Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Până la malul opus

Frânghia care ne leagă unul de altul s-a rupt,
am tras tot timpul fiecare în partea sa,
s-a mers prea departe pe drumuri inexistente
și a venit furtuna.

Prins între fulgere și vânt năprasnic am intrat în panică,
cu respirația tăiată caut un adăpost
în care să-mi las trecutul,
prezentul să-l fardez
și să merg pe sârmă în echilibru
până la malul opus.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nu mă las convins

S-a prins nesigură cu picioarele de drumuri,
a rătăcit prea multe,
când s-a oprit nu mai eram acasă,
am părăsit tot ce-am păstrat și zidit.

Amețit de dorințe ca un cititor în stele, am sperat altceva,
nu mă las convins
că alerg după o himeră
până nu-mi plătesc datoria
flăcării din suflet care întețește arderea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Anotimpuri arse

când vom fi tot mai departe unul de celălalt
vom pune între noi cerul cu întrebări
partea mea va fi cât toate zilele
partea ta cât toate nopțile
la fiecare capăt
un anotimp diferit
și fiecare îl va străbate pe jos
eu voi zidi o casă după soare
tu-ți vei echilibra resursele
va fi greu
orice anotimp ars
ne va îmbogăți cu alte întâmplări
până la momentul acela
când distanțele se vor topi
și vom tăia din cerul prea mare
porția noastră de suflet

poezie de (25 septembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Ele rămân tot amintiri

Noaptea plânge pe drumul fără sfârșit
cu parcursul schimbat,
timpul îmi albește la tâmple uitarea
chiar dacă sentimente-mi răscolesc trecutul,
ele rămân tot amintiri.

Tot ce s-a întâmplat are un ecou
pe care nu-l aude nimeni străin
și de ce să-l audă?
Când se simte cum pulsează sângele,
inima se încarcă cu energiile dragostei
pe care nu le pot capta,
nu întotdeauna sunt apt de absorție
am și clipe opace.

Când o fiu un altul virtual
transpus undeva,
mă urmezi cu seninătate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nu mă lăsa pradă dezordinii

După toate legile naturale și sociale
ce știu e prea puțin față de ce nu știu,
sunt cât mai aproape de mine și mai departe de lume,
un sprit infim care dorește mai mult
și neantul mă învăluie.

Învață-mă tu cu vocea calmă
cum mă zidesc prin cuvinte și fapte
încât depășesc neștiutul,
văd și să simt tot ce mi-e dat
cu foamea și setea care-mi revin în fiecare zi.

Nu mă lăsa pradă dezordinii
pune-mă-n echilibru cu ordinea lucrurilor
și mă înfășoară cu frânghia cunoașterii
fă-mi noduri la fiecare greșală
și dezleagă-le în ajutor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Cu mâini de lumină

Întorc gândurile până se uscă cum fânul,
devin moi aromate,
în tinerețe am adormit pe căpițe
și am rămas îmbătat de mirosul copt.

Acum învârt ideile și le las să germineze,
caut esențe de trăire vie,
merg mai departe și-mi evaluez posibilitile
de a fructifica rodul
care să-mi umplă viața
cu mireasma răcoroasă a nopților de mai.

Doamne, în universul atât de înălțător
picură-mi din harul tău cîte puțin
până mă trezesc om
cu mâini de lumină.

Poate nu știu adaug zilele frumoase,
dar ceva din suflet am să pun
până va înflori din el recunoștința.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Vine alt potop

Într-o zi senină o lume nebună
își pierde orizontul,
circulă pe drumuri fără încetare
cu viteze amețitoare.
Mi s-a spus că-și caută sfârșitul,
dar nu cred pe nimeni
vine alt potop.

Seara m-am înconjurat de hărți astrale,
am lăsat pământul odihnească,
pe țărmul apelor ce vor să-l înghită.
Am intrat într-un mileniu de căpătâi,
nu mă lăsa la începutul său,
mă prăpădesc.

Am în spate un altul cu acoperișul ciuruit
de războaie și revoluții neterminate,
o umbră a umbrei credințelor.
Port pe umeri piatra zidurilor dărâmate
de nesăbuința celor ajunși la putere
care-mi macină sufletul
în mori de vânt.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Oglinda în care respir

de prea multă libertate mă las amăgit
privesc pe fereastra adevărului departe
în oglinda fără orizont a timpului
înțelegerea nu-mi mai este permisă demult
și înot în ape tulburi.

cu prea puțină bunăvoință mă întâlnesc
în cercurile închise ale tăcerii
poate poate cineva vorbește
luându-și lumea în cap
cu drumurile ei cu tot
până voi respira clipele trecerii
prin apele oaceanului care ne despart
și ne lasă
înțelepți la mal.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Liniștea străină

Sunt un grabit pus alunec pe panta durerii,
mă socotesc degeaba cu viața care n-are nimic bun,
am rămas desfrunzit de anii norocoși
și mai caut să lupt.

La poarta raiului liniștea mea e străină,
mă întorc în trecutul știut
ca o pagină dată înapoi de vânt
și absorb lumina
din care m-am născut.

În mâini strâng un bulgăre de pământ
să-mi simt înaintașii cum se odihnesc în el
cu sufletul în cer.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nu pot rămâne aici

Mă urc seara tâtziu în cireșul copt,
am ajuns prea sus și mi-e teamă de întuneric,
Nu pot rămâne aici.

Caut în mine toate puterile cobor,
satul e undeva departe,
e o tăcere bolnavă în ierburi,
câte o adiere de vânt,
dar nu se mai vede nicio cărare.

