Cum îți e Crăciunul, mamă?
- Iartă-ne, n-am mai ajuns...
Cum îți e Crăciunul, mamă?
- Chipul mi-e de lacrimi uns,
Îl șterg cu-n colț de năframă.
V-am pus cozonac în tavă,
Casa, cu drag, mi-am gătit,
Știți bine că sunt bolnavă,
Însă voi... n-ați mai venit.
Cumpărat-am și-un brăduț...
Le-am tot "dichisit" odaia,
Pruncilor, cu-n pom micuț,
Cât or să stea "la mamaia".
V-am pus cadouri sub el,
Atât cât pensia-mi permite,
Că mi-ești plod, ori nepoțel,
Doream să-ți aduci aminte,
De Sfântul Crăciun, la țară,
... Poate că la anul... mor,
- Viața e prea grea "afară"...
- Mai grea ca a mea, fecior?
Voi rupeți în patru-o pâine,
Cu poftă, din ea, mușcați,
Eu împart pita cu-n câine,
Având ochii-nlăcrimați...
Voi-acolo aveți de toate,
Habar n-aveți cum o duc,
Că-n șopron stau netăiate,
Vreascurile dintr-un nuc.
Am făcut ciorapi din lână,
Că nu mai suntem în Mai,
Puiul mamii, sunt bătrână,
... Cum aș putea să le tai?
Chipul mi-e de lacrimi uns,
Îl șterg cu-n colț de năframă,
-Iartă-ne, n-am mai ajuns...
Ne vedem la anul, mamă.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre pâine
- poezii despre Crăciun
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sat
- poezii despre poftă
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
Citate similare
Nu dau coliba pe vilă...
- Șterge-ți lacrima, măicuță,
Și mă iartă! Că mă duc,
Din curtea cu potecuță,
Straie faine să-ți aduc...
- Fericirea nu stă-n straie,
În fustă sau în nădrag,
Fericirea-i că-n odaie,
Pășești tu, copile drag...
- Am să îți aduc merinde,
Să-ți umpli masa, cămara,
La noi, pita, scump se vinde,
De-aia, mamă, îmi las țara...
- Poți să îmi aduci cu sacii,
Poți s-aduci mai mult de-atât...
Pentru lux lași coada vacii?
Le-oi mânca cu nod în gât...
- N-ai dori un pat mai moale?
Poate-o perină mai nouă?
De ani buni te vaiți de șale,
De-i frig afară, sau plouă...
- Lasă, maică, că mi-e bine,
Câtă viață-oi mai avea,
O să dorm, ascult' la mine,
Pe paie, fără saltea...
- De-mi voi face acolo-rost,
O casă și-un trai decent,
Te voi lua în adăpost,
Casa? Se dărâmă lent...
- Casa noastră n-are hibă!
Nu mai insista, nu vin!
Nu dau draga mea colibă,
Pe vila de la străin...
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre țări, poezii despre vaci, poezii despre somn, poezii despre ploaie, poezii despre mâncare sau poezii despre lux
Cum plătiți, așa plătesc
Când la mine v-am chemat
și v-am așezat la masă,
Cât am avut la toți v-am dat
N-am făcut ură de rasă.
Acuma,
voi aveți masă bogată.
De mine, nici că vă pasă.
Dacă mă mai nasc odată,
nu vă mai invit la masă.
Nu mai iau viața în glumă.
Mai profund am să gândesc.
Spună lumea ce-o să spună;
Cum plătiți, așa plătesc.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre plată, poezii despre umor, poezii despre naștere sau poezii despre bogăție
Doamne, iar vine Crăciunul...
Doamne, iar vine Crăciunul,
Iarăși, singură voi fi,
Copilașii mei, niciunul,
Acasă, nu vor veni...
Le-am spus că-i aștept acasă,
Bradul să-l imbodobim,
Mi-au răspuns cu voce joasă:
"- Mamă dragă, nu venim...
Știi cât costă un bilet,
De avion, până la tine?
