Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Exercițiu de patriotism

Ce vorbe bune încap în vremuri de urgie?
Pe umeri sfâșiați ne-atârnă greu ciulinii,
Rostind cuvinte pe care mama nu le știe,
Ne-am învrăjbit în casă... Ne jefuiesc străinii.

Prăpăd ne dau și cei din neam cu gura lor adâncă:
Priviți ciulinii grași cum urcă la hotar,
Priviți pârâul sec și pulberea din stâncă!...
Îi rog să coloreze munții și apele cu var.

Străbate vântul țara și surzi rămânem în zadar:
Furați, tirani, furați!... ruina este aproape.
Obrazul meu se uscă în soarele amar,
Iar jaful vostru dur e lege întru toate.

Întreaga țară ați golit sub mine,
Mă-ntreb pe ce mai calc, și dacă e integru.
Mirosul cald al pâinii nu mai vine:
Ce poate fi mai greu decât păcatul vostru negru?

poezie de din Constelații Diamantine, feb 2015, Exercițiu de Patriotism
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Dacă învățați culegeți, din ciulinii stresului zilnic, nectarul umorului
și tonifiați cu el și pe cei din jurul vostru, înseamnă că ați înțeles mesajul pozitiv al vieții și al înțelepciunii de mâine.

(15 noiembrie 2010)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu vă îngrijiți pentru sufletul vostru ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veți îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana și trupul decât îmbrăcămintea? Priviți la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe, și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? Și cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiți? Luați seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Și vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Deci, nu duceți grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; știe doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveți nevoie de ele. Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă.

în Sfânta Evanghelie după Matei, Despre milostenie, rugăciune și post. Să nu ne străduim numai după cele pământești. - 6:25-33
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu ne furați copilăria, oameni...

Nu ne furați copilăria, oameni...

Nu ne furați copilăria,
Chipuri încruntate cu suflet de statui,
Ce râsul nu-l cunoașteți
Și zâmbetul vi s-a uscat pe buze,
Ca iarba arsă pe câmpii
Și nu-l aveți, decât pentru capricii ieftine, amăgitoare,
Iar viața caier încâlcit de timp, necurat petreceți,
Cu fețe duble, ascunse între murdari pereți.

Nu suntem noi copiii vina neșanselor voastre oameni, părinți...
Venim pe lume nevinovați, pentru a fii fericiți
Și deseori ajungem victime sigure,
Mofturilor voastre bolnave.
Copii nerecunoscuți sau pe viață batjocoriți.
Nu pricepeți oare, războiul
Ce în mințile noastre confuze stârniți?

Nu ne furați copilăria, oameni răi,
Căci floarea sufletului nostru o râvnește,
În fiecare zi, ca pe-o minune a lumii
Și nu împărțiți sudalme picante, în loc de vorbe bune,
Ce ne sfâșie inocența și crezul scopului nostru frumos,
Căci vibrează nervos timpanele urechiilor noastre plăpânde
Și ecouri dureroase ne zgârie creierii,
Iar visurile copilăriei odată amputate
Cu greu în viitor pot fi tratate, cu greu.

Nu ne furați copilăria, oameni răi...
Fiindcă ne dominați cu înălțimea staturii voastre mature,
Calitatea vieții noastre e prețul viitorului de la orizont,
Iar noi copiii lumii suntem amprenta vie
A tot ce a-ți educat de milenii...
A tot ce faceți, în timpul vostru liber arbitrat.
Moștenirea libertății, a păcii și-a înțelepciunii
E zestrea cea scumpă a omenirii,
Ce datoria vi-o cere și trebuie să ne-o lăsați.
Nu ne furați copilăria, oameni!

poezie de (1 iunie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vieți paralele

Pentru noi, cei de la țară
viața-i tristă și amară.
Ne așteaptă vremuri grele,
nu putem scăpa de ele.
Vine iarna viscoloasă,
căldură n-avem în casă.
Pe masă n-avem ce pune,
boala cruntă ne răpune.
Vara-n arșița de soare
trudim din greu pe ogoare.
Voi, în desfrâu și lux trăiți.
La cei săraci, nu vă gândiți.
Pentru voi, noi existăm
doar atunci când vă votăm.
Atunci v-aduceți aminte
și de morții din morminte.
Ne cereți votul insistent
s-ajungeți în parlament.
De-acolo, nu vă dați plecați
decât când sunteți legați.
Promiteți marea cu sarea
și ne-aprindeți lumânare.
După ce primiți mandat,
de săraci, voi ați uitat.
Prin viclenii și minciunele
furați să faceți avere.
Nu v-ar mai răbda pământul!
Stârniți în țărani avântul
reaprindă făclia,
în satele din România.

poezie de (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Căpitanul vostru

Gândind la tot ce ne-a fost dat fie
În viața asta plină de răscruci,
Noi parte am avut numai de cruci,
Iar nu de pace și de bucurie...

Un glas însă ne mustră suveran:
"Oricât de mult și greu ați suferit,
paharul meu voi încă n-ați golit!"
Așa grăi al vostru Căpitan...

Din harul său voi m-ați împărtășit
La bătrânețe, cu atâta soare...
Și din iubirea lui, voi m-ați iubit

În ceasuri de alean și disperare...
De-o fi să ies cândva din închisoare
Nu voi uita de fapta voastră mare!...

poezie de , traducere de Demetrius Leonties
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Baladă contemporană

Dacă munții-ar avea gură
ne spună ce văzură,
Cum trăiau pe-aici bărbați
Viguroși, neînfricați,
Care se luptau cu ursul,
Care nu știau ce-i plânsul.

Dacă munții ar vorbi
ne spună într-o zi
Cum veneau dușmani călare
ne fure, să ne-omoare,
Însă noi ne adunam
Și pe toți îi alungam.

Dacă munții ar voi
Multe ne-ar destăinui
Ca aicea stăm din veac
Că noi suntem pui de dac
Și ne-am apărat moșia
Țara noastră, România.

Dacă munții ar putea
Sunt convins că ne-ar mustra
Că acum ne-am înmuiat,
Că toți ne-au încălecat:
Și lichelele din țară
Și străinii de afară.

Dacă munții n-ar tăcea
Sigur că ne-ar îndemna
ne regăsim mărirea
Să distrugem asuprirea
Să ajungem iar eroi
ne luăm țara înapoi.

poezie de (19 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A venit în miez de noapte Zamolxis

A venit în miez de noapte, Zamolxis ca să ne spună,
nu ne mai este frate. Nu mai suntem împreună.
Politica ne-a despărțit, averile ne-au învrăjbit.
Nu mai avem zile bune. Ne-am împrăștiat prin lume.
"Săracii daco-romani, ați rămas de-acum orfani.
Dacia vostră bogată, de toată lumea-i furată.
Rusia vă dă târcoale, Europa vostră doarme.
Pe voi, cei rămași în țară, care n-ați plecat afară,
Sărăcia vă sugrumă, țara numai e mumă.
Singuri sunteți vinovați, pentru tot ce îndurați.
De ce nu vă adunați și-împreună luptați,
Pentru țară, pentru neam, pentru frunza de pe ram?
Sufletul în mine plânge, când văd cum vă pierdeți neamul.
Inima rău mi se frânge, când văd cum vă duce valul.
Unde-i Dacia străbună? Unde-i patria română?
Neam de daci și de romani, ca să nu mai fiți sărmani
Treziți-vă din amorțire și faceți din nou unire.
Cu Burebista, Decebal, formați puternic val.
Să faceți pace în Carpați, o veșnicie fiți frați.
Să fiți voi Mircea și Mihai, stăpâni pe al țării plai.
Din cenușă renască, țara vostră rmânească".
Și ne-a mai spus Zamolxis că:
"Dacia-Felix de altădată, în România Mare schimbată,
Să rămână-n veci unită, de glorie acoperită".

poezie de (august 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Sermonem meum [Cuvântul meu]

De-aș fi un mândru împărat,
La hoț i-aș lua atunci averea
Și-apoi ar fi executat...
Așa-i corect, așa mi-e vrerea.

De-aș fi un mândru împărat,
Voi ați simții a mea domnie,
fi cinstit cu-adevărat
Și-n țară n-ar fi sărăcie.

Pe cei ce dorm în parlament,
I-aș duce pe un câmp c-o sapă,
Eu nufi deloc clement
Și hoții atunci o priceapă.

nu e altă cale o spun,
Ca mândra țară să-nflorească
Și eu nu pot fiu mai bun
Cu cel ce vrea s-o jefuiască.

Azi din senat pe toți i-aș strânge
Și nu ar fi o întâmplare
Și sigur nimeni nu va plânge
Dacă-i ascund pe toți de soare.

De-aș fi un mândru împărat,
fi răzbunătorul vostru
Și vânzătorul cercetat,
Ar spune iute "Tatăl nostru".

De-aș fi un mândru împărat
Noi am avea atunci oștire
Și nu armată de-nchiriat
Străinilor fără simțire.

De-aș fi un mândru împărat
Spitale aș face nu castele,
Românul ar fi vindecat
De boli și toate cele rele.

De-aș fi un mândru împărat,
Noi am pașii cu mare fală
Și Europa ar fi aflat
Că tare mult se mai înșeală.

Nu-s numai hoți în astă țară,
Românul tare greu muncește
Și eu aș fi precum o fiară
Cu acela care-l umilește.

