de azi –
Noi, noi mai mult decât oamenii ceilalți?


A treia voce

Aruncați din porturi, care nu se mai văd, departe,
Nu s-ar putea, crezând, trecem dincolo de moarte–
Noi, ai Înțelepciunii Frați?
Vegheați de sfere rotitoare-n al eterului parfum,
Nu vom fi oare mai bogați decât suntem acum –
Noi, deopotrivă cu oamenii ceilalți?!

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Enrique Solinas

Cuib gol

l

Stând în noapte pot să văd
un cuib care va dispărea în curând.

De pe stâlpul de lumină
un pui a căzut
până la cerul său.
Tatăl îl privește resemnat
pe cel care care nu era pregătit
zboare.

Îl cheamă de două sau de trei ori, dar
el rămâne nemișcat
Corpul lui nu mai are nimic strălicitor;
acea rugăciune
de uitare fără cuvinte;
acel cântec
întunecat
în aer liber.

Mi-e frig la picioare,
mâine
cineva va mătura cerul.

Cum e posibil uiți
atâta frumusețe abandonată?
mă gândesc.

Ce ar trebui să simțim noi
când ni se întâmplă același lucru?

poezie de din Din poezia Americii Latine (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook