Cameră de hotel, etajul al 12-lea
Azi dimineață am urmărit
un elicopter învârtindu-se ca o insectă rănită
în jurul Empire State Building-ului, acel
burghiu de dentist enorm, pentru a ateriza apoi
pe-acoperișul de pe clădirea zgârâie nori a PanAm-ului.
Acum, din ținuturi străine,
sosește miezul nopții. Întunericul lui vulgar
este împușcat de milioane de ferestre luminate, toate
la înălțime și de partea cealaltă.
Dar miezul nopții nu este
atât de ușor de învins. Întins pe pat, între
un aparat de radio și un televizor,
aud convulsii războinice vibrând prin
viroagele și canioanele sclipitoare-ale marelui oraș
mașini de poliție și ambulanțe în plin iureș
spre oasele rupte, spre țipetele guturale
din apartamente fără apă caldă, spre glazura
de sânge de pe trotuare.
Frontiera nu este niciodată-n altă parte.
Și nu există baricade
care să poată ține miezul nopții departe.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre întuneric
- poezii despre televiziune
- poezii despre sânge
- poezii despre stomatologie
- poezii despre radio
- poezii despre prezent
- poezii despre polițiști
- poezii despre oraș
Citate similare
Doamna din miezul nopții
Doamna din miezul noptii
a bătut la poarta Terrei,
a deschis ferestre de continente
și a pornit să cosească iarbă uscată
nu obosește Doamna din miezul nopții
aleargă-n stânga, aleargă-n dreapta
agitându-și coasa ca pe un pieptăn
ce descurcă ițele din nopțile triste
ferestrele Pământului larg deschise
nimeni nu se apropie de ele
să vadă ce este dincolo privind prin ferestre
se apropie doar un copil, curios să vadă
ce este dincolo de ferestrele Terrei
privirea-i Lumină îndată,
descoperind puterea din Soare
și viața ce pare paradis în inimi
decorul cum numai basmele vorbesc
se întoarce copilul și își invită părinții
ei refuză categoric, de teamă de necunoscut
copilul în înger s-a transformat
și o lacrimă din aur din ochi i-a curs
de bucuria a ceea ce vedea
și trist că părinții îl refuză
Doamna din miezul nopții deschide ferestre
și Soarele a deschis o fereastră
din care a venit Hristos
acum fereastra Soarelui se deschide
ca să apară un înger pentru poporul său
un fiu dumnezeiesc ce așează prin poala destinului
din nou omenirea la locul ei!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre Soare
- poezii despre tristețe
- poezii despre noapte
- poezii despre copilărie
- poezii despre îngeri
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre rai
- poezii despre miezul nopții
Trecând frontiera
Stau cu spatele către motor și urmăresc
peisajul trecându-mi pe sub ochi.
Cred că știu unde merg și cred că am
câte ceva de spus în această privință.
Mai cred că aceasta a fost o țară
a oamenilor din smârcuri, a dezertorilor ajunși bandiții frontierei,
a stogurilor de fân și a acoperișurilor incendiate în bezna nopții, scânteind
pe hornurile căzute, pe săbiile roșii.
Mă gândesc la viețile
care încercau să-și împlinească destinul prin ierburile uscate.
Acum, care e diferența?
Stau cu spatele întors spre viitor, veghind
cum se scurge timpul departe în trecut. Stau, inexorabil
târât prin Controversatele Ținuturi ale istoriei, ascultând
blestemele, țipetele înăbușite,
căderea acoperișurilor
prin întunericul deplorabil.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre graniță, poezii despre viitor, poezii despre timp, poezii despre roșu, poezii despre peisaje sau poezii despre motoare
La miezul nopții va cădea o stea
la miezul nopții va cădea o stea
purtând cu ea toată iubirea mea,
va ninge peste tine liniște senină,
chemând dorința de mine să vină...
la miezul nopții am să te chem, iubire,
cu patimă îin suflet și-n privire,
din depărtări de dor de tine pline,
de șoapte blânde, de tandre suspine,
dorind ce știu că tu nu poți să-mi dai,
cerând iubirea-ți, desi știu că n-ai...
la miezul noptii va cădea o stea
ducând cu ea toată iubirea mea...
poezie de Elena Vlădescu (30 decembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre vinovăție, poezii despre suflet, poezii despre ninsoare, poezii despre dorințe, poezii despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Se bate miezul nopții...
Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vamă, poezii despre somn, poezii despre schimbare sau poezii despre moarte
ÎNTRE MIEZUL NOPȚII ȘI AMURG-Rubaiat
Între miezul zilei și amurg
Trec marșând prin vechiul nostru burg,
Cavaleri frumoși și visători,
Dulci priviri în urmă li se scurg.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre visare, citate despre timp, citate despre noapte, citate despre miezul zilei, citate despre miezul nopții sau citate despre frumusețe
Numește tu
numește tu altfel pustiul și graiul uscat,
plecarea neoprită de nimeni,
păcatul cumințit în spectru stelar,
cuvintele fără cuvinte.
fisurile cu arome vechi trimit săgeți de gheață,
din tei cad picuri ruginii,
umbra cu vârf de lumină galopează spre infinit
pe-o cale paralelă.
o margine se trasează amețită
între ieri și azi, spre capătul lumii albastre.
mă-nchid în miezul tăcerilor
cu jumătatea mea de trup reală
sub fragmente rupte din lumina
condensată pe gleznele nopții.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre cuvinte, poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre tei, poezii despre stele sau poezii despre infinit
Constelațiile circumpolare le veți găsi la orice epocă a anului, căci ele sunt mereu deasupra orizontului, învârtindu-se în jurul stelei Polare. În august, pe la 9-10 seara, de pildă, privind spre steaua Polară, vedem că Ursa Mare se află spre apus, Casiopeia spre răsărit. Deasupra Casiopeei găsiți pe Cefeu, iar mai sus, la zenit, e capul Dragonului al cărui trup se îndreptează spre Cefeu, apoi trece printre cele două Urse. Roatele Carului Mic (Ursa Mică) sunt ridicate în sus, spre apus însă, dar spre miezul nopții se lasă spre orizont. Sub Ursa Mică și între Casiopeia și Ursa Mare se află Girafa și jos de tot, la Orizont, Linxul. La începutul primăverii, constelațiile acestea, au o pozițiune cu totul opusă.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre stele, citate despre început, citate despre seară, citate despre primăvară, citate despre girafe sau citate despre constelații
Miezul nopții
Aud miezul nopții, ultima bătaie
se oprește-n suflet pe un prag de dor,
un fior năvalnic inima mi-o taie
te zăresc ascunsă-n geana unui nor.
Dar dispare norul, cerul își întinde,
dintr-o zare-n alta, marea de senin,
cerne-alene luna raze tremurânde,
apărând măreață pe un vârf de pin.
Și mă duce gândul, peste râu, la tine,
dar un vad găsi-voi, ca să pot să-l trec? -
râul e năvalnic, nu-l trece oricine,
dar m-arunc în apă, chiar dacă mă-nec!
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre nori, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri
Miezul nopții
Aud miezul nopții, ultima bătaie
se oprește-n suflet pe un prag de dor,
un fior năvalnic inima mi-o taie
te zăresc ascunsă-n geana unui nor.
Dar dispare norul, cerul își întinde,
dintr-o zare-n alta, marea de senin,
cerne-alene luna raze tremurânde,
apărând măreață pe un vârf de pin.
Și mă duce gândul, peste râu, la tine,
dar un vad găsi-voi, ca să pot să-l trec? -
râul e năvalnic, nu-l trece oricine,
dar m-arunc în apă, chiar dacă mă-nec!
poezie de Corneliu Neagu din Cunoașterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miezul zilei este bucuria minții, miezul nopții doar bucuria stelelor.
aforism de Betty Marcovici (februarie 2010)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre timp, aforisme despre stele, aforisme despre noapte, aforisme despre miezul zilei, aforisme despre miezul nopții sau aforisme despre bucurie
Ziua de mâine este cel mai important lucru în viață. Sosește la miezul nopții, neîntinată. Când vine, este perfectă. Se dă pe mâinile noastre. Și speră că am învățat ceva din ziua de ieri.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre viitor, citate despre viață, citate despre trecut, citate despre superlative, citate despre perfecțiune sau citate despre mâini
Spre miezul nopții
Văd printre ramuri de nuc
Ochi de cucuvea
haiku de Mihail Mataringa (14 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cucuvele sau citate despre crengi
Somn de august
Pustiul rece al nopții
doarme în cenușa
înca fierbinte,
fără cuvinte,
a focului de tabăraă
Stelele-s treze pe cer,
clipind din gene albastre,
când luceferi pier
printre astre...
Din țnaltul bolții,
la miezul nopții,
luna iubită
se uita uimită
la stânca prăvălită,
demult adormită
în unda râului îngust,
în noaptea de august.
În corturi cenușii
tineri și copii,
călătoresc prin vise
alergând cu brațe dechise
cu gânduri senine
spre ziua de mâine,
iar nopții vrajă,
le șade de strajă.
Lapușna, jud. Mures, august 1968
poezie de Ioan Friciu (august 1968)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cenușă, poezii despre visare, poezii despre tinerețe sau poezii despre stânci
Leon (când ceasul bate miezul nopții): Ai auzit?
Ninotchka: E ora 12.
Leon: E miezul nopții, uită-te la ceas! S-au întâlnit cele două și se sărută. Nu e minunat?
Ninotchka: Așa funcționează un ceas. Ce e așa de grozav în asta?
Leon: Ninotchka, e miezul nopții. O jumătate de Paris face dragoste cu cealaltă jumătate.
Ninotchka: Chiar e nevoie să devii romantic ca să te simți bine, observ.
Leon: Nu mă pot gândi la alt motiv.
Ninotchka: Sentimentalisme!