De-aș fi un mândru împărat
Nu ați uita strămoșii mostri,
Ce-ntreaga lume au călcat
Și nu ne-am purta ca proștii.

De-aș fi un mândru împărat,
dau la toți cuvântul meu,
Românul nu ar fi argat
Și nici nu ar mai duce-o greu.

Mai bine mort decât sclav viu
În țara asta chinuită,
Că împărat nu vreau fiu,
Peste o țară umilită.

poezie de (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru-Cristian ȘtefănescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Sfiala unui fulg de nea

De n-ai mai fi Tu, eu aș mai fi precum
Un călător ce nu mai are drum
Și pe pământ aș fi rătăcitor
Ba înotând, ba încercând zbor.

O, drumul meu pustiu și troienit
Cum s-a-ntâmplat de nu ne-am întâlnit?
Că m-am grăbit poate sunt vinovat
Sau poate că tu nu m-ai așteptat.

M-ai fi văzut desculț și mi-ai fi zis
te calc îmi este interzis
Te-aș fi văzut atât de minunat
la răscruce m-aș fi descălțat.


În timp a nins în locul tău prea mult
Cu toate că sunt încălțat și cult
tem și-acum să calc un fulg măcar
Dacă sub el e totul în zadar?!

De n-ai mai fi mă-ntreb ce-aș mai fi eu
Dragoste, Drum și Dumnezeu al meu?

poezie de din Pacoste de dragoste (27 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Priviți răsăritul și apusul soarelui ca pe un spectacol al efemerului, ca pe o scenă pe care oamenii urcă zgomotos și trec tăcuți în uitare, un spectacol în care culorile se nasc și mor în freamătul soarelui.
Priviți răsăritul și apusul soarelui ca pe un spectacol al cerului atâta vreme cât sunteți înăuntrul timpului, combinați frumusețea din interiorul vostru cu o sinceritate perfectă în relația cu Dumnezeu.

în Răscolim trecutul pentru a inventa viitorul ( din cartea Zidul gândurilor ) (2020)
Adăugat de IoanAIoanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Priviți pentru o clipă în interiorul vostru. Nu trebuie căutați nimic. Doar priviți înăuntru și veți vedea că sunteți pacea însăși.

în Doar rămâi tăcut
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Blestem

În apogeul destrămării
Ați râs de săracii țării.
Ca-într-o țară fără câni
V-ați bătut joc de bătrâni.
Copiii țipă în noapte
Că i-ați lăsat fără lapte.
La bolnavi le dați mormântul.
Nu v-ar mai răbda pământul.
Ați furat totul din țară.
Aveți conturi în afară.
Din cât a fost de bogată,
Atât e țara de săracă.
Pe români eu îi îndemn
Să v-aducă greu blestem.
Inima în voi crape.
De viață n-aveți parte.
Atâta de răi ați fost
Că între noi nu aveți rost.
România e a noastră.
Închisoarea e a voastră.
Vă blesteamă toată țara
Să ardeți în foc, ca para.
Raiul fie al nostru,
Iadul fie al vostru.
În veci să nu mai avem
Cui facem un blestem.

poezie de (16 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Scutul schimbării

Timpul vostru a trecut,
"Vă rugăm să ne scuzați",
Schimbarea este ca un scut:
"Nu mai vrem fim furați".

epigramă de (19 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu PetriaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pârâul și marea

Vezi marea: bătrână, întinsă, adâncă.
De țărmu-i departe, tot sare prin stâncă
Un tânăr pârâu ce spumos își aruncă
Voios, fără griji, unda lui cea zglobie.

De marea întinsă, nimica nu știe
Zglobiul, voiosul și clarul pârâu:
El iute aleargă spre zări fără frâu;

Și marea bătrână, întinsă, adâncă,
Spre tânăra undă privirea-i aruncă,
Din valuri clipind ca din sute de pleoape:
Pârâul zglobiu în ea va încape.

El fuge voios, tot mai repede fuge,
Nu știe, nu-i pasă ce țărm va ajunge...

Tu, dragostea mea, ai aflat ghicitoarea:
Tu, pârâul zglobiu - iar eu, marea.

poezie clasică de din Laude și alte poeme (1953)
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cantece tiganesti si alte poeme" de Miron Radu Paraschivescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -13.39- 7.99 lei.

Pârâul și marea

Vezi marea: bătrână, întinsă, adâncă.
De țărmu-i departe, tot sare prin stâncă
Un tânăr pârâu ce spumos își aruncă,
Voios, fără griji, unda lui cea zglobie.

