Cântec de zână
În timp ce oamenii dorm,
fii cu ochii pe ei.
Stele fără număr
soarele din cer strălucește,
cum ar fi un rege.
Primăvara s-a terminat:
Și în pădurile sălbatice,
nenumărate viețuitoare
urează bun venit verii.
E o bucurie să vezi
atât de multe ramuri,
verde în vânt
și o mulțime de flori,
unde lumina lor se extinde
într-o armonie albă.
Lumea este în mâinile
celor care au curajul
de a visa și nu se tem de nimic.
poezie de Eugenia Calancea (31 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre verde
- poezii despre vară
- poezii despre urări
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre somn
Citate similare
Sub gene văd flori
Unde ești înflorită primăvară,
Vin-o încet cu miros de flori iară,
Adu pentru noi multă veselie,
Să fie pentru noi o nouă temelie.
Soarele arde acum departe,
Dar pe noi nimic nu ne mai desparte.
Lumina ochilor mei e o desfătare,
Sub gene văd flori cu o dulce aspirare,
La ziua caldă cu multă mișcare,
Iar noaptea pe cer vezi stele căzătoare.
Privirea din ochii tăi duioși mă doboară,
E ca o rază ce pe pământ coboară,
Și vii tiptil cu flori, dar eu îți simt pasul,
Ca muzica de primăvară ce-mi îngână glasul.
Razele tale primăvară fac un mic contur
Ș-apoi mă uit în depărtare și văd verde împrejur.
poezie de Eugenia Calancea (22 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre flori, poezii despre stele căzătoare, poezii despre primăvară, poezii despre noapte, poezii despre muzică sau poezii despre mișcare
Sânziene... flori frumoase
Într-o zi așa frumoasă
dorul nostru se revarsă,
în jocul de Sânziene
cu flori multe ca pe scene.
Flori de câmp ce ne sunt dragi
în horă cu oameni dragi,
cerul s-a deschis puțin
ne așteptă să venim.
Mireasma de flori pătrunde,
izvoare și flori mărunte
plutind în părul lor bălai,
cu armonie într-un dulce plai.
Jocu-i lung în seară târzie
și multe fete au să vie,
iar pe cerul plin de stele
cele rele să se spele.
Cerul are luna plină
o boare pe frunte m-alină
și mă-ndeamnă să privesc
din vis, să nu mă trezesc.
poezie de Eugenia Calancea (24 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre frumusețe, poezii despre seară, poezii despre păr blond, poezii despre păr, poezii despre lună plină sau poezii despre jocuri
Femeia (atât de albă in iarba verde dormea...)
Atât de albă în iarba verde dormea
Încât lumina din trupul ei se ridica,
Clipei s-adâncească misterul
Un soare deasupra-i pictase chiar cerul.
Din părul ei ce-n vânt vălurea
Neamuri de păsări în jur risipea,
Și trupul ei atât de frumos
Se îtinsese în câmpuri pe jos.
S-a întâmplat la fel ca și-n vise
Sub ochii mei trupul ei înflorise
O recunosc în fiecare floare
După parfum, după culoare.
De-o atingi, o vezi cum scânteie,
Sub ochii tăi redevine femeie
Te-ademenește, cu iubire te-mbată
Înger și demon
Deodată!
poezie de Valeria Tamaș
Adăugat de valeria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre îngeri, poezii despre păsări, poezii despre promisiuni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
E atât de rece
E atât de rece primăvara care a venit,
Ca sărutul tău care mi-i l-ai dat la despărțire.
De atunci viața îmi pare o lamă de cuțit
Fără tine dulcea și gingașa mea iubire.
E atât de rece primăvara care a venit
Căci chiar nici pomii nu mai vreau să dea în floare.
Și sufletul meu de durere e răvășit,
Fără tine dragostea mea cea mare.
E atât de rece primăvara care a venit
Chiar dacă soarele mai des răsare.
Lumea îmi pare un alb infinit,
Îngropată toată în ninsoare!
