Vai, s-a rătăcit Crăciunul!
Iarna a uitat să vină, s-a-mbătat pe la hotare,
Dezbrăcată plânge-n vamă și se vaită-n gura mare,
C-a pierdut și pașaportul și nu știe ce să facă;
Să-i aprindem lumânarea și s-o îndemnăm să tacă!
De atâta văicăreală, de atâta lamentare
S-a topit zăpada toată și doar pe sub munți de sare,
Gerul își înmoaie deș' tul și adoarme pe-o ulucă,
N-are niciun gând de gheață, n-are niciun gând de ducă.
În vacanță, cică-i bine... n-are iarna vreo rușine,
C-o așteaptă-o lume-ntreagă. Ea se simte tare bine,
E chiar mândră că-i dorită cu așa înverșunare
Și zâmbește sub mustață și se-mbată și mai tare.
E așa o nebunie, că nu știi de-i primăvară,
Vara calcă peste toamnă și ai sta numai afară,
Muguri stau să crape-n ramuri, cântă-n luncă pitpalacul
Și au răsărit zambile, a-nflorit și liliacul.
Responsabilă, instanța cea astrală stă pe gânduri
Și nu știe către cine, să trimită două rânduri,
Ca să ceară să revină ordinea și disciplina:
Cine-a bramburit firescul, cine poartă toată vina?
Ce-i mai rău, e că norodul e în ceață și tot cere
Un răspuns: vine Crăciunul sau e rost de Înviere?
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre gânduri
- poezii despre ger
- poezii despre zăpadă
- poezii despre zâmbet
- poezii despre zambile
- poezii despre vamă
- poezii despre vacanță
- poezii despre tăcere
Citate similare
Rostul
Zarbă și cu Ribla s-au luat la ceartă.
El zicea că e așa, ea zicea că nu e așa.
El s-a-nfuriat și s-a luat c-o țeapă după ea.
Și ea știa un rost în ulucă, fuga acolo.
Băgă capul să treacă dincolo, prin gard,
Dar n-a mai încăput decât jumătate,
Cine știe, nu mai trecuse de mult pe-acolo, se mai îngrășase.
El a prins-o numai bine, cum trebuia, cu țeapa.
Și dă-i și dă-i.
Se strânse lumea, ea țipa din partea ailaltă,
Da' o durea dincoace.
Când a lăsat-o, a trebuit să mai rupă o ulucă, s-o scoată
De-acolo.
De-aia Riblei îi ziceau toți să nu mai muncească,
N-are nevoie, că ea își are rostul ei.
poezie celebră de Marin Sorescu din La lilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ceartă
Rostul
Zarbă și cu Ribla s-au luat la ceartă.
El zicea că e așa, ea zicea că nu e așa.
El s-a-nfuriat și s-a luat c-o țeapă după ea.
Și ea știa un rost în ulucă, fuga acolo.
Bagă capul să treacă dincolo, prin gard,
Dar n-a mai încăput decât jumătate,
Cine știe, nu mai trecuse de mult pe acolo, se mai îngășase.
El a prins-o numai bine, cum trebuia, cu țeapa.
Și dă-i și dă-i.
Se strânsese lumea, ea țipa din partea ailaltă,
Da' o durea dincoace.
Când a lăsat-o a trebuit să mai rupă o ulucă, s-o scoată
De-acolo.
De-aia Riblei îi ziceau toți ca să nu mai muncească,
N-are nevoie, că ea își are rostul ei.
poezie celebră de Marin Sorescu din Ramuri, nr. 6, 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar pădurea
Cine casa încălzește
De cum vremea se răcește?
Cei cu sobe știu prea bine
Lemnul din pădure vine!
Unii încă ar mai spune
Lemnu-n toate se impune
Are multe alte foloase
În industrii sau prin case.
Lemnul având așa valoare
Are o mare căutare
Și uite așa, străinul vine
Taie lemnul, ce rămâne?
Și-o spun cu amărăciune
De tăcem, nu-i iertăciune
Pădurea de nu-i protejată,
Consecințe-s de durată!
Cine de plouă pe munte
Torentele stă să-nfrunte?
Și când zăpada se topește
Șuvoaiele potolește?
Dar când vântul suflă tare
Cine oprește a lui sforțare
Protejând sate-n câmpie
De nămeți, chiar de urgie?
