Aripi de hârtie

slove de iubire pe raze am pecetluit
şi mi-am ascuns tristeţea sub stâncă
să nu mă ştie munţii că m-am jeluit
copil al cerului speranţe mai am încă.

aripi de hârtie versului i-am dat
să zboare ca vântul în lumea întreagă
ierni fermecate m-au pus pe colindat
cu steaua în frunte încălzită de bragă.

dorul l-am pus ca pe-o mărgea pe aţă
lumina poeziei i-a dat strălucire
sunt mii de motive să mă bucur de viaţă
optimismul meu nu e o nălucire.

zbor prin univers cu aripi de vers
nu mă las oprită de înger pervers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În flux de raze

destram întunericul cu umbre de spaimă
drumul spre steaua mea e pavat cu iubire
pe reţele sociale mă bucur de faimă
tăcerea de piatră o curm prin zdrobire.

când vine furtuna mă ascund în poem
cu ochi de stea cu aripi de înger
zbor peste nouri negri trubadur boem
să nu mă răpună năvalnicul fulger.

n-am pustiit cuvântul trecând prin deşert
extazul este măsura vibraţiilor mele
spirale sonore mă inundă ca un concert
extins peste noapte să cuprindă stele

lumi de armonii trec prin flux de raze
lumina fericirii se aşterne pe fraze.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vals cu optimismul

mai este vreme de magică iubire
mai sunt cuvinte tandre de rostit
mă mai ning stele pline de strălucire
mai sunt speranţe până la asfinţit.

mai există rost pentru lucruri bune
izvoarele iubirii mai murmură în noi
mai există iertare pentru gânduri nebune
şi dâre de păcate spălate de ploi.

las clipele să zboare spre eternitate
pline de romantism şi de splendori
am captat din vânt aripi de libertate
trezită din coşmare mângâiată de zori.

la masa de scris am multe de spus
poveşti optimiste fără de apus.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

(soţului meu, cu iubire)

inima mea e o deschisă carte
romantism tumultuos fără sfârşit
îngeri mi-au dat aripi din fine brocarte
să zbor încrezătoare către infinit.

zbor şi noaptea prin curcubeu de stele
iubirea-i un vulcan- am să erup
iubite la ţărmuri construim castele
anemone de mare îmi presari pe trup.

numai împreună gestionăm dorinţe
pe acelaşi ram două păsări măiastre
tandru legănate de a zilei speranţe
trecând prin viaţă pe cărări albastre.

buzele setoase sorb sărutări fierbinţi
numai tu iubite mă scoţi din minţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, miracolul vieţii

miracolul vieţii e că pot să iubesc
cu iubirea mea mare înconjor pământul
ea mi-a dat aripi să zbor ca vântul
pe vârfuri de vrajă mereu poposesc

iubire romanţată cântată în slove
graţie sentimentală înălţată în extaz
roua ochilor străluce dimineaţa pe obraz
floarea inimii cu savori de mangrove

iubire-nconjurată de chipuri astrale
visată de Luceafăr cu sublime detalii
splendoare pictată pe mândre vitralii
aură a inimii sfinţită-n catedrale

pe picior de rai sau pe unul de vers
cărările iubirii duc toate-n univers

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aripi mă dezmierzi

Dintotdeauna mi-am dorit să zbor,
să mă înalţ zâmbind pe raze nevăzute,
călcând peste uitarea din timpuri neştiute,
dar, să plutesc cu aripi, pe vântul călător.

Atât de mult visez să mă înalţ din doruri,
plutind, atât de mult să simt că te iubesc,
cu fiece-nălţare, iubind să mă-nrobesc
apusului de soare, în mii şi mii de tonuri.

Ajută-mă să zbor, privindu-mi ochii verzi,
mai spune-mi dragul meu, că sunt atât de sus,
că doar printr-o privire toţi norii s-au supus,
mai spune-mi că pe aripi tandru mă dezmierzi!

poezie de Sorina Hăloiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de vers

mă simt frumoasa din pădurea adormită
iele mă trezesc să mă cheme la dans
pentru sănătatea inimii am dat şi mită
iar pentru nemurire am plătit în avans.

pe-o pagină de univers pun sufletul meu
lumini mă ospetesc cu muguri de vers
alintul blând al lunii l-am simţit mereu
ferită nopţile de îngerul pervers.

o pagină de univers închiriez stingheră
tandreţea soarelui, s-o simt în piept
să schimbe în spectacol viaţa austeră
amprentând pământul cu pasul înţelept.

versuri mă hrănesc cu roade speciale
întinsă-s ca o coardă în sfere vitale.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În teatrul vieţii

în teatrul vieţii sunt doar un figurant
dar mi-am pus gândirea şi sufletul pe tavă
timpul când e mohorât când e fascinant
urmând mereu smerită lumina suavă.