E atât de rece primăvara care a venit,
Dar în suflet mai am o speranță!
Că soarele care a răsărit,
O să topească lumea mea de gheață.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre sărut
- poezii despre ninsoare
- poezii despre infinit
- poezii despre gheață
- poezii despre durere
Flori de primăvară
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri,
Toate ies la adevăr.
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia.
poezie de Eugenia Calancea (1 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crengi, poezii despre adevăr sau poezii despre Soare
Cu o floare roșie în mâinile lui...
E acolo... așteaptă...
Are o floare roșie în mâinile lui,
și un zâmbet șters.
Așteaptă... și el nu înțelege,
pe cea care nu mai vrea să vină.
El nu știe, nu înțelege
că asta-i cea mai bună seară
pentru a-i spune
în întunericul nopții.
S-a terminat ziua,
dar ea n-a venit
pentru că s-a dus...
a devenit mireasă a morții.
În timp ce el așteaptă acolo...
- așteaptă... e trist...
Cu o floare roșie în mâinile sale.
și un cadou - un angajament
pentru eternitate.
poezie de Eugenia Calancea (11 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre zâmbet, poezii despre vinovăție, poezii despre tristețe, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit sau poezii despre roșu
Stând pe o banca goală
Te-am așteptat acolo,
stând pe banca aia goală.
Te-am așteptat în zori,
într-o zi, n-am ajuns niciodată
și în apus de soare
într-o zi s-a terminat,
înainte de-a începe.
Te-am așteptat pe tine,
atâta timp cât mâinile mele
au avut puterea de a strânge
imaginea ta.
Te-am așteptat pe tine,
atâta timp cât am hrănit
sufletul meu,
cu culorile speranței
și mintea mea,
cu durerea de memorie.
Te-am așteptat pe tine,
în diminețile proaspete
de primăvară,
cu cântatul păsărilor
în fundal de iarbă proaspătă
și rouă parfumată de flori.
Te-am așteptat acolo,
stând pe o bancă goală,
până a venit întunericul.
poezie de Eugenia Calancea (5 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre mâini sau poezii despre imagine
Dimineața nebuloasă...
Lumina soarelui e acum departe de pământ
și am vrea să resuscităm soarele cu ajutorul laserului,
exact cum am resuscita iubirea,
cu multă vrăjeală ieftină, farmece sau cu ceva apetisant.
Pădurile, pajiștile sau luncile râurilor,
se ascund în ceață și când te uiți în vale,
vezi o nebuloasă densă ca un nor aburind,
iar tu clipești și te minunezi văzând asta de departe
și-ți spui că asta e dimineața iubirii.
Sper că ai o inimă suficient de mare pentru iubire,
că dacă nu, sunt destui spini și mărăcini peste pajiște,
sau cum ar fi să vadă lumea
și să facă o mulțime de fotografii,
atunci când vei țipa pentru că din greșeală te-ai înțepat în ele.
poezie de Eugenia Calancea (19 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre râuri, poezii despre păduri, poezii despre laser, poezii despre inimă sau poezii despre greșeli
Uneori toamna e pustie...
A venit răsăritul din toamna sufletelor pustii,
în parc sunt atât de multe bănci goale,
ce încă păstrează atât de multe fotografii,
cu îndrăgostiții din vara fierbinte.
Azi toate băncile plâng și sunt înverșunate,
mai prind doar frunzele în zbor,
crezând că sunt îndrăgostiți cu dragostea lor.
A venit toamna viselor cărămizii,
când frunze și flori cad pe rând răpuse
și se ascund în sufletul pământului...
A venit toamna cuvintelor nerostite,
atât de multe fericiri și inimi frânte,
aripile îngerilor au căzut pe jos
și sufletele sunt transformate-n lacrimi,
ploile de toamnă revin haotic
și merg în cu o iubire de împrumut,
din cerul curcubeu al asfințitului de soare.
poezie de Eugenia Calancea (6 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre toamnă, poezii despre frunze, poezii despre prezent sau poezii despre plâns
Totul s-ar sfârși!