Și de-i zăpușeală mare
Te primește, îți dă răcoare
Și la umbra ei cea deasă
Uiți de griji ce te apasă.
Cine atunci când panta-i mare
Ferește de-alunecare
Protejând șosele, sate
Baraje sau căi ferate?
Doar pădurea, știe Domnul
Mai puțin o știe omul
Cel ce taie-n fărdelege
Făcându-se a nu-nțelege
Și pădurea mută-ndură
Faptele celor ce-o fură
De-ar putea le-ar arăta
Că nu-i VIAȚĂ fără ea!
poezie de Ionel Popa (22 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre păduri, poezii despre șosele, poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre valoare, poezii despre sat sau poezii despre protecție
Iarna a uitat să ningă
Supărate anotimpuri pe la noi nu vor să treacă,
Răzvrătite vin în grabă, stau puțin și apoi pleacă.
Vremea-n treacăt ne tot minte, nu e cea din calendare,
Suferă pământu-n tihnă, hainele îi sunt murdare.
Iarna a uitat să ningă, ziua zace-n întuneric,
Ne-au amenințat nori negri, au trecut, și-au dat în petic,
Prin ninsorile răzlețe ne-au trimis câteva semne,
Neaua nu vrea să se-arate, n-are cine s-o îndemne.
Domolit fâlfâie vântul din aripi înțepenite,
Zboară ciorile-n izbeliști peste câmpuri zgribulite,
Întristată e pădurea legănându-și goale ramuri,
Stau copiii supărați așteptând iarna la geamuri.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre supărare, poezii despre întuneric, poezii despre zbor, poezii despre uitare, poezii despre tristețe sau poezii despre nori
Vine Speranța
Faceți loc, vine Speranța
La cine dintre noi se va opri?
Zeița asta a-nclinat balanța
Și o deșartă-n fiecare zi
De la sclav până la rege
Toată lumea o imploră-n gând
Chiar și la fărădelege
O invocă rând pe rând,
Șarlatanii, demagogii
Oamenii cu neamul prost
Dar dogii și bul-dogii,
Trepădușii fără rost
Ea împarte doar favoruri
Deseori după capricii
Pierde bătălii la scoruri,
Și-o plătim cu sacrificii
Cine-o prinde și-o apucă
Ar dori să-i facă pui
Și-i dă drumul să se ducă:
Ea nu stă la hanul nimănui!
Faceți loc, vine Speranța
Ca o miss descumpănită:
Știe ea că circumstanța,
Întotdeauna o achită!
Că e bine, nu e bine
Ea se duce și te lasă:
Croșetează la destine,
Ca bunica pe terasă!
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sclavie
- poezii despre sacrificiu
- poezii despre război
- poezii despre prostie
- poezii despre plată
- poezii despre monarhie
- poezii despre dorințe
- poezii despre demagogie
Doar noaptea...
Noaptea-și cerne liniști sacre prin unghere neștiute,
Niciun gând nu se strecoară, umbra nopții s-o atingă.
Numai gândurile mele strigă vrute și nevrute
Și nu-i nimeni să le-audă și neliniștea să-mi stingă.
Picură câte-o-ntrebare, ca un trăsnet în furtună,
Să m-ascund de mine, Doamne, poate îmi arăți pe unde!
Mă găsește nebunia pe oriunde și m-adună
În căușul palmei sale, pân' la oase mă pătrunde.
M-aș refugia în basme, sau într-un poem de vară,
Dar am lanțuri la picioare, în coșmaruri ghemuită.
Port singurătatea nopții, peste tot, ca o povară
Și nu-i nimeni, dimineața, înspre mine s-o trimită.
Am uitat să cânt din frunză, zorii să-i aduc pe frunte,
Nu mai știu gustul iubirii și să înfloresc mi-e teamă.
Stau la pândă ochii nopții, răsăritul să înfrunte
Și-i atâta noapte-n mine și doar noaptea mă mai cheamă.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre singurătate, poezii despre poezie, poezii despre picioare, poezii despre ochi, poezii despre nebunie, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Drum
Drumul duce tot spre înainte,
Dacă îl privești ca altădată,
Rătăcind, copil, printre cuvinte,
Printre basme cu "A fost odată".
