Privesc...
Privesc spre zarea îndepărtată,
Și aud cum liniștea se așterne.
Mă uit la omul care a fost odată,
Și văd prin versuri cum discerne.
Privesc des spre zorii dimineții,
Și aștept cu multă nerăbdare...
Poeziile sale sunt râurile vieții,
De unde mă adăp cu încântare.
Privesc spre locul care o să vină,
Și observ că, el este deja prezent.
În jurul său este numai lumină,
Luceafărul strălucește-n testament.
Privesc spre marea învolburată,
Prin care Eminescu ni se arată...
Constat că spiritul lui încă trăiește.
Azi, la 170 de ani, el ne zâmbește!
poezie de Ovidiu Kerekes (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre testament
- poezii despre râuri
Citate similare
Speranțe
Ascult, privesc și iar ascult
cum bate vântul dintr-o parte,
fără să știe de-al meu gând
care îmi spune că se poate.
Că pot să vină iar furtuni
în care să mă pierd cu totul,
în visele cu mari minciuni
care nu știu unde mi-e locul.
Zăresc pe dealul fără vârf
lumini arzând de călătoare,
sunt îmbătate de priviri
curgând din mine doritoare.
Ascult, privesc și iar ascult
lumea cu ea necruțătoare,
privesc cu ochii spre pământ
să văd acum cum crește-o floare
și văd pământul numai ars
de pașii mei strivind cărarea,
ascult la pietrele cu glas
spunând că nu știu unde-i zarea.
Și totuși merg spre nicăieri
dorind s-ajung cu mine însumi
știu că pot să prind iernări
și toamnele râzând plecându-mi.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre ochi
- poezii despre minciună
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
Detașare absolută
Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre război, poezii despre naștere, poezii despre moarte, poezii despre inimă sau poezii despre bani
De pe dealul din spatele grădinii!
Pe dealul din spatele grădinii,
De câte ori am ocazia, urc până sus!
Nu ca să îmi spionez vecinii...
Să văd soarele, la răsărit sau la apus!
De acolo, din vârf, eu văd multe semne.
Observ cum funcționează un sistem!
O societate fără prea multe îndemne,
La o lume mai bună, la un bun ecosistem!
Văd păsări care zboară spre o destinație.
În văzduh e mult mai clar ca pe pământ!
Pe cer, mai circulă și avioane cu reacție,
Dar cu un alt scop, cu un alt deznodământ!
Cobor privirea spre casa unde eu locuiesc,
Și înțeleg, destinul nu eu mi l-am ales!
De pe dealul din spatele grădinii, privesc,
Spre un creeator universal, bineînțeles!
poezie de Ovidiu Kerekes (28 septembrie 2017)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre vecini, poezii despre spionaj, poezii despre păsări, poezii despre aviație sau poezii despre Soare
Privesc la două lumi
Privesc în ceață
Într-o lume incorectă,
Mă uit în jur și văd balanța
Dintre tristețe și fericire.
Mă uit într-o oglindă înnegrită de atâtea vise
Și văd sufletu-mi gol.
E poate o enigmă,
Deși, poate, destinul și-a dorit...
În jurul meu negura se întețește,
Acum este de netrecut.
Iar eu, un simplu om
Într-o lume-a nimănui,
Observ doar răutate
Oglinda mi se sparge,
Nu mă mai uit la ea!
Acum privesc doar lumea
Fără reflexia ei.
Și ce să văd?! Lumină!
Un suflet mult mai plin
Sunt două lumi distincte,
Sunt lumi fără destin.
Pe care dintre ele să o aleg acum?
Cioburile îmi sclipesc...
Privesc la ele, îmi răspund...
De ce să vezi ceea ce nu e bun?
De ce să nu privim lumina?
De ce te uiți în ceață?
Mă uit în jurul meu,
E-o lume ce dispare,
Ce are-un singur loc
Mă uit în întuneric,
Mă uit și în lumină...
O barieră le desparte,
Cioburile le îmbină.
Unde să stau? Unde mă duc?
În negura fără trecut?
Nu!
E o lume rece-acolo
O lume-n care sufletul mi-e gol
Dar nici în lumea cu căldură
Nu m-aș duce e prea mult!
O privire să doboare o lacrimă fără trecut?
Într-o lume adevărată nu există limite
E căldură și răcoare
E prezent și e trecut
E un univers comun.
poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simțurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre întuneric, poezii despre trecut, poezii despre răutate sau poezii despre promisiuni
Privesc spre cer
o lume rece
aud ecoul umbrelor ce trec
un suflet, un fior
un pas pe lângă noi
sunt suflet ce tulbură țărâna de pe drum
în mine plâng dureri
de azi, de ieri
ascult o lacrimă ce curge acum, pe lângă drum
mi-e gândul amar, sufletul ruină
timpul merge aiurea
noi, pășim pieziș, prin noroi
privesc în jur, pustiu...
păsări nu mai sunt, au plecat la vânare
doar durerea mai țipă pe ramuri
ne stingem în tăcere, în eterna durere
privesc spre cer și plâng
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În neliniștea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre tăcere sau poezii despre plâns
Privesc la fratele ce tace
Privesc la fratele ce tace
când mulți îi spun în față: tu!
El poate îndura ocara,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce nu se plânge
când i se fură tot ce-avu.
El poate duce nedreptatea,
el poate dar eu încă nu.
Privesc la cel ce nu întoarce
cu rău, cui răul i-l făcu.
El poate iertător să rabde,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce are milă
de blestematul ce-l bătu.
El poate, pașnic, să se roage,
el poate dar eu încă nu!
Privesc la cel ce moare-n pace
spre slava care și-o ceru.
El poate, Doamne, să Te vadă,
el poate dar eu încă nu!
Isuse, Doamne, mi-e rușine
când mă gândesc la ce-ai spus Tu.
De ce eu nu privesc la Tine,
de ce el poate și eu nu!?
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Traian Dorz despre tăcere, poezii despre rușine, citate de Traian Dorz despre plâns, poezii despre pace, citate de Traian Dorz despre pace, poezii despre iertare sau citate de Traian Dorz despre iertare
PRIVESC SPRE STELELE DIN CER ÎN NOPȚI SENINE - Rubaiat-
Privesc spre stelele din cer în nopți senine,
Să văd cum ard miliarde de destine
În sacrul foc din universuri paralele,
Ca existența s-o-nțeleg cum se cuvine.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre stele, citate despre noapte, citate despre foc sau citate despre existență
Oglinda din adânc
Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
așa cum sunt și-am fost și-oi fi.
Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în fața mea bătrână
cum ceruri și pământ se-ngână.
Când mă privesc într-o fântână
știu că-n adâncuri foste mume
îmi țin oglindă, ochi de lume.
Când mă privesc într-o fântână
îmi văd și soarta, uit de nume.
poezie clasică de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bătrânețe sau citate de Lucian Blaga despre bătrânețe
Zăpezi eterne plâng
Privesc cum soarele sărută pământul
și mugurii pocnesc în ramuri
cum lacul își cântă anii
din flaut subțire de trestii.
Mă-ntreb de-i vis sau aievea
verdele ce-mbracă copacii
strania lumină parcă cântă
prin iarna secretă a timpului meu.
