Razele calde
cad pe vârful brazilor -
alungând ceaţa.

haiku de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, Ce te legeni, codrule"
Im memoriam Mihai Eminescu

,, Ce te legeni, codrule"
Chemându-ţi poemele
Cu stelele nopţilor
Peste vârful brazilor
Şi Luceafărul fălos
Sfidând tot ce-i mic şi jos.

Iar ţi-e dor de Eminescu,
Să îţi poleiască versul,
Cu aur nemuritor
În contul iubirilor,
Legendă împovărătoare
De eternitate mare.

Valeria Mahok (14 iunie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad. Fireşte, cad, întotdeauna cad. Cad într-un gol imens, negru, ca un con cu vârful în jos, dar niciodată nu ating vârful conului. Ca şi cum coşmarul nu ar fi strivirea finală, ci însăşi căderea nesfârşită.

Cristina Nemerovschi în Sânge satanic (2010)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

În geamuri calde
muşcate înflorite -
gerul crapă iar.

haiku de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea îşi face cuib în vârful "copacilor" bătrâni.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă Haiku

Singurătate -
Abisul liniştii spart
de razele Lunii.

haiku de Valeria Mahok (5 septembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar ger năprasnic -
în hamacul iernii
paşii au ecou.
Crivăţul furios
bate în ferestre calde.

tanka de Valeria Mahok
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secvenţă Haiku

Crăciun, Covid 19
Temeri noi cad in ploi,
iar lume tristă.

Valeria Mahok (25 decembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunziş părăsit -
vântul şuieră prelung,
frunze cad sub rug,
natură în amurg,
iarna bate la uşă.

tanka de Valeria Mahok (1 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invidia

Invidia e divă mare...
Şi n-o spun din întâmplare,
Ca un şarpe se târăşte,
Dă din coadă ca un peşte,
Înoată până se împlineşte
Şi apoi la toţi rânjeşte,
Că pereche în lume n-are,
Cu voturi calde sub soare.

poezie de Valeria Mahok (3 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul singur -
o molie alungând
monotonia

haiku de Valeria Iacob Tamaş
Adăugat de Valeria Iacob Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pensionarii, expiraţi...

Le scad anii, le cad dinţii,
Nu mai văd, nu mai aud,
Merg pe drum cu şutu-n fund...
Şi speră ca expiraţii,
Fără multe explicaţii,
Că Dumnezeu nu e surd.

Valeria Mahok (4 decembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun

Crâmpee de lumină,
Cad lin peste stână,
Unde Pruncul Sfânt
Astăzi s-a născut,
În palma divină.
#
Colinde şi rugăciuni,
În prag de Crăciun,
Îţi aducem, Doamne,
Cu recunoştinţă,
Că vom fii mai buni.

poezie de Valeria Mahok (25 decembrie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna pe cărări
paşii trecătorului-
foşnet de frunze.
*
O lună plină-
peste vârful brazilor
argintul toamnei.
*
Lună crescândă-
înghiţită de apus
ultima rază.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghimpii iubirii

Zână bună!
Floarea florilor,
Scoate-mi ghimpii trandafirului,
Căci inima mi-au înţepat.

N-am ştiut că doare iubirea.
Să cad cu ea la tocmeală
Nu mai pot,
E mult prea târziu,
Căci m-a încorsetat.

poezie de Valeria Mahok (6 iunie 2004)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând în tăcere

Iarna are un motiv pentru a veni,
gerul este ca o floare –
o floare are mireasma ei, iarna are câteva amintiri;
o ramură vestejită, subţire ca ceaţa străvezie,
perie în această după amiază fereastra-într-o singură trecere;
razele soarelui cad înfrigurate şi se sparg încet în cioburi.
E ca atunci când
aşteptând un oaspete să vorbească,
în tăcerea atentă,
îmi sorb ceaiul.

poezie de Lin Huiyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să mergi pe urme şterse

Nu mai e nimic de făcut situaţiei,
timpul trece şi nu se leagă de prezent,
mândria abia se ridică din genunchi
pe când seva înverzeşe în muguri.

Cum să mergi pe urme şterse
cu paşii prinzând creasta munţilor
pe cărări înzăpezite de somn
spre lăcaşul unui suflet stingher
ce a învăţat să respire aerul
din ceaţa de pe vârful brazilor falnici.

Asculti foşnetul sălbatic al pădurilor,
noaptea alunecă în văile abrupte
odată cu întunericul destrămat
şi pune în loc lumina dimineţii reci.

Privirea o pierd în plasa verde a dimineţii,
cum arde magneziul din clipele vieţii
cu albe sclipiri orbitoare.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început de anotimp
sub razele calde
de primăvară
în pace
cu mine însumi

gogyohka de Lidia Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un nor

privind la zăpadă
cum se face
om şi stă să cadă
grămadă or
donată în patima iernilor (?!), în
cetineşte atât
timp cât se află deasupra
brazilor -
creneluri în ceaţa străpunsă de soare -
priveşte
cum se topeşte,-n urât,
albul zăpezii
timp de-o viaţă în
trecătoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceaţa toamnei, vis de jale

Ceaţa toamnei, vis de jale,
Peste munţi şi văi s-abate.
Vântul scutură copacii,
Seci fantome dezbrăcate.

Singuratic, trist, veghează
Un copac nescuturat -
Vârful lui cel verde pare
Că-i de lacrime udat.

Pustiirea din natură
Este inima-mi cernită,
Iar copacul verde, dragă,
E icoana ta leită.

poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile au suflet.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!