Te oprește câteodată mama
Are vocea-ascuns înlăcrimată,
Tot sperând să își alunge teama
Că nu-i bate niciun fiu la poartă.
A albit de timp și e străină
Și oftează-ncet a rugăciune.
N-are acasă cine să mai vină
Și în jurul mesei să se-adune.
La un colț de viață este tata,
Regăsind zâmbind în amintire
Mingea, jocul, bicicleta, roata
Și plecarea înspre asfințire.
Se închide ușa-n înserare,
Drumul se transformă în nălucă,
Iar la casa unde dorul doare
N-are azi pe cine să mai ducă.
poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre tată, poezii despre seară, poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre mamă sau poezii despre jocuri
Imigrant
E devenit aproape o rasă
Făr' de culoare definită.
"Exterior" îi este ispită...
S-a săturat, de viață "trasă".
Visează sigur motivat,
Câștigu-i doar mulțumitor.
Își face plan de viitor...
De unde e, s-a săturat!
Nimic nu vrea, nu mai îl leagă.
Renunță fără să clipească
La neam, la țara strămoșească;
Nu o mai vrea, nu-i mai e dragă.
Își vinde tot și pleacă-n lume
Căci fiu de neam, este hulit.
N-are nimic, chiar de-a muncit...
Nu-i dintre fortunați, nu-i nume.
Ajuns "aiurea" nu-i ușor,
Muncește mult, de se spetește.
Adună un pic, dar reușește...
Nu-i fericit, dar are spor.
Îi e dor de țară, sau de-o rudă,
Dar timpul trece, uită-ncet.
E drept, trăiește sobru, ascet,
Ban se câștigă greu, cu trudă.
Vine pe-acasă tot mai rar,
Pentru cutume, ce-a lăsat.
Prietenii l-au și uitat,
E ruda, ce aduce dar.
Are mâini roase de la muncă,
Dar are casă și mașină;
Putea să stea, el n-are vină...
Acasă-s hoți, știu doar poruncă.
De ce-i mai bine în altă parte?
De ce, noroc, au numai curve
Și n-are cine să-i perturbe!?
Ne pierdem neam... ne dorim moarte!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rude, poezii despre muncă, poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre prietenie sau poezii despre noroc
Țăranul
Bine n-are cum să-i fie,
Că-i sărac, nu are stare,
N-are deal, n-are câmpie,
Doar... un munte de răbdare.
epigramă de Mihai Sălcuțan din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre țărani, epigrame despre sărăcie, epigrame despre sat sau epigrame despre munți
Aveau însă și oamenii aceștia o mare și nesecată mâhnire-n sufletele lor: nu le făcuse Dumnezeu parte de copii, și fără de copii viața, mai ales cea bună, n-are niciun rost. Să fi avut fie măcar numai unul, ca să aibă de cine să poarte grijă și cu ce-și bate capul, căci așa numai ei amândoi își nădeau zilele în sec și nu se alegeau cu nimic din ele.
Ioan Slavici în Spaima zmeilor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zile, citate de Ioan Slavici despre zile, citate despre viață, citate de Ioan Slavici despre viață, citate despre timp, citate de Ioan Slavici despre timp, citate despre suflet, citate de Ioan Slavici despre suflet, citate despre religie, citate de Ioan Slavici despre religie, citate despre Dumnezeu sau citate de Ioan Slavici despre Dumnezeu
Deepweb
Deseori
florile n-au niciun parfum, le cumperi doar pentru a astupa gura
unei vaze în care nu mai miroase a viață, deseori
muzica n-are niciun mesaj, o pornești doar pentru a acoperi
un spațiu dezbrăcat de sensuri, deseori
mâncarea n-are niciun gust, mănânci doar pentru a-ți plomba
un loc știrbit de afecțiune, deseori
selfi-urile n-au nicio emoție, le postezi doar pentru a machia
în mintea altora, paloarea golului tău, golului ce nu-ți dă pace.
Când rețelele de socializare ațipesc
selfi-urile încep să vorbească între ele, atunci
fiecare microexpresie capătă sens, fiecare
grimasă facială se conectează la o
grimasă a inimii, formează
o rețea de semne și un gând, un gând nu-ți dă pace:
pe cine păcălim
deseori?
poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre vorbire, poezii despre păcăleli, poezii despre pace, poezii despre nuditate, poezii despre muzică, poezii despre machiaj sau poezii despre inimă
A iubi sau nu
Să mai iubim o dată?! Sau n-are niciun rost?! Cine iubește pare adeseori un prost!