Îți trimitem un pachet,
Și niște bănuți, e bine?
La anul promitem, mamă,
Că ne vom strânge cu toții!",
"- Puii mamii, îmi e teamă,
Că-mi va suna ceasul morții.
Dorul ăsta și tristețea,
Îmi bagă boala în oase,
Slută rău e bătrânețea,
Și a țărână miroase...".
"- Haide mamă, nu fi tristă,
O să ne vedem curând!".
Mi-am șters ochii c-o batistă,
Mi-au închis când am zis "Când?".
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre voce, poezii despre promisiuni, poezii despre ochi, poezii despre medicină sau poezii despre frică
Pe când eu prin lume
Pe când eu prin lume pribeag mă purtam,
pe când doar la dansa cu gândul eram,
Ea n-a mai putut să m-aștepte atât
și-a pus cununia în cap cu-n urât.
Și iată trăiește iubita mea veche
cu-n prost ce nu-și află pe lume pereche.
Curată mi-i mândra ca fulgul de nea,
de-a pururi o port eu în inima mea;
obraji ca bujorii și ochi îngerești,
și noi am putut să trăim ca-n povești!
dar eu m-am căscat la noroc cum dispare,
nicicând n-am făcut o prostie mai mare.
poezie clasică de Heinrich Heine
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prostie
- poezii despre îngeri
- poezii despre nuntă
- poezii despre noroc
- poezii despre mândrie
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mi-e dor de tine, mamă
Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.
Măicuța mea: grădină
Cu flori, cu nuci și mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!
Măicuțo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor și omenie
Și cântec fără moarte!
Vânt hulpav pom cuprinde
Și frunza o destramă.
Mi-e dor de-a tale brațe,
Mi-e dor de tine, mamă.
Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ți caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.
O stea mi-atinge fața
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
poezie celebră de Grigore Vieru (17 octombrie 1994)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viscol, poezii despre muzică, poezii despre mere, poezii despre lumină sau poezii despre lei
De maine nici ca-mi va fi dor
Un singur dor mai am,
De se numeste "dor",
Să nu mai fie mâine,
Să mă trezesc că mor...
Scârbita sunt de Dumnezei si Sfinți
De mâine, ca de ieri, de-o zi și înc-o zi...
Am obosit visând, am plâns, și-am așteptat
Întrezărind o zi cu-n soare mult sperat...
Dar, din nefericire, cu cât eu am sperat,
El a ajuns să-mi fie cu-atât mai departat...
Indiferent mi-e visul și tot ce am sperat
Că-n viata mea pustie, nu simt ce-am realizat...
Un singur dor mai am,
De se numeste "dor",
Să nu mai fie mâine,
Să nu am dor, de "dor"...
poezie de Carmen Firea (8 februarie 2009)
Adăugat de Carmen Firea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viitor, poezii despre trecut, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns, poezii despre nefericire sau poezii despre dor
Scrisoare
Pe-o masă veche din odaie
Sub stinsa lumânării vâlvătaie
Stă tristă o scrisoare în Ajun
Ce i-am trimis bătrânului Crăciun.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Tăicuțul meu cu părul nins
Îngerul meu de pe Pământ
Care a plecat și-apoi s-a stins
Fără să-mi lase al său cuvânt.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Mi-e dor de voi, părinții mei
De casa noastră cea mai sfântă
De clopoței, de zurgălii
De oamenii care colindă.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să vă mai colind o dată!
cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tată, poezii despre superlative, poezii despre scrisori, poezii despre păr alb sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Ceașca de cafea cu apă grea
Colegul meu nebun din tinerețe,
Cu nume de-împărat roman,
Inconștienți intram în bătrânețe,
Ți-aduci aminte, Adrian?
Din prima ceașcă de cafea mortală,
Cu primii stropi de distilat,
Din româneasca sarjă capitală,
De apă grea, noi am gustat.
Sunteți nebuni, o să muriți devreme,
Voi n-aveți minte nici un pic.