Dumnezeu regizor mi-a dat un rol simplu
să mă încred în El şi lumea s-o iubesc
minunata lui creaţie să o contemplu
şi tot ce mă-nconjoară să preţuiesc.

Dumnezeu mi-a dat şi mulţi prieteni dragi
ore de veselie le transform în slove
viaţă de poveste tu mereu mă atragi
şi-mi descrii sublimul din zări cu mangrove.

cresc sentimente dulci ca tufele de fragi
le propulsez spre cerul cu infinite slave.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aripi de vers

oglinda îmi spune că am îmbătrânit
dar în sufletul meu am rămas un adult
sunt vii amintirile a tot ce-am iubit
navighez cu fantezia pe oceanul ocult.

trăiesc beatitudini cu iubirea adâncă
timpul meu e freamăt pur de poezie
tăcerea cenuşie e închisă în stâncă
peste care răsună triluri de ciocârlie.

se topesc în raze zăpezile din minţi
primăvara se apropie precum o melodie
multiplicând avântul primit de la sfinţi
care face din tristeţe sublimă parodie.

vorbesc cu poeţii câte-n lună şi stele
prind aripi de zbor versurile mele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turist prin Univers

mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore şi isteţime în bagaj
i-am găsit necazului factorul divers
azi mă ascund de el într-un miraj.

mă apropii de stele din vast Univers
mi-au creat pe inima sublim tatuaj
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore şi isteţime în bagaj.

am să mă lupt cu demonul pervers
să-mi lase cerul liber la partaj
să fiu un curcubeu eu am convers
să bucur îngerii din anturaj.

mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore şi isteţime în bagaj.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineţii
visul nocturn să-l duc la bun sfârşit
ramuri de doină îmi mângâie pomeţii
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.

vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către ţările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.

hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.

în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă creşte cu tradiţii străvechi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger în lumea nouă

L-am căutat în jurul meu o vreme
Şi nu era. Plecase. L-am pierdut!
Nu m-aş fi aşteptat, n-aş fi crezut
Că va pleca şi n-o să mă mai cheme,

Că aripile-i albe, ne-ntinate,
Îşi vor întinde umbra într-un zbor
Îndepărtat de vechiul călător
Pe care l-a-nsoţit, un timp, în toate.

Îl văd prin gânduri, dincolo de zare,
Prin ceaţa care-mi strigă în priviri,
În fulgerări de magice sclipiri,
Plutind spre-o altă lume, viitoare.

A fost, în mine, înger şi lumină,
Iubire-n dans de aripi i-am fost eu,
Dar nu mai e, nu, nu mai e al meu,
Nici alb nu e în noua lui grădină.

E-un mugur ce aşteaptă, plin de rouă,
Pe-o ramură-nflorită atârnând,
Cu veşnicia primăverii-n gând...
Un înger vechi pierdut în lumea nouă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima dorinţă

lăsaţi-mi versul să ajungă la nemurire
limpezit în izvoare de dor şi de cânt
este darul meu ce îl las cu iubire
lumii în care trăiesc şi mă alint.

lăsaţi-mi versul aripi largi să prindă
să zboare spre zenit dincolo de nori
să răsune-n ceruri ca o mândră colindă
să bucure stele, îngeri mângâietori.

lăsaţi-mi versul, mare, vesel să crească
să atingă creste, culmi de fericire
este dorinţa mea cea pământească
să atingă faimă şi strălucire.

sculptez în stâncă versul cu litere de aur
să rămână-n veşnicie sufletescul meu tezaur.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă

Mă iartă floare de cais
Că eu mi-am trădat propriul vis,
Mi-am dat zborul pe-o frunză-n vânt,
Am dat sărutul pe-un cuvânt!

Mă iartă, soare, c-am iubit
Ce-n viaţă nu mi-a fost sortit,
Mi-am vândut sufletul pe-un mit,
Eu l-am iubit, el m-a hulit!

Mă iartă, mamă, n-am ştiut
Să pierd şi totuşi, am pierdut;
Mi-am pus inima garanţie...
Sunt mai mult moartă decât vie!

Am vrut iubirea - un pocal
Plin doar cu apă de cristal,
Dar am primit un pahar plin
Numai cu lacrimi şi venin!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă...

Mă iartă, floare de cais,
Că eu mi-am trădat propriul vis,
Mi-am dat zborul pe-o frunză-n vânt,
Am dat sărutul pe-un cuvânt!

Mă iartă, soare, c-am iubit,
Ce-n viaţă, nu mi-a fost sortit,
Mi-am vândut sufletul pe-un mit,
Eu l-am iubit, el m-a hulit!

Mă iartă, mamă, n-am ştiut
Să pierd – şi totuşi, am pierdut;
Mi-am pus inima garanţie...
Sunt mai mult moartă decât vie!