Iubirea-i bilă albă sau loz câștigător
Când nu ții cu toți dinții să fii învingător.
Impresii pro și contra întotdeaun-au fost,
Așa că... nu contează! Hai, riscă să pari prost!
Iubirea-i ca o mare, te-afunzi sau ești pe val,
E-amară și sărată, ești mus sau amiral.
E plină de mister, furtuna stă la pândă
Și-ti poate scufunda iluzia plăpândă.
Poți naufragia când nici nu te gândești
Și ca un (e)R. Crusoe o viață să trăiești.
O insulă a ta te vindecă de toate.
Cu Vineri amețești trista singurătate.
Dar, de-ți promiți întruna că n-o să mai iubești,
Și Vineri îți va spune că tare prost mai ești,
Că nu e deloc bine tot timpul să postești!
Să mai iubim o dată?! Sau să trăim anost?
Să mai iubim, desigur! Ăsta e-al vieții rost!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre promisiuni, poezii despre insule sau poezii despre dinți
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună o sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre moarte, poezii despre găini, poezii despre femei și bărbați, poezii despre femei, poezii despre bărbați, poezii despre Ion sau poezii despre Gheorghe
Nici
Sunt singur ca un cuib de cuc
Mai vine moartea pe la mine
Din când în când chiar eu mă duc
Dar unde stă nu știu prea bine.
Că pacostea și furicioasa
N-are copii, n-are bărbat
Șade mai mult plecată-n sat;
La mine vine să-i bat coasa,
La Ion se duce să-i repare
Ciurul, să-i pună sită mare
La Gheorghe vine cu găina
Când e s-o taie. La Sulfina...
- Cum, umblă și după muieri?
- La una s-a oprit chiar ieri
Dar nici nu știu ce i-a cerut
Că nici n-avea și nici n-a vrut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Samson (uitându-se stingherit spre spectatori): Doamne, câtă lume! (Clatină nemulțumit din cap.) Și când te gândești că-i zi de muncă... Și când te gândești că fânul zace polog... N-are cine să-l întoarcă... N-are cine să-l adune... (Înaintează spre scenă, nemulțumit. Se uită cu reproș la spectatori.) Măi, oameni buni! Voi chiar n-aveți treabă la voi acasă? (Urcă în scenă pe scărița din dreapta, mormăind indignat.) Poate că nu știți să bateți coasa. Dar de dat cu grebla, tot natul știe... (Către Baci): Cumetre! Ce-i cu atâta lume la tine-n bătătură? Ai pus de nuntă?
Baciul (cu tratatul deschis, în mână, privind peste ochelari, aspru): Lasă, bre, lumea-n pace! Nu-i treaba dumitale!...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pace, citate despre ochelari, citate despre oameni buni, citate despre nuntă, citate despre nemulțumire, citate despre muncă sau citate despre acasă
Anotimpuri
A venit iarna-ntr-o zi - Era de așteptat -
N-ai vrut s-o primești în casă, ea tot a intrat.
A venit iarna subit într-o după-amiază,
Aveai gândul rătăcit, mintea nu prea trează.
Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.
A venit iarna din nou pentru-a câta oară?
Ca o albă amintire pentru primăvară.
A venit iarna discret, ca din întâmplare,
A venit iarna sublim ca o taină mare.
Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.
A venit iarna și ești tot nedumirit:
Să te bucuri sau s-aștepți până la sfârșit
A venit iarna și-ntreabă nevinovată:
"Nu știi unde sunt zăpezile de altădată?"