Și sunteți purtători de anateme,
Caimacuri negre de ibric.
Voi știți cât e de pură apa asta?
Doar un egal mai are pe pământ!
Cum v-a intrat în oase azi năpasta?
Cum ați făcut cu moartea legământ?
Râdeam cu nepăsare sfidătoare,
Eram doi zei nemuritori,
Ce degustau aromele solare,
Din ceașca neagră de licori.
Prietene de zbor pe coama vieții,
Cu nume de-împărat roman,
Din cea mai grea cafea a dimineții,
Îți mai aduci aminte, Adrian?
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre negru, poezii despre nebunie, poezii despre apă, poezii despre tinerețe sau poezii despre prietenie
Familie de suflete despărțită de plecarea trupurilor
Mamă, tată, voi nu știți,
Că mi-e greu, că vă iubesc.
Mă gândesc: voi mă iubiți?
N-am cu cine să vorbesc!
Când apare o problemă,
Stau și mă gândesc: ce fac?
De-ar fi mama lângă mine
N-aș mai sta aici să zac.
Voi sunteți plecați departe
Știu că pentru noi v-ați dus,
Știu că vă e greu acolo
Despărțirea asta lungă
Multe rele ne-a adus.
De tine-am nevoie, mamă,
Să m-alinți, să te iubesc.
Tată, și ție-ți duc dorul!
Să-mi dai sfaturi când greșesc.
Banii voștri nu-i mai vreau!
Vreau să fiți aici, cu mine,
Singură să nu mai stau
Să ne fie la toți bine!
Și noi îți ducem dorul,
Însă viața-n țară-i grea.
Ție-ți facem viitorul,
Altfel noi nu am pleca.
Pe căldura asta mare,
Să stăm aici, să muncim,
Nu-i ușor, tu știi prea bine!
Însă și noi te iubim!
Vrem să îți continui școala,
Să îți faci un viitor,
Să nu pleci și tu din țară,
Să nu fii biet muncitor!
Îți vrem binele din lume,
Că ești fiica noastră dragă,
Nu-ți putem da sfaturi bune,
Însă viața nu te-ntreabă!
poezie de Bianca Marc
Adăugat de Bianca Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre școală, poezii despre vorbire sau poezii despre trup și suflet
Mamă
mamă
eu mi-aș dori să mă-nțelegi
cum ai făcut de-atâtea ori
când mă strigai ca să mă cerți
sau să mă ții în brațe
mi-erau mai dragi caișii pe atunci
îți mai aduci aminte cum mă ascundeam
în falnicele lor brațe
doar ca să îți fac în ciudă
mamă
toți arborii din lume mă iubeau
ca pe o frunză dintr-un anotimp
pierdut în cele multe
neînțelese de alți ochi verzi
și ai știut și tu
așa cum am simțit și eu
că suntem trup comun acum
cu trunchiul lor
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre ochi verzi, poezii despre frunze, poezii despre dorințe, poezii despre copaci sau poezii despre anotimpuri
Învață-mă tu
Învață-mă tu!
Poate anii mi-s dușmani
Și mi-am pierdut ochii de copil
Pe drumul prea lung,
Poate nu mai știu să privesc
Și doar văd:
Cum taci, cum zici, cum uiți,
Cum taci...
Învață-mă tu!
Poate gândul mi-e umbră
Și mi-am uitat simplitatea frumosului
În pașii prea mulți,
Poate nu mai știu să fiu
Și doar trec:
Cum plec, cum vin, cum stau,
Cum plec...
Învață-mă tu!
Poate vocea mi-e rece
Și mi-am ucis cuvintele calde
În așteptarea prea lungă,
Poate nu mai știu să vorbesc,
Și doar zic:
Cum iei, cum dai, cum fugi,
Cum iei...
Învață-mă tu!
Poate somnul mi-e greu
Și mi-am sugrumat clipele simple
În visurile prea complicate,
Poate nu mai știu să merg
Și doar simt:
Cum mor, cum calc, cum trec,
Cum mor...
