Întunericul vieţii ar trebui să ni-l închidem într-o ladă cu lacăt mare.

citat din Jean Thibaudeau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuiesc într-o ladă

locuiesc într-o ladă antifonată de gânduri
copilul singur al maturităţii mele
duc pentru el toate amintirile devenirii
o tolbă cu scrisori netimbrate

sunt prizionerul anticar
achiziţionez şi vând oameni fără nume unor măscărici

pe planeta mea lucrurile sunt simple
bat cu ciocanul în peretele vecinului;
îmi răspunde prin calorifer

când apa nu mai curge la robinet
bem gaz şi totul intră în normal
insectele nu mor aşa uşor

poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

24 de ore într-o zi, 24 de beri într-o ladă. Vreo coincidenţă?

citat din Stephen Wright
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reuşitele, într-o cutie de chibrituri, eşecurile, într-o ladă de zestre! Cam aşa arată realizările celor mai mulţi dintre noi...!

Mihail Mataringa (4 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât s-a scurs mai mult nisip prin clepsidra vieţii noastre, cu atât mai clar ar trebui să vedem prin ea.

citat clasic din Jean Paul
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să ne închidem gura cu palma, dacă mintea refuză! Dar să ne deschidem partea frumoasă a inimii, ca s-o citească şi alţii!

aforism de Iulia Mirancea (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt că viaţa e scurtă, aşa că ar trebui să fim disciplinaţi, însă în acelaşi timp ar trebui să ne simţim bine.

citat din Wyclef Jean
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui palavragiu

Am să te chem la fierărie
Să-ncerc o ultimă măsură:
Pun lacăt la gospodărie
Iar tu să-ţi pui lacăt la gură.

epigramă de Ion Zâmboc din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi avem un basm în noi, pe care nu ni-l putem citi singuri. Avem nevoie de cineva care, cu mirare şi încântare, să ni-l citească şi să ni-l povestească

citat clasic din Pablo Neruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul-arhivă

Să predăm arhiva-i urgenţă
Ne-ar trebui o diligenţă
Folosit pe post de ladă
Au vărsat arhiva-n... stradă.

epigramă de Ileana Nana Filip din Poliţişti pe tocuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

infern (vezi şi iad)

Infernul este disperarea absolută şi întunericul de nepătruns.

definiţie celebră de Jean Gobi în Scala Coeli (1330)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exploatări aurifere păguboase

Lacăt, chiar de-am pus pe poartă,
Noi guverne, prin rocadă,
Încercat-au să nu vadă:
Lipsă lacăt, poartă spartă.

epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor

Ar trebui să încalţ sandalele lui Hermes
Şi să gonesc spre mare cu declaraţie de iubire,
Ar trebui să fug cu tine într-o lume cu zâmbete largi,
Neînghiţite de viroze respiratorii
Sau să zburăm amândoi în văzduh
Şi, liberi, să ne respirăm unul pe altul!

poezie de David Daniel Adam (18 mai 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim într-o lume în care cea mai mare provocare este ignorarea realităţii şi în acelaşi timp mascarea acesteia.

Jean Baudrillard în The perfect crime. London: Verso (1995)
Adăugat de Ema Maşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scutur cireşi galbeni în livadă

Îmbătrânit-am noi, poveşti în ladă
Şi cumpăna fântânii a murit
Când ciutura din lemn a putrezit
Şi ars-a fost cu frunzele-n ogradă!

Cum suflă între crengi vântu-n baladă
S-aude prin oblonul găurit,
Îmbătrânit-am noi, poveşti în ladă
Şi cumpăna fântânii a murit!

Se scutur cireşi galbeni în livadă,
Pe taler viaţa pun la cântărit,
Balanţ-atârn-aiurea, ne-am iubit,
Azi, suntem ninşi pe creştet cu zăpadă,

Îmbătrânit-am noi, poveşti în ladă...

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpurile vieţii ar trebui să fie ca o simfonie: patru mişcări perfecte, într-o armonie intimă.

citat clasic din Arthur Rubinstein
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adeseori închidem ochii pentru a ne preface că nu vedem toate nedreptăţile care ni le fac alţii, alegând astfel să ne retragem într-o umbră a tristeţii pentru a ne proteja de neplăcerile pe care ni le-ar aduce o înfruntare directă. Totuşi, de aici până la a cădea de prost în orice situaţie e doar un mic pas... mare atenţie la echilibru când te plimbi pe marginea acestei prăpăstii.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, cei mari, uităm adesea că am fost copii. Şi lucrul acesta ar trebui să ni-l aducem aminte, mai ales când ne găsim în faţa copiilor.

citat celebru din Alexandru Vlahuţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelesul vieţii...

Înţelesul vieţii este mai tânăr decât
viaţa cu treizeci de ani – pe puţin.
Jumătate din viaţă rătăceşti, frunză-n vânt,
Şi vezi cum anii nu se petrec în destin.
Apoi, într-o jumătate de zi, de la-amiază la apus,
Atât de multă-înţelegere-încape-n capul meu
că i-ar trebui o eternitate lui Dumnezeu
să-asculte tot ce am de spus.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veac paradoxal

perfidii au invadat spaţiul ortodox
lumea s-a viclenit într-o mare măsură
între extaz şi agonie trăiesc un paradox
suflete se înrăiesc atinse de ură

mi-ar trebui iar o credinţă de inox
să nu se ruginească pe drumuri de zgură
perfidii au invadat spaţiul ortodox
lumea s-a viclenit într-o mare măsură

primesc lovituri ca într-un ring de box
boala şi bătrâneţea din fericire fură
aleargă prin mine o umbră de "fox"
frica de hoţie creşte în anvergură

perfidii au invadat spaţiul ortodox
lumea s-a viclenit într-o mare măsură

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre şi greieri

E o seară cu umbre şi greieri
cu luna care stă la pândă...
de tăcerea lucrurilor mi-e teamă
şi de tot ce pune stăpânire pe om
până şi umbra e un fel de mare
pe care nu o putem domina
pe un pat de crini, demult nu se mai moare,
întotdeauna la capătul luminii nu e întunericul
ci Ea (pe umbră dacă calci nu doare!)
între singurătate şi moarte e un prag
ce se ţine scai de toate ale tale
până când, toate culorile vieţii (într-o zi)
din viaţă... se retrag...

poezie de Daniela Pârvu Dorin din poem nou, Amprente (28 iunie 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!