Lumina dragostei e una
Seamănă cu lumina din cer
Păsările sunt nepieritoare în zborul lor
E viață tot ce nu vezi se amestecă
Cu soarele cu ochii nostri
de cireș nu trece o sclipire printr-o clipă
Bogați am fi, săraci bogăției fără iubire
Totul s-ar sfârși!
Comete ceruri, veșnicie și lumea ar tembeliza
Aplauze și frigul s-ar topi în asfințit
Ierni și primăveri ar fi talaze
O ploaie a verii fără răsărit
P. S. Am scris aceste poezii cu inima.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bogăție sau poezii despre sărăcie
Pleacă trenul cu inima mea
Pleacă trenul prin vreme, purtând cu el inima mea
Ca o rază a poemului nestins.
Amiaza soarele își scaldă lumina în ochii tăi.
În mărul de aur îți cuprind mâinile.
Ne jucăm ca iarba verde,
Desprinsă în culorile poveștii.
Te sărut pe obraji ca într-o vrajă străveche
Pe cer, urcându-se curcubeul în extaz
Te ascund în privirea de nuferi.
Poezie pentru ce nu s-a scris,
Visând cum se zbate zăpada,
Pe crestele munților între cer și abis
Din ochii tăi verzi în inima mea se așează lumina.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre zăpadă, poezii despre trenuri, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ochi verzi
Dacă într-o zi...
Dacă într-o zi nu mă mai vezi
niciodată că trec ușa casei tale
așa cum obișnuiam să fac,
să-ți ridici ochii spre cerul turcoaz
al unei noi zile și să mă găsești
printre stelele care luminează
ca în vremurile cerești cu fantezii,
printre planete galbene parfumate.
Asta e ceva înscenat.
Găsește-mă apoi în ochii
celor pe care-i iubești.
poezie de Eugenia Calancea (3 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre planete sau poezii despre galben
Pergament
Am rămas într-o lacrimă verde
pe când eram cu Dumnezeu
în brațe.
Ea mă lăsase demult
la marginea unei livezi
fără de fructe din care oamenii plecau în stoluri mari
și se prefăceau în curcubeu
până unde ne vedeau ochii
și ne treceau crestele
ca dinții fierăstrăului Timp
ori ca și cum nici n-am fi fost decât
într-o lume a noastră fără de sine
mare cât Soarele și Luna și tot ce-ar fi putut să existe
de la Facere și care acum
se strângea încet într-un punct
cât o lacrimă verde,
cât Pământul cel mic,
Iartă-mă, Doamne!
poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre fructe, poezii despre existență, poezii despre dinți sau poezii despre curcubeu
Motivul meu pentru viață
Dacă cutreier prin adâncul inimii mele
văd multe probleme,
mă întreb cum am rezistat
la atâtea tăieturi
și nu m-am plâns.
Am rezistat și mai lupt încă,
oricum viața mea este
fără sens și fără diversitate
care nu interesează
prea multe persoane.
Eu vreau să visez,
că va fi bine
să-mi ascund gândurile
să-mi ascund lacrimile
și să râd, să mă bucur
de zilele senine și fericite
atât de puține din câte au fost.
În cazul în care soarele meu...
va mai străluci încă
tu vreau să-mi dai căldură,
tu să mă faci să râd,
că tu ești soarele meu...
Cum aud vocea ta
inima mea zboară în rai.
Da, tu ești și
cerul meu plin de stele.
poezie de Eugenia Calancea (9 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce sau poezii despre râs
Lumina mea
Ești aici pentru că ești o parte din mine.
Ești în sufletul meu.
Am nevoie de tine.
Dragoste fără sfârșit...
Ce lipsește.....
Esența vieții mele,
Raza Soarelui
Care strălucește în cerul infinit,
Lumina mea care strălucește.
Întuneric adânc,
Deschide-ți inima.
