Împiedicându-se, Ahile

Ea nu te mai aşteaptă demult, răpită în sine
de o dragoste mare,
ca o biserică goală, în care lumina se subţiază,
prinsă în cârlige de aer,
ca o carte care se citeşte pe sine, ca un sărut sărutându-se,
ca o mână pe sine ţinându-se strâns.

Tu mai faci câţiva paşi, cum făcea Zenon, eleatul,
zăpăcit de acest adevăr uriaş: fericit nu-i cel care aleargă,
ci acela pierdut dinainte de alergare,
acela care se ştie fără de mâini şi picioare.

Nu-i nimic de făcut, e toamnă.
Şi toamna, nimic altceva decât o nouă şi dulce femeie,
îngrijorată puţin de-a sa frumuseţe,
ca o biserică goală, în care lumina se subţiază,
ca o carte care se citeşte pe sine, ca un sărut sărutându-se,
ca o mână pe sine ţinându-se strâns.

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelegerea se manifestă întotdeauna de la sine prin Sine către sine, şi pentru omul fericit de la Sine pentru sine.

Adrian Ghitescu
Adăugat de Adrian Ghitescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa-i de când lumea, cine se introspectează prea mult, acela nu mai e de acord nici cu sine însuşi, în cele din urmă, iar cine nu-i de acord cu sine însuşi, acela nu-i capabil să ia o hotărâre.

citat din Henryk Sienkiewicz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a fi capabil să te dăruieşti de sine, trebuie să fi avut posesia de sine în această solitudine dureroasă, fără de care nimic nu este al nostru şi nu avem nimic a dărui.

citat din Louis Lavelle
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divinul "eu" este acel "eu" care are conştiinţă de sine. Mâna, piciorul, nasul, stomacul, creierul, nu au conştiinţă de sine. Nu are conştiinţă de sine nici uniunea tuturor, care e asemenea unui trup mort. Are conştiinţă de sine ceva indefinit, liber, atotputernic în domeniul său spiritual.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nu e dragostea

Nu-i dragostea ca vara cum se trece
Pierzând din zi în zi mai mult elan,
Ci ea pe sine însăşi se întrece
Şi nu-şi blamează propriul castelan.

Nu-i dragoste când se-ntocmeşte-n pripă
Şi osândită e de cel plecat,
Când face de metafore risipă,
Dar e de-obişnuiţă-nduplecat.

Nu-i dragoste nimic ce se măsoară,
Nimic de socotit, nimic cuprins
În platidudinea care omoară
Şi va sfârşi prin a te fi învins.

E dragoste ce n-ai trăit vreodată:
O lacrimă, de versuri spânzurată...

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care îşi împărtăşeşte înţelepciunea cu alţii, câştigă mai mult decât acela care o închide în sine.

în Rigveda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respectul de sine, conştiinţa de sine, controlul de sine, iată trei lucruri care ne fac puternici.

citat din Alfred Tennyson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care merge cu ochii în pământ se vede pe sine mai bine decât acela care se potriveşte în oglindă.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Ramona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegia întâia

Închinată lui Dedal, întemeietorul
vestitului neam de artişti, al dedalizilor

I

El începe cu sine şi sfârşeşte
cu sine.
Nu-l vesteşte nici o aură, nu-l
urmează nici o coadă de cometă.

Din el nu străbate-n afară
nimic; de aceea nu are chip
şi nici formă. Ar semăna întrucâtva
cu sfera,
care are cel mai mult trup
învelit cu cea mai strâmtă piele
cu putinţă. Dar el nu are nici măcar
atâta piele cât sfera.

El este înlăuntrul – desăvârşit,
şi,
deşi fără margini, e profund
limitat.

Dar de văzut nu se vede.

Nu-l urmează istoria
propriilor lui mişcări, aşa
cum semnul potcoavei urmează
cu credinţă
Caii...

II

Nu are nici măcar prezent,
deşi e greu de închipuit
cum anume nu-l are.

El este înlăuntrul desăvârşit,
interiorul punctului, mai înghesuit
în sine decât însuşi punctul.

III

El nu se loveşte de nimeni
şi de nimic dăruit în afară
prin care s-ar putea lovi.

IV

Aici dorm eu, înconjurat de el.

Totul este inversul totului.
Dar nu i se opune, şi
cu atât mai puţin îl neagă:

Spune Nu doar acela
care-l ştie pe Da.
Însă el, care ştie totul,
la Nu şi la Da are foile rupte.

Şi nu dorm numai eu aici,
ci şi întregul şir de bărbaţi
al căror nume-l port.