Învață-mă tu!
Poate viața mi-e joc
Și mi-am dres zilele cu zaruri
În melodia prea caldă,
Poate nu mai știu să iubesc
Și doar vreau:
Cum simți, cum vrei, cum spui,
Cum simți...
poezie de Gabriela Chișcari (17 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre zaruri sau poezii despre tăcere
Lacrimă târzie
O literă nouă îmi picură-n sânge...
Sătul de minciună mi-e gândul. Ajunge!
Un drum către cer se deschide. Și plâng!
Mi-e viața și visul, azi, tristul amurg.
Mi-e gândul amară și casa pustie,
O lacrimă curge din suflet... Și mie
Mi-e dor de copii și nepoți bunăoară,
De pita făcută-n cuptor, ca la țară.
Mi-e dor de mușcate, de nucul bătrân...
Dar sunt prea departe de toate, acum!
Un câine mai latră. Și el este trist...
Oh, Doamne, alungă-mi durerea! Exist...
Sunt banca din poartă, sunt roasă de moli,
Mă tem de durere, de-a nopții ninsori...
Sunt singură, mamă, voi toți ați plecat.
Mă doare tăcerea din casă, din sat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre câini, poezii despre sânge sau poezii despre suflet
Sunt un bulgăr de nimic
Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.
Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Și cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat să sorb
și pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.
Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre pace, poezii despre foc sau poezii despre Soare
Târziu
Când v-am rugat să-i ocrotim,
Când v-am rugat a nu-i uita,
N-ați auzit și mi-ați răspuns
Că-i o problemă foarte grea.
Și-am fost ridicol stăruind
Și-am încercat să vă mai spun
Și noi m-ați învinovățit
Și m-ați considerat nebun.
Și eu v-am zis că nu e timp,
Că suntem niște pasageri,
Și voi ați construit minciuni,
Mai multe astăzi decât ieri.
Și-acum de ce vă bucurați
De arta celor ce-au murit,
Când voi i-ați condamnat pe ei
La trai pe muchie de cuțit?
O locuință v-am cerut,
S-o dăm artiștilor pribegi,
Și jaful vostru mi-a răspuns
Cu literele unei legi.
Acum, e gata casa lor
Și v-ați putea și voi mândri
Că dați o casă celor morți,
Deși ei v-au cerut-o, vii.
Târziu răspuns și ipocrit,
Artiștii au ajuns pământ,
E gata casa vieții lor,
Dar locatarii nu mai sunt.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre artă, poezii despre învinovățire, poezii despre protecție, poezii despre prezent sau poezii despre ocrotire
Mamă dragă
Din lacrimă fac izvor
sufletul să-ți răcoresc.
Să-ți șoptească-încetișor
cât de mult eu te iubesc,
Cu apa rece din izvor
îți voi adăpa iubirea.
Voi stinge mamă și-al meu dor,
că prea grea e despărțirea.
Măicuță, azi, de ziua ta
am sărutat un trandafir.
Am pus în el iubirea mea,
iubirea dulce de copil.
În glastră l-am așezat
și cu drag am să te-aștept.
Vreau să-mi dai un sărutat,
să mă încălzești la piept.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre sărut, poezii despre declarații de dragoste sau poezii despre copilărie
Din lacrimă m-ai plămădit
(Cameliei Rogojinaru)
Din lacrimă m-ai plămădit, mamă,
Fiindcă fecior ți-ai fi dorit, mamă.
Tu n-ai știut, când am să cresc,
Iubire c-am să-ți dăruiesc, mamă.
În leagăn mi-ai pus busuioc, mamă,
În viața eu să am noroc, mamă.
Știai cât suferă o fată
De n-are noroc de la soartă, mamă.
Mi-ai pus arnici cules din ie, mamă
Și-n păr floare de păpădie, mamă
În leagăn, mamă mi-ai cântat,
De tine, mamă, m-ai legat, mamă.