Leon: Tu analizezi lucrurile în afara lor. Cu mine ai face la fel! Dar n-o să te las. Iubirea nu e simplă, Ninotchka. Ninotchka, de ce crezi că porumbeii se giugiulesc? Sau de ce melcii, printre cele mai reci creaturi, sfârșesc prin a fi lipiți unul de altul? De ce crezi că fluturii zboară sute de kilometri pentru a-și găsi perechea? De ce florile își deschid ușor petalele? Ah, Ninotchka, Ninotchka, ești sigură că nu simți măcar un simptom al pasiunii divine? O căldură în palme, o greutate ciudată în întregul corp, o sete dar nu de apă, ci de altceva, de mii de ori mai ispititor care te face să jubilezi?
Ninotchka: Ești tare vorbăreț. (O sărută.)
Leon: Vorbăreț?
Ninotchka: Nu, ai fost chiar tăcut. Din nou. (Încurajat, Leon o sărută din nou.) Mulțumesc.
Leon: Ah, Ninotchka mea tiranică! Imposibilă, neromantică, rațională! (Îl sărută ea.) Din nou.
replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai mult umor despre iubire, umor despre ceas, umor despre încurajare, umor despre zbor, umor despre vorbire, umor despre tăcere, umor despre timp, umor despre sărut sau umor despre superlative
La miezul nopții - replică la ""Poem scris pentru dulceața unui surâs scris" de Ionel Arădoaie
Ți-apar în vis la miezul nopții
Și zbori cu dorul ne-ntinat
Până la mine-n fața porții,
Pe-aripa gândului visat.
Eu te aștept surâzătoare,
Lăsându-ți ușa descuiată,
Zâmbind, îți fac din flori cărare,
Te-ntreb apoi, un pic mirată,
Cum de-ai ajuns atât de iute,
Ce nor lunatic te-a purtat
Prin beznele necunoscute
Când zeci de leghe ne despart.
Tu mă privești ca pe o zână,
Din basme vechi coborâtoare,
Ce și-a croit un fir de Lună
Printre steluțe căzătoare
Pentru-a-mplini al tău destin
Și-a poposi în viața ta
Un înger blond, cu chip senin,
Privind cu ochi de peruzea.
Tresar timid când simt o mână
Ce îmi dezmiardă lin privirea:
,, Nu m-ar fi-nvins nicio furtună,
Spre tine m-a purtat Iubirea!"
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre păr blond sau poezii despre poezie
Vine Crăciunul, porniți colindători
De moș Ajun pornesc colindători
Prin munții de nămeți făcând cărare,
Atâția pui de om porniți prin gerul mare
De la lăsatul serii până-n zori.
Cu glasuri de argint tăind răcoarea nopții
Să ducă vestea mare prin lume s-au pornit
E cerul azi sărbătorește, cu stele zugrăvit
Din casă-n casă vestea vor auzi cu toții.
Slobod dulce colind din glas neprihănit,
În miezul nopții cocoșul s-a trezit
Că a dormit prea mult își face singur vină
De la copii învață a domnului colindă
Și-ncepe ca să cânte în miezul cel de noapte
Și mii de-mpintenați duc vestea mai departe.
sonet de Valeria Tamaș
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre ger, poezii despre colinde, poezii despre învățătură, poezii despre zăpadă sau poezii despre sărbători
Decădere - Lui Karl Borromaeus Heinrich
Deasupra iazului
Păsările călătoare s-au dus.
Sera din stelele noastre bate un vânt de gheață.
Deasupra mormintelor noastre
Se apleacă a nopții zdrobită frunte.
Sub stejari ne legănăm pe o barcă argintie.
Mereu răsună ale orașului albe ziduri.
Sub arcada de spini
O fratele meu, ne cățărăm oarbe arătătoare spre miezul nopții.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre stejari, poezii despre păsările călătoare, poezii despre păsări sau poezii despre gheață
În miezul nopții de Înviere
Dragostea din mine nu va pieri
nici dacă se vor naște alte întrebări
și nici răspunsuri nu voi căuta
în afara îndoielilor în care neobosit mă zbat,
alte porunci îmi vor veni în minte
dar nu toate vor fi duse la sfârșit,
timpul se curbează între nemargini
pus pe pământ să măsoare trecerea.
lumina va răsări pe fețele îmbujorate,
va unge cu mir fruntea deșteaptă,
va bate în ușa bisericuțelor de lemn
în miezul nopții de înviere sacră,
întunericul va fi spart de lumină
și alungat pe pantele pierzaniei abrupte,
mâna dreaptă va căuta semnul crucii
și-l va înfăptui cu pacea bucuriei lăuntrice,
se va umple cu sfințenie și sufletul răpus,
omul va fi transpus într-un altul mai bun.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre sfințenie, poezii despre pace sau poezii despre naștere
La miezul nopții, va sclipi o stea
Iar din bostan ieși-va o trăsură,
Cu murgii albi, ca pulberea de nea,
Spre a urca pe-a lunii coamă sură.
catren de Simona Marinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Muzeul nopții
Frunzișul acum pornit-a
O leneșă, jalnică horă;
Și plâng, și cu plânsul în noapte
Răchita de-afară mi-e soră.
S-apropie-ncet miezul nopții,
Și sună a frunzelor horă -
Eu trec din odaie-n odaie,
Când bate satanica oră.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre ore, poezii despre muzee, poezii despre lene sau poezii despre frunze