Pentru dragostea mea de lumină.
Tu ești apa pe care o bei din izvoare.
Ce mai lipsește,
Prezența ta Doamne.
poezie de Eugenia Calancea (4 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă
Să ajuți oamenii... este o afacere riscantă. Fii pregătit să-ți încasezi "răsplata" aproape imediat după ce investești dăruire, efort, timp și dragoste; le deschizi o ușă a cunoașterii prin care multe resurse prețioase pot intra în viețile lor îmbogățindu-le, unor oameni care se mulțumesc doar cu privitul, rămânând în pragul ei și atât; unii te pot "recompensa" chiar și cu pietre, pe când alții aleg să fugă rupând pământul. Prea puțini sunt cei care au curajul să intre pe ușă... Lucrurile mari sunt întotdeauna înfricoșătoare pentru acei care nu le cunosc... așa cum sunt și cele din lumea nevăzută pentru cei care încă dorm...
citat din Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre cunoaștere, citate despre viață, citate despre timp, citate despre somn, citate despre răsplată, citate despre mulțumire, citate despre iubire, citate despre curaj sau citate despre ajutor
Nopțile se arcuiesc după cer
Nicio umbră nu s-ar îndrăgosti de un copac iarna,
ar aștepta să-i crească frunzele din muguri
și raiul ei ar deveni ademenitor,
mai verde decât seva care inundă pădurea
trecerea se topește-n plăcerea demult visată
în care nu se mai simte decât foșnetul viu,
în lumea ei fagurele vieții strânge minuni,
aici nu este nimic fără încleștare și pândă.
Nopțile se arcuiesc după cer, freamătă de stele
până-n diminețile cu trup de lumină
în care și o rugă capătă chip.
Se ceartă norii deasupra și cad ploi de argint
cu picături respirate de ramuri,
se vântură aerul, mă ia de guler pe nepregătite,
lumina alunecă odată cu timpul pe poteci,
vin din depărtări arome de fructe sălbatice,
inima mea bate și se ridică cu smerenie-n piept.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre plăcere
Fără stres...
Stresul e confuz și bine încurcat,
iar dacă vrei un indiciu pe nisip,
nu e bine că vine valul și sterge tot.
Eu zic să nu lăsați lumina aprinsă ziua când sunt nori
ca soarele să poată veni din nou
și chiar nici noaptea nu trebuie lumină,
ca să poată veni lumina lunii,
iar voi îndrăgostiții să puteți pluti în melancolie.
Scăpați de stres plimbându-vă-n natura dezlănțuită,
iar cei puternici se strâng la pieptul unul altuia,
rătăcind printre copacii bătrâni,
ascunzându-se de ochii celor curioși,
zâmbind și sorbind lacrimile de bucurie.
Așa necazurile noastre înșelate și întristate,
vor plânge și apar bucuriile coapte,
care atât de mult sunt căutate
și care uneori fug de lângă noi.
poezie de Eugenia Calancea (21 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stres, poezii despre bucurie sau poezii despre nori
Înflorim de foaie verde
Suferință fii de treabă
primăvara a venit
ia colea un fir de iarbă
un poem fără sfârșit
Primăvara a venit
hai să înflorim în doi
dincolo de infinit
să dăm timpul înapoi
Hai să înflorim în doi
ia colea un fir de iarbă
soarele parcă-i un sloi
suferință fii de treabă
Primăvara a venit
pe muchie de cuțit
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință
Început de primăvară
Ninge-n noi cu fulgi de stele...
În grădini au nins petale
Din copacii de bezele
Ce, de-un timp, au dat în floare.
Se aud pocnind pe ramuri
Muguri noi... Și-un vânt adie
Mângâindu-ne în taină,
Ca un vers de poezie.
Totu-i cânt, lumină, taină...
Vezi?! Mustim a primăvară!
Cer și ape sunt mai limpezi,
Bun venit, iubită doamnă!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre versuri sau poezii despre muguri