Văd râuri la vale curgând
spre fluvii grăbite spre mare
și-n liniștea nopții ascult
zăpezile eterne cum plâng.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre văi, poezii despre verde, poezii despre sărut sau poezii despre noapte
Dezmățul cuvintelor
te privesc ca pe o trecere
din noapte spre zi
din adâncuri spre înălțimi
o trecere...
din trecut spre prezentul pe care-l împart:
început
cuprins
încheiere
tu ai ales începutul
cuprinsul mă doare pe mine
sfârșitul rătăcindu-se în cuvinte
murinde înaintea rostirii
aceeași direcție necunoscută stă pe umerii mei
semnul însingurării lipit pe frunte mă poartă
spre inima timpului din care n-a mai rămas nimic
un nume uitat într-o clipă
zâmbește întunecimii ce urcă și coboară
despicată de himere într-un dezmăț de cuvinte
te privesc ca pe o trecere cu pantofii tociți
poezie de Elena Toma
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre sfârșit, poezii despre cuvinte, poezii despre înălțime, poezii despre încălțăminte sau poezii despre uitare
Între două călătorii spre limite absurde
întotdeauna voi căuta odihna la pieptul tău
apoi mă voi gândi ca prostul
înainte de a nu mai fi
dacă peste cine știe câte mii de ani lumină
cineva va privi pe cer
chiar spre clipa aceasta
așa cum privesc acum
spre cine știe care lume albă
gândindu-mă cum răzbește lumina prin univers
dintr-un gând trist de cetățean universal
prin mii și mii de ani pământeni
ca o fantomă plasmatică
a ceva stins poate
sau doar ca o fotografie sepia
a unei clipe de realitate
de dincolo de orice altă realitate
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate, poezii despre prostie, poezii despre odihnă, poezii despre limite sau poezii despre fotografie
Cum treci de azi spre mâine
Să nu uiți ceva de toți știut:
Un sărut rămâne un sărut,
Un oftat e numai un oftat;
Ce-i important rămâne...
Cum treci de azi spre mâine.
Când iubiții se privesc,
Ei, de fapt, își spun "eu de iubesc",
Pe asta poți conta, asta rămâne,
Indiferent ce-ți va aduce viitorul...
Cum treci de azi spre mâine.
Șoaptele de iubire și lumina lunii
Nu se vor demoda-n vecie,
Inimi pline de tumult,
Ură, gelozie...
Femeii îi trebuie-un bărbat,
Iar bărbatului perechea lui nurlie;
Trăind, iubirea-ți este pâine,
Întâmplarea-i veche, de bună seamă:
O luptă pentru dragoste și faimă,
Accepți asta sau pieri, vezi bine;
Lumea-i iubește pe cei care iubesc...
Cum treci de azi spre mâine.
cântec, versuri de Herman Hupfeld, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre viitor, poezii despre bărbați, poezii despre femei și bărbați, poezii despre pâine sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cerul și eu
Privesc muntele cerului
Cu plete dalbe
Curgînd spre purificarea planetei.
Privesc colona infinitului,
Seamănă cu cea a lui Brâncuși,
Dar nu-i făcută de mână de om.
Este celestă și măsoară viața Pămîntului!
Privesc pe cer și admir copacii vieții
Ce se agită-n frunze aurii
Lăsînd să izvorască-n zare
Lumina divină a Soarelui.
Privesc pe cer cum zboară îngerii
Cu chinuri și lacrimi de dor,
Culeg izvorul tinereții
Ca să o arunce pe Pămînt,
Privesc cerul și văd oceanul
Ce se inchină-n fața divină
Și lasă să-i smulgă un strop de apă-Lumină
Pe care o pulverizează pe Pămînt
Lăsînd să rodească viața
În suflete pline de lumini.
Vor străluci valorile benefice
Pe straiele planetei-Pământ
Și pacostea de maleficitate
Se diminuează pînă-n sfîrșit.
Privesc pe cer lumina Lunii
Care se ascunde de mine
Și o intreb:"De ce te ascunzi de oameni?"
Și ea imi raspunde: "Așa este scris!
Ca să salvez viața pe Terra, Eu, Luna,
fratele meu cel mai mare, Soarele,
Și îngerii Domnului suntem veniți să salvăm acest Pămînt!"
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare, poezii despre îngeri, poezii despre valoare sau poezii despre tinerețe
Revelație
Trag storul la geam și privesc
Cum lumea se-ndreaptă spre soare
Mă uit, constat și zâmbesc...
Crește nivelul de trai... marinare!
epigramă de Gheorghe Gurău (2 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zâmbet, epigrame despre creștere sau epigrame despre Soare
Certitudine
privesc în jos apa cea lină
privesc spre cer albastru sus
pulsează-n jurul meu lumină
mă simt departe de apus
cu bucurie trăiesc clipa
ce Dumnezeu mi-a dăruit
și nu-mi permit să fac risipă
neîmplinind ce mi-am dorit
cu certitudinea-n privire
că sunt... exist... și incă pot...
deschid în cartea vieții file
alung ideea de robot...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roboți, poezii despre religie, poezii despre existență, poezii despre dorințe, poezii despre cărți, poezii despre cadouri sau poezii despre bucurie
Privesc cum o plantă se-ntinde din întunericul unei pivnițe spre lumină. Fiecare fibră i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trăi fără de lumină, și totuși planta nu simte și nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu crește și nu se întinde și el spre-o lumină pe care n-o simțim și n-o vedem?
Lucian Blaga în Pietre pentru templul meu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate despre plante, citate despre botanică, citate despre întuneric, citate despre viață, citate despre suflet, citate despre creștere sau citate despre Soare
Chipul
Privesc prin ploaia toamnei și nu văd
nici stropi, nici ramuri ude sau ceva
ce să m-atragă, să nu pot vedea
gravat pe-un gând un chip ce-l tot revăd;
E-o noapte înstelată și privesc,
ascuns în umbra clipelor pustii,
spre bolta-n care, printre stele mii,
e luna cu profilul ce-l iubesc.
E peste tot în jurul meu. Decid
că ochii sunt de vină. Îi închid,
iar gândul ce m-apasă îl alung.
Sub pleoapele închise îmi ajung
imagini ce, pe-o boltă, se divid
în stele ce formează -un chip candid.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre inocență
Mac roșu
maci roșii care au răsărit
în lanul de secară.
se unduiesc ușor în vânt
în zilele de vară...
eu îi privesc din mocănița
ce urcă încet un deal
trăgând cu ea două vagoane
și fluierând prelung
că peste șine au trecut
vreo câteva mioare...
privesc prin geamul coborât...
cu părul meu zburlit de vânt
spre luncă...
văd lanul de secară
cu macii roșii unduind
în prag de seară...
și n-am să-i uit nicicând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre zile, poezii despre trenuri, poezii despre seară, poezii despre păr, poezii despre oi sau poezii despre cereale
Mă-ntorc la liniște
Vreau să devin bătaia inimii mele
Și țipătul sufletului să nu-l mai aud
Să-mi duc singurătatea în vacanța mare
Și visele de-acum să mi le urc în pod.
Boabe de minute sau o mulțime de ani
Momente suspendate în orele toate
Te privesc între fărămituri de timp sideral
Mă întorc spre gândurile mele uitate.
Mă-ntorc la liniștea silabelor nescrise
M-adun în jurul meu lipită de lumină
Cuvinte sap în râul care mă inundă
Descopăr curcubeul din mine ce înclină
Mă-ntorc la liniștea dintâi și sper în tine
Lăsând doar timpu'-n urma lui, ce nu-i de vină.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre vacanța mare sau poezii despre singurătate
Destăinuire
oscilațiile sufletului răbdătoare le trăiesc
privesc albastrul fantomal al înserării
luceafărul e o prezență pe care o iubesc
și valul ca o mângâiere la malul mării.
gânduri care dezgroapă vechile amintiri
spiritul copilăros ca-n prima tinerețe
freamătul vibrant al luminii-n simțiri
prima iubire descoperită cu delicatețe.
toate astea se succed în mine abundent
în inima care pompează doar iubire
nutresc ascensiunea unui vis ardent
spre marea fericire și spre împlinire.
mâini diafane cern lucruri fără precedent
urechi care ascultă a mea destăinuire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre prima iubire sau poezii despre mâini