De ce pe el îl îmbolnăveşte ceea ce pentru alţii....

De ce pe el îl îmbolnăveşte ceea ce pentru alţii
este leac? De ce este cartea
pe care şi-un copil o poate înţelege
beznă pentru ochii lui? De ce este
limba vorbită de toată lumea
străină pentru el, incomprehensibilă?
Ziua care constituie prezentul
nu este şi ziua lui, şi chiar mai puţin noaptea,
câinele care latră pe-un teren sterp,
coapsa expusă
la colţul străzii de femeia pierzaniei,
ţara îndepărtată cuprinsă de flăcări...
ţărâna care refuzând prea adesea
devine deodată nefertilă
şi sfârşeşte-n banalitatea unui fulger îngheţat,
reflectat la nesfârşit în oglinda opacă a pământului.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele

Câine, nu te mai uita la mine!
Ceea ce este departe, pare departe
Şi ceea ce este aproape, aproape;
In oglindă se reflectă prezentul.

Caută singur pe cineva care a flămânzit
Şi are viziuni!
Cel puţin, pe unul care niciodată nu s-a ambarcat
Pe marile nave cu destinaţia Anglia.

Nu? Tu chiar crezi că voi interpreta
Muzică fantastică pentru flaut
De dragul tău – şi voi privi în ochii tăi
Pentru a-mi aminti naşterea ta?

Jumătate din toate acestea chiar aş putea să fac,
Câine cu ochi mari. Dar ceea ce tu eşti
Sau ai fost – muzica –
Este doar sunetul muzicii.

poezie de George Oppen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează în ce limbă scrie cineva

Nu contează în ce limbă scrie cineva.
Toate limbile sunt graiuri străine, incomprehensibile.
Orice cuvânt, imediat ce a fost pronunţat,
se dizolvă şi dispare undeva, devine de neatins.
Nu contează cât este de familiar, de bine cunoscut.
Nimeni nu-l poate pătrunde.
Nimeni nu ştie ce este fulgerul,
ba chiar ştie mai puţin atunci când acesta este reflectat
pe luciul lamei de oţel a unui cuţit.
Acum, noaptea-i aidoma mării.
În această noapte vâslim,
Dispersaţi, în tăcere.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua în care vei înţelege că toată lumea are dreptate la nivelul său şi în limitele sale, în acea zi toată lumea va găsi că tu nu ai dreptate. Toate uşile se închid în faţa celui care este deschis pentru tot. Nemaiavând complici, el nu are decât duşmani.

Gustave Thibon în Ignoranta înstelată
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre motivele pentru care cred cu tărie în oameni este pentru că ştiu că ceea ce se vede în afară este aproape irelevant pentru orice fiinţă. Da, este adevărat că atragem ceea ce suntem. Că banii pe care îi avem, oamenii cu care ne înconjurăm şi rezultatele noastre în viaţa exterioară sunt o reflectare a abilităţilor noastre şi a lumii noastre interioare. Însă eu nu mai judec oamenii după ce sunt şi după ce au, ci după ce AR PUTEA FI. Fiecare om este o ghindă care poate deveni un stejar dacă această ghindă este plantată pe un teren fertil şi este îngrijită suficient de mult ca să poată prinde rădăcini. Eu am ales să cred în potenţial, să pun preţ, mai mult decât pe ceea ce este, pe ceea ce poate fi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu trecerea timpului, cu lenta noastră îmbătrânire, realizăm că nu mai avem prea mult timp pentru pentru bilanţuri, ci doar pentru trăiri pur şi simplu, realizăm că zilele în care nu am surâs nu se mai întorc niciodată şi că singurul mod de a savura existenţa este de a învăţa toate cuvintele de dragoste care încap, multe sau puţine, în limba pe care o vorbim. Ziua aceea în care nu ai spus, cu tandreţe, mi-e dor de tine, te aştept, ce bine că eşti este o zi săracă, pierdută pentru totdeauna în negura devastatoare a timpului.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de seieinfach
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui excursionist

A umblat prin lumea toată,
Singură doar ţara lui
Este pentru el o pată
Pe harta pământului.

epigramă de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Marianne Moore

Dacă ideea de imortalitate este exclusă,
acolo mai rămân praful,
iarba,
apa care formează băltoace,
tufele-n care ciripesc păsările,
un anume mister simplu al cărui temei
este o umbră trecătoare.
Acolo, la sfârşit, mai rămâne viaţă –
încăperea unde o femeie-şi trage ciorapii,
cealaltă încăpere, poate alăturată,
unde o pereche se dezbracă
şi se îmbrăţişează, pentru ca apoi
să spună:
noi nu vom muri.

poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ziua în care mă îndrăgostisem de el, am decis că aşa este corect. M-am convins că poţi, uşor, să fii fidel cuiva, când este la o mare depărtare de tine. De ce să înşeli pe cineva, doar pentru că ai nevoie de o plăcere fizică? Înseamnă că ceea ce te leagă de acel om e doar bucurie trupească. Atât. Nu este iubire. Dacă, poate, ai nevoie de o consolare, o vorba bună şi nu o primeşti de la omul care te iubeşte, doar pentru că este departe, citeşte o carte. Reciteşte sms-urile lui, cele mai tandre. Declaraţiile de iubire. Aminteşte-ţi cele mai frumoase momente, sau scrie-i tu. De ce să îl înşeli? Poate că acel om nu se pricepe la cuvinte. Dar dacă îl iubeşti cu adevărat, simţi în inima ta şi în sufletul tău susţinerea lui, şi cea de care ai nevoie. Abia atunci când eşti fidel unui om, îl meriţi cu adevărat.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi toţi suntem Sinele care nu se schimbă, dar găzduieşte în el delirul minţii evolutive, doar rătăcirea gândului crede că e un drum de făcut pentru a ajunge undeva. Sinele e de o veşnicie Aici şi Acum. Chiar şi ideea ego-ului de superioritate sau inferioritate este văzută în EL. Chiar şi întunericul şi lumina sau dorinţa ego-ului de a-i învăţa spiritualitatea pe alţii pe care el, ego-ul nu poate vedea că sunt totul din întreg, ci îi crede ca şi el biete gânduri handicapate este văzută în Sinele tău. Înainte de a pretinde că poţi învăţa pe alţii dezvaţă-te pe tine de rătăcirea în dualitatea lumină-întuneric. Ego-ului îi e frică de întuneric pentru că el crede că în lumină poate vedea formele, el nici măcar habar nu are că adevărata ta identitate este veşnic nenăscută. Jnaninul însă este dincolo de nevoia de lumină şi întuneric, veşnic nenăscut. Identitatea lui nu e o persoană care aidoma unui copil de 5 ani doarme şi caută lumina pentru că "Dumnezeul" lui gândul l-a învăţat frica de întuneric. De ce îi e frică ego-ului de întuneric? Pentru că atât forma lui cât şi alte forme iluzorii se dizolvă în el. Întunericul nopţii şi al morţii îl înfricoşează pentru că el, ego-ul pretinde "evoluţia" cu lumină, pe un drum care nu există, pentru că nu e nicăieri de ajuns.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu se compară cu strălucirea de bucurie din ochii unui copil sărac când primeşte un dar pe care ştie că părinţii lui nu-şi permit să i-l ofere. În ochii lui este o explozie de lumină, care izvorăşte din sufleţelul lui, şi toată faţa îi înfloreşte.

aforism de George Budoi din Aforisme (27 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nevoie să ai un copil pentru a fi mamă. Aceasta este doar condiţionare socială. Corpul în care te-ai născut ca femeie este înzestrat cu iubire, ceea ce este suficient. Înainte de a da naştere unui copil, este necesar să dai naştere iubirii din tine. Apoi, poţi deveni mamă pentru oricine: pentru soţul tău, pentru pisică, pentru flori sau pentru copilul tău. Maternitatea este iubire, nu contează dacă ai sau nu copii.

citat din Mahavatar Babaji
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este ca şi muzica. Muzica este foarte frumoasă, dar o femeie care cântă toată ziua la pian este un blestem. O femeie care face dragoste cu tine toată ziua este mult mai rea; şi totuşi nu este nimic mai plăcut ca dragostea, până la un punct.

citat celebru din George Bernard Shaw
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua sau într-o noapte senină, un aviator poate gusta vinul zeilor, dar acesta are un gust pământean; el este un zeu al pământului, asemeni unei divinităţi greceşti care trăieşte pe culmile unor munţi lumeşti şi coboară pe pământ pentru a lua legătura cu oamenii. Noaptea, însă, desupra unui strat de nori, întreg simţământul planetei poate dispare. Ştii că acolo jos, dedesuptul păturii cereşti este pământul, real şi tare. Dar este doar o cunoaştere intelectuală; este o cunoaştere pusă deoparte în minte, şi nu un sentiment care penetrează trupul. Şi, dacă uneori renunţi la experienţă şi la logica de fier a minţii, ţi se pare că lumea a fugit de pe orbita sa, lăsându-te singur în zbor deasupra unui nămete uitat de nori, undeva în solitudinea spaţiului interstelar.

citat din Charles Lindbergh
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu

Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele;
Luminoasă şi proaspătă, binecuvântată de curcubeu,
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu.

El a luat din marea eternităţii un val, l-a scos la vedere
Şi-a apărut o zi fără nicio vină, ca zilele din elizeu;
Aceasta este ziua pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu
Pentru ca eu s-o pot folosi pentru fapte bune sau rele.