Anotimpuri tot mai reci vin peste tine,
Anotimpuri care-așteaptă s-auzi și de bine.
poezie clasică de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre primăvară, poezii despre nevinovăție, poezii despre iarnă, poezii despre bucurie, poezii despre anotimpuri sau poezii despre amintiri
Ioana d'Arc la români
Fiecare cu revoluția lui
unii
se mișcă alții stau toată viața de
pildă poetul E un zero în căl
duri Se dilată spre inefabil
Poți să te întrebi de ce
Însă n-are niciun rost
Să cauți răspunsul
Pentru că-i suficientă
doar
întrebarea
Restul e cuvântul
Iar cuvântul este infinit
Și-aceasta o știe orice copil
PS
Nu mai insistați
Copilăria este rugul nostru
cel mai intim
Costel Zăgan
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (6 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre vulturi, poezii despre superlative, poezii despre revoluție, poezii despre infinit, poezii despre cuvinte sau poezii despre România
Cine nu lucrează vara, n-are ce mânca iarna.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe proverbe despre mâncare sau proverbe despre iarnă
Povestea stației
- Medic-boss, măria ta,
Am o stație belea!
Veche, proastă și uzată...
Putea-va fii reparată?!
- Hai cu ea în dormitor,
Rezistențe să-i măsor,
Să-i simplific circuite...
Poate un program va prinde!
(Și o dezbrăcă îndată...)
Doamna, bine consultată,
Cu belele și cutume,
Prinse-ntre pereți să urle.
Se vedea că altădată
Muncise ca apucată...
- Da, zic eu, nu s-ar putea
Să-i reduceți din volum?!
Că poate-i mai bine-așa...
Este cam târziu acum.
Dezbrăcată îi stă rău,
Zic, chiorâși privind-o eu.
Pare-o zdreanță, un rebut...
Merită să faci atât?!
- Doamna "P", păi se cuvine?!
Nu e cine știe cine!
Dar la vremea ei, săraca,
Speria din lanț și vaca.
Deci acum, așa beteagă,
Mie tot îmi este dragă.
În sfârșit, cârpită, dreasă,
Cu butoanele uzate,
Dumneai plecă acasă.
Însă... alte oale sparte.
Când s-o pună-n funcțiune,
Liberă "a fi" să tune,
Îi căzu caroseria...
Doamne, mare tragedia!
Unde să mai pună banda?!
Ce să facă cu Măria?!
S-a stricat din nou... și gata.
Of, ce muzică la dânsa!
Emana vibrații-ascusde
Dacă-n taină, toate cele
Erau curățite, unse...
- Mă scuzați! Am deranjat?!
Stația mi-e iar beteagă!
Oare ce s-a întâmplat?!
Că-mi era așa de dragă!
- Hei, nu-i mare tragedia!
Ia șurubul, strânge-l tare...
Înainte bagă bine
Stația între picioare!
Și lucrarea fu perfectă...
"Baba" face treabă bună.
Din șuruburi și butoane
Strânse mână de la mână...
Iaca, vine și morala:
Nu casați ce-i vechi, amici,
Că-i mai de valoare-adică...
Cum s-ar spune, e cu "splichi"
Truda rezultatea-adună,
Chiar și bani... și ciocolate!
Nu priviți pe dinauntru!
Sunt prea multe rezultate.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vaci, poezii despre tragedie, poezii despre sperieturi sau poezii despre perfecțiune
Eu, vara ta... tu, iarna mea eternă...
Și de m-aș naște înc-o dată,-n vară,
Te-aș aștepta din iarna-n care ești.
Pe buze, ca pe-o strună de vioară,
Cu un sărut, adagio, să-nflorești.
Și i-aș cânta zăpezii să se-ndure,
Să mai aștepte-n ceruri un minut,
Atât cât să-nverzească-n noi pădure
Și vara să ne fie așternut.
Ninsorilor le-aș recita poeme,
S-adoarmă undeva în drumul lor.
Îți voi trimite-albastrul să te cheme
Aici, în dormitorul florilor.
Decembrie să plece în vacanță,
Să-ncuie gerul și furtuni în pod!
Cu luna lui cuptor, fă alianță,
Din iarna-n care ești să te deznod.
Până la mine,-un pod de primăvară
Te-o trece peste neguri și stihii;
Ți-am împletit din violete-o scară:
Tu calcă peste ele, dar, să vii!
Și de mai simți o albă mângâiere,
Nu te opri! De sub zăpezi, viclean,
Cu glasul rece-al iernii îți va cere,
Să mai rămâi, un înghețat ocean.
Să te dezgheț, nu aș putea vreodată-
Eu, vara ta, tu iarna mea. Și știu,
Dorința mea rămâne suspendată
Între speranță și un ''prea târziu''...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară sau poezii despre sărut