În cântul meu ți-aduc cinstire, mamă,
Căci mi-ai dat viață și iubire, mamă.
M-ai legănat cu drag și dor,
Iar azi îți sunt de ajutor, mamă.
Măicuță, mâna îți sărut, mamă,
Și pentru tine îngenunchi la icoană.
Îți dăruiesc inima mea,
Măicuță bună, mama mea, mamă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păr sau poezii despre mâini
Mi-e tare dor
Mi-e tare dor de tine mamă,
De chipul tău angelic, de fecioară,
De glasul tău scăzut și blând,
Spunând vorbe bine ticluite,
Pe care și acum le am în minte.
De la tine știu, e ușor a găsi pricină
Când este dragoste puțină,
Pământul negru pâinea albă face,
Numai omul, locul îl sfințește
Și câte încă or mai fi
Care s-au pierdut în negura vremii.
Gândurile mă poartă ades,
La satul nostru vechi, de la răzeși,
Așezat pe coama unui deal
Și la poale, râul Berheci șerpuia
Și toată valea lin o străbătea.
La casa noastră de pe-o a lui uliță,
Nu mai iese nimeni la portiță,
Mi-e greu mamă pe-acolo să trec,
Că tare, tare inima-mi bate în piept
Și un nod în gât mi se pune,
Când gândul îmi zboară către tine.
Mi-e tare dor de tine mamă,
Lacrimi calde mi se preling pe geană,
Mult aș vrea chipul a ți-l mai vedea,
Să-mi mai alin puțin durerea.
Aievea ești în visul meu,
Și-n al meu suflet te port mereu.
Timpul nu ne-a fost de-ajuns,
Să ne spunem tot ce aveam de spus,
Viața mi-am dus-o departe de tine,
Iar tu erai împăcată c-o duc mai bine,
Așa cum tu te-ai luptat și ți-ai dorit,
Ca noi, copiii tăi, să fim mai fericiți.
Mi-e tare dor de tine mamă
Amintirile în minte-mi dau năvală,
Dar nu voi uita vreodată,
Odăița în care am crescut odată,
Când amândouă coseam și tricotam,
Taina meșteșugului o descifram.
Mi- e tare dor de tine mamă
Și nu voi uita vreodată,
Cum ne petreceai până la poartă,
Ne binecuvântai și-ncercai mereu să spui,
Când vă voi mai vedea, dragi copii.
Dar cum era firesc și de așteptat,
A venit și clipa de adio și de bun rămas.
poezie de Georgeta Ganea (19 ianuarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre virginitate
Mi-e teamă
Sunt atât de temătoare, atât de firavă și... atât de plapândă!
Îmi e teamă că nu sunt în stare să te accept, să te iubesc...., îmi e teamă!
Mi-e teamă de mine, de tine, mi-e teamă de viață! Mi-e teamă, e toamnă, mi-e teamă de iarnă că am să îngheț și nu voi putea să iubesc!
Aș vrea să te iubesc, să nu te-alung în disperarea mea, și totuși...!
Ți-aș da drumul să zbori, ți-aș lega aripile să ramâi lângă mine, te-aș lăsa să mori!
Ți-aș fura penele și toate zilele, aș face orice să ramâi, să fii doar pentru mine, nu știu ce să fac!
Dar Eu sunt zdrobită și mi-e teamă că am să te zdrobesc și pe tine!
Dar ce pot să fac? Te-alung să mă urmezi, să ratacești în iubirea ce mi-o porți, ce ți-o... port!
Îți voi închide toate porțile, toate clipele în urma mea, voi ridica... ziduri din lacrimi, din lacrima mea, din lacrima Ta!
Dar îți voi lăsa totuși ceva! Tăcerea mea și cuvintele tale, petalele din acel trandafir și toți spinii, și peste toate te voi blestema să le uzi cu lacrimi, să te zgârie timpul cu toți... spinii!
Să sângerezi sânge în lacrimi, să mă simți și atunci când nu mai simți... nimic!