Şirul de bărbaţi
îmi populează
un umăr.
Şirul de femei
alt umăr.

Şi nici n-au loc. Ei sunt
penele care nu se văd.
Bat din aripi şi dorm –
aici,
înlăuntrul desăvârşit,
care începe cu sine
şi se sfârşeşte cu sine,
nevestit de nici o aură,
neurmat de nici o coadă
de cometă.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Elegii (Cina cea de taină) (1966)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care se dispreţuieşte pe sine, nu se apreciază niciodată pe sine ca unul care se autodispreţuieşte.

aforism celebru de Friedrich Nietzsche din Dincolo de bine şi de rău, Aforisme şi interludii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum păianjenul îşi ţese pânza din propria gură, se joacă cu ea şi apoi o retrage din nou în sine, tot astfel Dumnezeu cel etern şi neschimbător, care este fără formă şi fără atribute, care este cunoaştere absolută şi fericire absolută, dă naştere Universului din Sine Însuşi, se joacă cu el o vreme şi apoi îl resoarbe în Sine.

citat din Ramesh S. Balsekar
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regulile la care te supui sunt cele care îţi sabotează încrederea în sine. Un om care are o puternică imagine de sine ştie să nu aplice unele reguli, când toţi ceilalţi se supun acelor reguli.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nu e dragostea

Nu-i dragostea ca vara cum se trece
Pierzând din zi în zi mai mult elan,
Ci ea pe sine însăşi se întrece
Şi nu-şi blamează propriul castelan.

Nu-i dragoste când se-ntocmeşte-n pripă
Şi-apoi se pleacă celui ce-a plecat,
Când face de metafore risipă,
Dar e de-obişnuiţă-nduplecat.

Nu-i dragoste nimic ce se măsoară,
Nimic de socotit, nimic cuprins
În platidudinea care omoară
Şi va sfârşi prin a te fi învins.

E dragoste ce n-ai trăit vreodată:
O lacrimă, de versuri spânzurată...

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crepuscul

Crepuscul,
înserare, apus.
Se apropie
inevitabila pătrundere
în întuneric.
Cine are curajul
s-o înfrunte?
Cine altcineva
decât acela
care s-a negat
pe sine,
trăind toată viaţa
în sine însuşi.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acela care nu se iubeşte pe sine însuşi nu stăpâneşte nimic pe lumea asta.

citat celebru din Boccaccio
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ciuda credinţelor populare, căsătoria nu este o legătură care constrânge, ci una care lasă liber. Un partener îi doreşte celuilalt cea mai mare fericire, exact în acelaşi mod în care doreşte cea mai mare fericire pentru sine însuşi. Îl iubeşte pe celălalt partener, aşa cum se iubeşte pe sine însuşi, cu o dragoste egală.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpâneşte pe sine însuşi.

Arthur Schopenhauer în Viaţa, amorul, moartea
Adăugat de Dyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu vreau ca tu să devii un egoist absolut. Iubeşte-te pe tine însuţi! Fii tu însuţi! Nu te lăsa distras de nimic, nici de religie, nici de politică, de educaţie, sau de societate. Prima ta responsabilitate este cea pe care o ai faţă de tine, şi nu faţă de Biserică sau de naţiune. Şi vei vedea: dacă fiecare se va iubi pe sine, va avea grijă de sine, atunci va deveni mai inteligent şi mai iubitor faţă de alţii. In ochii mei această filozofie îl va face chiar mai altruist, pentru că va avea ce dărui. A dărui va fi o bucurie pentru el, o eternă sărbătoare. Altruismul este un produs secundar al iubirii de sine.

citat celebru din Osho
Adăugat de Bordea Andreea Anca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care nu-şi retrage opinia, acela se iubeşte mai mult pe sine decât adevărul.

citat clasic din Joseph Joubert
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stareţul este acela care găzduieşte în sufletul său şi îmbrăţişează cu voinţa sa propriul tău suflet şi voinţa ta. Din clipa când şi-a ales un stareţ, omul renunţă la propria sa voinţă, încredinţându-i-o lui cu cea mai deplină supunere şi cu o totală uitare de sine. Acela care îşi pecetluieşte astfel soarta acceptă de bunăvoie această încercare, această austeră ucenicie, în speranţa că la capătul unor îndelungi străduinţe va ajunge să se învingă pe sine şi să se domine atât de perfect, încât după o viaţă întreagă de ascultare să poata dobândi, în sfârşit, deplina libertate, descătuşându-se de propriul său eu, ca nu cumva să împărtăşească soarta celor care-şi încheie viaţa fără a fi reuşit să se regăsească pe sine.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!