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ncio pasiune nu poate fi supusă, cu atât mai puţin cea care se naşte din durere: căci este trufaşă şi nu îngăduie nici un leac. De aceea este mai bine să o învingi decât să o înşeli: căci durerea care e înşelată şi îndepărtată cu plăceri şi ocupaţii se înalţă din nou şi, la vreme de linişte, cu mai mult avânt se repede să muşte;în schimb, atunci când durerea a dat înapoi în faţa raţiunii, se potoleşte pentru totdeauna.

citat din Zenon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată cartea cea mai stranie, în ochii noştri, pe care am scris-o, cartea care este cea mai puţin personală. O carte lugubră, care mai mult ne mâhneşte decât ne îngrozeşte şi care ne-a umplut de tristeţe tot timpul cât am lucrat la ea. Astăzi, este ca un mort întins pe năsălie pe care suntem zoriţi să-l scoatem afară... Ce este cartea aceasta? Într-adevăr, nu ştiu şi aştept, cu o anumită curiozitate, părerea altora.

citat din Jules de Goncourt
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesor la examen

Copil fiind, am pregătit întrebările pentru un examen.
Testul era atât de simplu
că nu aveam cum să nu-l trec.

Întrebare 1: Descrieţi gustul Lunii.

Are gustul Creaţiei, am scris,
are aroma luminilor stelare.

Întrebare 2: Care este culoarea Iubirii?

Iubirea are culoarea apei găsite
de un om însetat, rătăcit în deşert, am scris.

Întrebare 3: De ce se topesc fulgii de nea?

Am scris: pentru că ei cad
pe limba caldă a lui Dumnezeu.

Mai erau acolo şi alte întrebări,
la fel de simple.

Am descris suferinţa lui Adam
când a fost alungat din Paradis.
Am mai consemnat care este, exact, greutatea
unui vis de elefant.

Totuşi, astăzi, mulţi ani de atunci,
pentru a-mi asigura traiul de zi cu zi mătur străzile
sau fac curat în toaletele
hotelelor obeze.

De ce? Pentru că niciodată n-am reuşit
să-mi trec examenele.
De ce? Well, permiteţi-mi un test.

Întrebare 1: Cât de bogată este
imaginaţia unui copil?
Întrebare 2: Cât de îngust este sufletul
examinatorului?

poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Stendhal, un roman "e o oglindă care se plimbă pe stradă". Poate să fie aşa pentru un roman, dar nu e pentru filozofie. Mă gândesc, chiar, la un mit în genul lui Wilde, mitul oglinzii:
"Ce frumoasă e lumea, şi-a spus spiritul într-o zi. Mă voi face cât mai impersonal, mă voi dizolva şi aşterne ca o apă limpede şi liniştită, voi fi numai aşteptare; întocmai unei oglinzi, iar lumea se va reflecta în mine aşa cum este ea." Din ziua aceea, spiritul n-a mai văzut nimic.

Constantin Noica în Jurnal filozofic (1944)
Adăugat de Puzzlewell
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ca o mâncare bună aşezată pe o farfurie de porţelan: Pentru unii este prea mult, pentru alţii este prea puţin, iar pentru ceilalţi este insuficient.

aforism de Betty Marcovici (1 iulie 2017)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa mea a renăscut...

Lângă el nimic nu este greu,
totul vine de la sine şi trecutul dureros
îl arunc într-un sertar.
Îmi place pentru că nu-i este teamă
să plângă atunci când simte.
Îmi place pentru că ştie să-mi dea libertate
atunci când am nevoie.
Pentru mine el este totul,
chiar şi mai mult,
iar viaţa este şi mai minunată
de când l-am cunoscut.
Îmi place fiecare minut petrecut lângă el
şi îmi este dor de el în fiecare clipă
în care nu este lângă mine.
Miile de minute lângă el
mi-au dat energia de care am nevoie
pentru a merge înainte,
veselia care mă invadează,
speranţa că totul va fi şi mai frumos.
Îmi place când mă priveşte
atunci când dorm şi îmi sărută mâna
când vrea să-mi declare iubirea sa.
Îmi place că nu se supără uşor
şi este înţelegător.
Îmi place când se poartă ca un copil
şi când se entuziasmează.
Îmi place când atrage privirile oamenilor
cu poveştile lui şi este în centrul atenţiei.
Îmi place că are încredere în mine,
mă respectă pentru că îl susţin în ceea ce face
şi că îi sunt alături.
Cu el râd des, cu el merg oriunde,
inima mea nu se poate dezlipi de a lui
şi viaţa mea a renăscut
odată ce a întâlnit-o pe a lui.

poezie de Eugenia Calancea (12 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!