De marea întinsă, nimica nu știe
Zglobiul, voiosul și clarul pârâu:
El iute aleargă spre zări fără frâu,

Și marea bătrână, întinsă, adâncă,
Spre tânăra undă privirea-și aruncă
Din valuri clipind ca din sute de pleoape:
Pârâul zglobiu în ea va încape.

El fuge voios, tot mai repede fuge,
Nu știe, nu-i pasă ce țărm va ajunge...

Tu, dragostea mea, ai aflat ghicitoarea:
Tu, pârâul zglobiu - iar eu, marea.

poezie clasică de din Laude și alte poeme (1959)
Adăugat de MG (Ματθαιο`Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce ar rămâne după noi

Nu mă judecați de rele,
Nu mă judecați de toate,
Spuneți un cuvânt de bine
Soro, frate!

Poate am greșit vreodată,
Poate m-ați învinuit...
Inima în mine bate:
Nu priviți numa-n trecut!

Nu se știe, ziua-n care
Am fi toți ori cine știe?..
Viața-i mică, clipa-i mare
Și, noi rămânem... nimică!

Faceți loc zilei de azi
Și la cea, ce va vină,
Cu un zâmbet pe obraz,
Cu o vorbă caldă, bună!

Ce-ar rămâne după noi,
Dacă noi ne-am dușmăni?!
Dacă ne-am topi în ploi,
Neamul, cine-l va-ngriji?!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ben Renshaw

Cum ați citit: «success is nowhere» sau «success is now here»? Transformarea raportului vostru cu succesul are întrucâtva de-a face cu evenimentele din viața voastră și are foarte mult de-a face cu felul în care le priviți.

în Succesul e o stare de spirit
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Aproape de sfârșit

Am multe observații
fac, nici nu va trece viața și
voi spune, de ce n-ați dat
săracilor cărbune. poată
merge lumea în alt veac?

Nici nu era nimic dacă lăsați
să mai consume lumea niște
pâine și nu loveați în ea ca-n
bot de câine ce mușcă fără
noimă kilowați.

Ați economisit așa puțin
că uite-acum în galantar se vede
prin zornăitul tragic de monede
c-ați consumat mai mult pentru venin.

Dar, înainte de a încheia, o
întrebare, totuși, cea mai
mare, cum nu v-a fost
rușine de popoare că-ntr-un
târziu vor întreba ceva?

Am multe observații vă fac,
dar nu știu dacă azi mă mai
ascultă acei ce-n larma
larmelor ocultă, ne-au
prefăcut într-un popor sărac.

Și, totuși, mai încerc
explic nu veți rămâne numai
la putere.
situația stelară vă va cere
sa vă întoarceți și la postul mic.

Ce veți minți popoarele atunci?
Cum vor veni răspunsurile-n gură
când împrejur va fierbe numai
ură dinspre Eroii amărâtei
munci?

Cum aș putea acum mai
schimb privirea oarbă în privire
vie, ca vedeți real, nu-n
teorie, ce face neamul vostru.
Mai e timp!

Treziți-vă, treziți-vă acum, priviți
poporu-n ochi, vedeți ce spune și
dați-i șansa regăsirii bune, a
întoarcerii pe-același drum.

Acum, nici observații nu mai
am,". îmi e de-ajuns cred, ca
într-o lege, în faptul simplu că
veți înțelege ce crede pătimitul
vostru neam.

Atâta tot de-ar fi și pot
mor, văd cum se ridică iar
din sine spre-ncredere și
faptele de bine acest cinstit
și răbdător popor.

poezie celebră de din Poezii cenzurate
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Vino, te rog....

vino, te rog, vino la ceas de seară,
e ușa larg deschisă, te chem a câta oară,
e camera pustie și focul nu mai arde,
e timpul mort în casă doar ceasul iarăși bate,
e frig, e cald în mine, mă ard văpăi de dor,
mă arde a ta privire, mă simt răvășitor,
mă ard ca lumânarea și mă topesc pe jos,
mă-nghite-ncet pământul cu dorul meu spumos

vino, te rog, când soarele răsare, când luna se ascunde,
când noaptea cea pustie fugită îi oriunde,
e ziua plictisită, așa mă simt și eu,
te-aștept tăcut în prag, îmi este tot mai greu,
e soarele pe sus, e soarele pe jos,
îți caută și el pașii din mersul drăgăstos,
îți caută o lumină pe-o rază-n alb lăptos,
cu strălucirea arsă în tot ce-a fost frumos.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Voi nu căutați adevărul, căci de ați fi căutat adevărul nu ați fi pus gândul vostru mai presus de el și ați fi dispărut topiți în el. Tot ceea ce căutați cei mai mulți dintre voi este confirmarea gândului vostru despre adevăr, dar nici măcar nu bănuiți că a crede că exiști tu și adevărul, Dumnezeu este apogeul oricărei blasfemii...

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!