Să-ți fiu ce nimeni nu-ți poate fi, să-ți fiu moarte și zbatere între clipe, și dincolo!
Înțelegi? Dincolo de viață, dincolo.... eternitate!
Să mă chemi și să nu am putere să vin, să-ți fiu un chin!
Să mă scri cum doar îngerii pot, să nu te dezleg de mine că mor!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste în versuri
Mi-a trimis mama scrisoare pe la miezul nopții-n vis... îmi cerea un cal de mare să se mute-n paradis...
-Dar, nu ești în rai, Anică, că păcate n-ai avut? Nici măcar n-ai plâns vreodată, cât de mult te-ar fi durut...
-Ba am plâns pe-ascuns, măi, mamă și-am și suduit, să știi... de unde să știți voi asta, erați doar niște copii...
Și mai am păcate multe, mi le știu eu, nu se spun.. doar la vreme de spovadă, de prin minte mi le-adun...
-Nu cred, mamă,-n astă lume, toți păcătuim cumva... dintre toți, mai vinovată nu ești tocmai dumneata...
-Atunci, de ce m-a luat moartea, când doream să stau cu voi? De-aș avea bilet de voie să vă văd și plec 'napoi!
-Știi că asta nu se poate, însă vom veni curând, să ne-aștepți la miez de noapte, nu-mpreună, ci pe rând...
-Pe acasă ce mai este, toate sunt la locul lor? Că mi-e tare dor de casă și de voi îmi este dor...
Flori mai sunt pe la morminte, sau uscatu-s-au de vânt? Pe cine întreb mă minte, sau nu spune un cuvânt...
Sunt pe lista de-așteptare, să mă ierte Dumnezeu, să-mi dea drumu-n Raiul Mare, că-n cel mic e mult mai greu... Și trimte-mi înc-o carte, ''Dincolo de cer'' e gata, poate ai mai scris poeme... dă-mi și una pentru tata!
-Toate-s bune și frumoase, mamă, cum ni le-ai lăsat, doar de dorul dumitale-n chinuri mai mereu mă zbat...
Am mai scris, scriu ca nebuna, dorul să mi-l ostoiesc, când privesc în noapte luna și în ea nu te găsesc...
Cum să-ți spun că nu e bine și că iadul e aici? Mi-e necaz și mi-e rușine că te mint... suntem furnici...
Nu avem nicio putere, n-avem pâine și bolnavi ne târâm printre ruine cu pași zdrobiți ca de sclavi...
A venit vremea aceea când spuneai că ne-om ruga să ieșiți voi din morminte și noi viii vom striga
Să intrăm în locul vostru, schimb să facem de iatac... cum să-ți spun eu toate astea? Mai bine mă-nchin și tac...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre minciună sau poezii despre vinovăție
Ce mai faci, mamă?
Nici eu nu mai știu ce am făcut cu timpul
Mi-e dor să îți mai văd odată chipul
În nopțile când sunt atât de trist
Și doar din amintirea-ți mai exist
Doresc ca uneori să mă mai cerți
Pe urmă, cu blândețe, să mă ierți
O zi de aș putea să îți vorbesc
Dacă ar vrea Mai Marele ceresc
Mai vino iar, acum, când îmi e dor,
Când gândurile mele toate dor
Mai mângâie-mi odată fruntea încrețită,
Atige-o cu iubirea-ți infinită.
Mai spune-mi despre tine, dragă mamă,
Am timp să te ascult, fii fără teamă,
Au fost atâtea zile, au trecut,
N-am reușit să-ți spun cât te-am iubit.
Acolo unde ești, mai poți să mă privești?
Îmi este dor de tine și știu că mă iubești
Tu mi-ai rămas în inimă și-n gânduri
Și păsările pe deasupra, rânduri, rânduri.
Ți-am mai vorbit din când în când de mine
Să nu te temi, aici e totul bine,
Aș vrea să îmi răspunzi, de bună seamă,
Acolo, sus, în ceruri, ce faci, mamă...
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări