Lacrimile de tristeţe sunt ca o fântână din care cu cât strângi mai multe, cu atât ţâşnesc mai multe. Lacrimile de fericire sunt un puţ aproape secat. Uiţi de ele, dispar...

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi pescăruşii plâng

Dar lacrimile lor cu marea se unesc,
Spre a spăla nisipul cald şi sângeriu,
Pe care, ca o pată se ivesc,
Apoi se-ntind pe cerul vineţiu
Ţipătul lor cu vântul se uneşte
Şi în vulcanii, izbindu-se, se-nalţă
Pulsând în înălţimi... însingurare,
Din viaţa mea, mai dă-le-un strop de viaţă!
Ei vocea sufletului nostru sunt,
Ei sunt iubirea noastră pe pământ...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile Tale

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe pleoape şi îmi curg pe faţă
Lacrimile tale sunt dulci sau amare,
După cum ţi-a fost trecerea prin viaţă.

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Se preling pe trup şi îmi intră-n suflet,
Lacrimile tale alunecă tăcute
Fără ca să scoată nici măcar un sunet.

Lacrimile tale sunt picături de ploaie
Ce încet ş-uşor inima-mi mângâie,
Lacrimile tale sunt nişte cristale
Ce parcă-s făcute, din culori, o mie.

Lacrimile tale-s susur de izvor
Ce-n tăcerea nopţii urcă pân' la stele,
Întâlnesc în taină dorul călător
Ş-apoi se-mpletesc cu cele ale mele.

Lacrimile tale-s flori de crizanteme
Ce-nfloresc la poarta inimii cu dor,
Lacrimile tale spun că-ntotdeauna
Marile iubiri mocnesc, dar nu mor.

poezie de Mariana Simionescu (8 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multe ori ne distrugem operele întorcându-ne la ele şi încercând să le perfecţionăm mereu. Eu le spun studenţilor: "Cu cât sunt mai multe trăsături de penel, cu atât mai mult noroi este."

citat din Sandy Meyer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şerpuiau râuri celeste pe geamurile prăfuite, încinse. Pe acoperiş, goana primelor pietre ne făcu să tresărim. Acum erau multe, mai multe şi parcă mai mari. Mirosul de-ncins nu mai era atât de pătrunzător. Şi când în sfârşit s-a oprit ploaia, ca un sărut, a apărut curcubeul. Spectacolul încrezător al naturii se încheiase aici.

Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem o foame a minţii care ne îndeamnă să cautăm cunoaşterea de peste tot în jurul nostru, şi cu cât cunoaştem mai multe, cu atât mai mult vrem să mai cunoaştem; cu cât mai multe am văzut, cu atât mai multe suntem capabili să vedem.

citat din Maria Mitchell
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mormântul

Mormântul nostru cel udat de lacrimile urmaşilor
Atât de multe lacrimi încât pământul nu a mai suportat,
Atât de multe ţipete, sicriul a fost zdruncinat.
Cavoul nostru de tablă, ruginit şi măcinat.

Florile drept ofrande stau înfipte în nămolul tăcerii
Ţipetele noastre din coşciugul uitării nu pot fi auzite
Plămânii noştri ne-au abandonat.

Sunetul fanfarei reverberează cu un ecou asurzitor
Lacrimile noastre de cristal au fost spulberate
Ofrandele şi-au pierdut culoarea
Odată cu sufletele noastre putrezite.

- durerea contrastantă dintre viaţa pământească
şi cea cerească.

poezie de Crina Sandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ines fu impresionată şi plânse amar, apoi se linişti, căci era de negândit ca cei doi fii ai ei s-o fi părăsit aşa, fără o vorbă; bărbaţii sunt întotdeauna în stare de astfel de fapte neaşteptate, dar fiii prezintă mai multe garanţii. Cu cât raţiona mai mult, cu atât mai extravagantă i se părea explicaţia soldatului. Şi pe când îşi ştergea lacrimile pe un colţ de bancă instalată pe culoarul Prefecturii, văzu mai multe mame - poate vreo douăsprezece ori chiar mai multe - care şi ele îşi căutau fiii sau bărbaţii dispăruţi. În majoritatea cazurilor, Prefectura le răspundea că fuseseră puşi în libertate. Femeile o înconjurară pe Ines şi o scoaseră în stradă, reflectând cu voce tare la pricina nenorocirii lor; încet-încet, ajunseră la concluzia că li se ascundea ceva, căci era neverosimil ca atâţia bărbaţi să se hotărască toţi deodată să-şi părăsească familiile.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât ai mai multe pasiuni şi dorinţe, cu atât ai mai multe căi spre fericire.

citat din Charlote Catherine
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile sunt compuse din multe feluri de sentimente...

citat din Madame de Sevigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vă dau multe indicii.
Bărbaţii cu multe vicii,
La braţ cu Corona pleacă.
Crama-i goală... Şi ce dacă?!

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premiul Nobel pentru tristeţe - Se acordă omului care a descoperit că lacrimile nu dispar dacă închizi lumina.

Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am plâns niciodată, fiindcă lacrimile s-au transformat în gânduri. Şi nu sunt gândurile acestea tot atât de amare ca lacrimile?

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de trepte!

Apa în deşert este prezentă doar pentru cel care ştie să o extragă şi care o dăruişste si celui neştiutor. Aşa ajunge să fie şi după ce nu mai există! Scările înţelepciunii devin din ce în ce mai greu de urcat cu cât urci mai multe... Cine ajunge cât mai sus şi mai aproape de "ultima treptă", cu toate ca ea nu există, va înţelege... sunt cuvinte înscrise în cuvinte fără cuvinte, căci sunt spuse şi nespuse multe fără cuvinte...

Viorel Muha (mai 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile mele la început de toamnă

Lacrimile mele de care tu ai râs de-atâtea ori
Se-nalţă şi dispar azi într-un loc străin
În mări sau în oceane, sau poate sus în nori...
Cât mi-aş dori ca tu să-nveţi să zbori
Să te salvezi de gustul de venin
Să-mi fii iar dulce ca odată şi plină de culori
Şi-n părul tău sălbatic să văd sute de flori
Şi slab privirii tale din nou să mă închin
Şi sclav al mângâierii să-ţi fiu până în zori
Totul e vis frumos pe care îl omori
Ştii lacrimile mele ce le-am trimis spre nori
Mă duc şi eu cu ele
Şi-aştept să-nveţi să zbori.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce perspectivă minunată şi uimitoare avem aici despre imensitatea splendidă a universului... Atât de mulţi Sori, atât de multe Pământuri... şi fiecare dintre ele înţesate cu atât de multe plante, arbori şi animale, împodobite cu atât de mulţi munţi şi atât de multe mări!... Şi cât de mult trebuie să ne crească uimirea şi admiraţia când luăm în considerare multitudinea prodigioasă de stele şi distanţa faţă de ele!

citat din Christiaan Huygens
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţie aproape completă

Sunt un om cu balcon la cap.
Pe care tu stai şi fluturi
o batistă roşie.
Un om din mai multe bucăţi
mă faci şi mă desfaci sunt
L(ego)-ul stăpânilor plictisiţi
de amandine.
Sunt un om de la care nimeni nu cere
atât cât se poate da.
Nu ştie stânga ce face dreapta
scrie pe toate gardurile,
un fel de numele tău
în clar.

poezie de Costin Tănăsescu Ştefăneşti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni timpul când mulţi vă veţi lepăda de mine, ca de Dumnezeul vostru, dar atunci lacrimile voastre vă vor îneca sufletul.

aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiul pe marginea fântânii

Când elevul nu-i la şcoală
Multe sunt de regretat,
Dar fântâna muzicală
Păcatele i-a spălat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viciile

Fiecare viciu ce te stăpâneşte,
Este ún lanţ cáre mi te înrobeşte.
Cu cât sunt mai multe şi cu cât mai mari,
Lanţuri sunt mai multe, cu verigi mai tari.

poezie de George Budoi din Viciul şi Virtutea (24 septembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea puţini poeţi cunosc genealogia lacrimilor. Căci de-ar cunoaşte-o, nu ar mai zice "eu", ci "Dumnezeu". Nu că el ar fi izvorul lacrimilor – ochii lui sunt umeziţi doar de răsuflarea muritorilor – ci noi nu putem plânge decât în el. Toate lacrimile ce curg din Dumnezeu sunt ale noastre. Sfinţii nu au nevoie să ştie lucrul acesta. Cât despre Dumnezeu – el nu trebuie să afle că sunt muritori care aburesc stelele. S-ar teme şi, în tremurul lui, ar scutura lacrimile şi am pieri în propria mare.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!