Am vrut iubirea - un pocal
Plin doar cu apă de cristal,
Dar am primit un pahar plin
Numai cu lacrimi şi venin!

poezie de Leliana Rădulescu din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perdele de iubire... şi de ură

Am ascuns sub pleoapă gândul care te-a furat aseară,
Şi l-am aşternut pe rândul ce-mi aduce primăvară,
Am strâns braţele-ncordate într-un nod de fericire
Că mi-ai pus pe frunte toate versurile de iubire.

Încă ştiu şi simt căldura mâinii tale tremurată,
Gustul dulce dat de gura poate azi nesărutată,
Ochii tăi văpăi de stele, rătăcind în aventură
Mă învăluie-n perdele de iubire... şi de ură.

Am venit fără chemare, pe la geamul dumitale
Te-am văzut, stând în picioare, ostenit de-atâta jale,
Şi te-am mângâiat cu geana, şi ţi-am strâns în braţe dorul,
Mâzgălind astăzi cu pana... poeziei dându-i zborul.

poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pelegrin prin raiul poeziei

descătuşez cu versul potenţialul meu
poezia mă poartă prin lumea întreagă
îmi transferă fericire şi când îmi e greu
să pot striga tare - viaţa îmi e dragă.

las urme pe zăpadă pe diverse alei
avântul mă poartă spre Univers semantic
pe strada speranţei plină cu polei
mă reazem de Cuvânt când cad să mă ridic,

mai sus de nori ca şoimii temerari.
stele din Ursa Mare îmi dau un mesaj
să strâng strălucire în globii oculari
să iubesc să n-am teamă să am curaj.

imortalizez în versuri timpii mei solari
pelegrin prin lumea plină de miraj.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zbor din iubire

Fluturi o floare
Pământ roditor
O adiere de vară
Un soare orbitor

Un gând satanic
Vise destamate
Un ceas nemernic
Te-a luat departe

Vreau să fiu fluture
Să zbor în neant
Un zbor din iubire
Din drum nu te abat

Fluture nevinovat
Aripi transparente
Te veghez pe însetat
C-un sărut pe frunte

Când zorii vor veni
Voi fi cine stie unde
Rătăcită printre ierni
Dorul mă ascunde

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmetizând tristeţea

am câştigat prieteni în lumea întreagă
stăm la taifas cu timpul nesfârşit
mereu îmi doresc ca toţi să înţeleagă
sufletul meu pe care l-am mărturisit.

iubesc viaţa dar respir prin poezie
minunile lumii sub cununi de raze
circulă prin suflet fluturi de frenezie
pe câmpuri senine dansează zaraze.

am strâns cu prieteni comori de topaze
pe care-am să le duc pe lumea cealaltă
sunt vise şi emoţii răspândite-n fraze
şi ziua şi noaptea inima tresaltă.

cosmetizez tristeţea se destramă emfaze
şi înalt spre soare speranţa mea înaltă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În patima versului

dependenţă de lumină locuiesc în vers
cu pereţi de idei şi tavan de cuvinte
am percepţii clare despre univers
luceferi poetici freamătă în minte.

fac ascensiuni pe munţi de poezie
logodită cu codrul semantic şi sfânt
pe cărări de viaţă presar fantezie
cu ochii la Soare fericită cânt.

urc Golgota vieţii ocolind avene
topesc în raze nori de melancolie
lumina iubirii circulă prin vene
mereu însoţită de-un cânt de ciocârlie.

monumentul dragostei l-am sculptat în granit
ca pe Sfinxul magic cu ochii către infinit.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cascada unui suflet

Pe unde curge vântul şi valul se încheagă,
Acolo-mi zboară gândul... cu mii de întrebări...
Spre mine alunecă chemare pribeagă
Şi mă aprind culorile în mii şi mii de stări.

Mă arunc în valuri ce vreau să mă lovească,
În focuri ce mocnesc până la stele...
Mă predau şi vântului, să-mi crească
Aripi ascunse, puternice şi grele.

Pe unde am fost... mi-e parcă dor să fiu...
Povestea inimii îmi cântă locuri calde;
Să strălucesc din nou din ruginiu,
Să mă înalţe lumina din cascade.

Cutreier universul prin paşii multor timpuri,
Am învăţat să-l las liber să zboare...
Şi l-am trecut prin sacadate ritmuri
Înţelegându-i misterioasa sa ardoare.

Şi l-am hrănit cu multă suferinţă...
I-am dăruit doar haine cu poveri,
I-am înţeles scopul de referinţă
Vorbind cu el în tot mai multe seri.

Pe unde curge vântul şi valul se încheagă,
De-acolo începea a-mi povesti...
Fire de istorie, care se tot leagă,
Pentru ca eu să pot a mă-ntregi.

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!