În golul sufletului îmi respiră un gând,
să-mi găsească locul acasă
unde nu sunt întâmpinat prea bine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nopțile îmi curg în călimară

Zilele au trecut prin mine călare
nu s-au oprit la nicio răscruce de drumuri
caii timpului au fost grăbiți.

Mă forțez rămân teafăr,
dar sunt prins în iureșul lumii,
fără îngăduință scriu pe foi volante
faptele din calendarul anotimpurilor.

Singurătatea s-a cuibărit pe la colțurile mesei
nu știu ce dorește de la mine,
nopțile îmi curg în călimară
cu ploi de cerneală albastră,
am rămas cu fața la peretele din față
cu ochii înfipți în filmul cu fereastra luminată.

Caut un răspuns ca un pansament la o rană
pe care mi-am făcut-o singur,
poate veți citi cândva despre această zbatere
în care mă contopesc cu trecutul,
în care mi-am lăsat visele năstrușnice
și lupt acum pentru supraviețuire
ca un pește pe uscat îndreptându-se spre apă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Linia care desparte

Deschid fereastra galbenului lămâie,
închid ușa curentului de aer dezinvolt
și pășesc peste pragul statorniciei
în cerdacul cu stâlpi ai istoriei.

Nu cred în linia care desparte
e mai mult o ficțiune care leagă prezentul de viitor
în fiecare clipă a evoluției existenței,
viața înrădăcinată între fibrele pământului
își caută drumurile care înalță spiritul.

Lumina țâșnește prin toate fantele posibile
cu forța venită din interiorul de foc
fără de care nicio frunză nu prinde culoare
și nicio viață seva posibilei veșnicii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nopți și zile violente

nopțile mele sunt cu femei de ploaie
cu femei de vânt și chiar cu fulgere
fără nimic normal
zilele la fel

nu mai recunosc timpul răzbunător
setos de distrugeri
s-a instalat în viața noastră pe nepregătite
și nu pleacă cu una cu două
rupe cu violență
ucide fără vrea oameni

lumea se teme
nici nu știe ce facă
așteaptă și chiar plânge
se crede nevinovată

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nestăpânită lumină

Nu e clipa căderii pleoapelor peste așteptări
nici a frunzelor peste inimi,
e o sănătate în carnea flămândă
nerv prins în sinapse,
tot mai căutată starea de împăcare
cu sângele pornit înverzească.

Vrea mai repede trupul să-l răsfețe
sădindu-i în sămânță fructului copt
nestăpânită lumină
mai adâncă decât sâmburele
din care se naște vie ființarea
și răzbare prin curgerea timpului.

Pune stâlpi la porțile nesfârșitului,
drumuri căutând le treacă
până la împărăția cea fără de veste
de la care se așteaptă întregirea.

Închis cu zăvoare între ziduri de piatră
privesc la ardezii cum ard
cu flăcări peste ape-n colind.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Inima mea n-are bariere

să-mi spui
cum ai urcat pe frânghia timpului
fără aripi doar cu răbdare

ai reușit ajungi pe țărmul așteptării
unde întâlnești imboldul necesar
pentru zidirea ce nu se mai dărâmă

în suflet ți s-a cuibărit lumina
dar cerul ei este prea înalt
și nu pot s-o ating decât cu privirea

de la tine n-am aflat nimic
inima mea n-are bariere
și caută meru s-ajungă la colivia păsării
o elibereze

apoi să-mi cânți cu glas subțire
cum știi mai frumos
să-mi rămână melodia pe buze

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sorin George Vidoe

Visarea pleacă uitată din iarnă

S-a rupt o fărâmă din cer,
pe trupul meu s-a așezat
noapte polară.
caut între spații inexistente,
orice țipăt se pierde undeva,
în alb.
Aud glasul vântului,
dar nu văd de unde vine,
nici încotro se duce.
Pădurile înfrânte
calcă glorioase peste mine,
drumurile caută la margini
care pier.
În mine plânge o frunză
rănită de zăpezi.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nu mă mir

În fiecare noapte privesc la o stea
și nimeni nu știe de ce,
unii cred că nici n-o văd bine,
dar ea în mod sigur mă vede c-o iubesc
și întotdeauna strălucește puternic,
îmi pătrunde pe fereastră
până în pat.

Nu mă mir mă fi ales ea,
număr firele de nisip din pustiu
cu băgare de seamă și sârguință
pentru a mă descoperi cu furie
cel care rupe zăgazurile biruinței
și zidește libertatea în simboluri
la care se închină oamenii.

Femeia mă privește cu nedumerire,
știe că acolo sus undeva departe
se leagă și dezleagă ciudat destine
acceptate fără nicio îndoială ca un dat
la care nu te poți opune, cel mult amânat
până la un puct nedeterminat
pe sinusoida vieții.

Tot timpul mă socotesc un câștigător
la loteria vizelor
de plecare la steaua mea ocrotitoare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Ceață și lumină

Am înghesuit cuvintele în pâlnie
și au început curgă înjurături
peste capul frazelor care erau prea lungi,
copii se mutaseră pe alte pagini.

Întunericul se zvârcolea pe panta greșită
pe care o apucasem și eu din inerție,
pe celelalte pante era o liniște ieftină
care aluneca spre dezamăgire totală,
zilele se perindau șchioape pe drumuri
care nu duceau prea departe.

Atunci am hotărât mă răzvrătesc,
simțeam lipsa de perspectivă prezentă,
ceața cobora peste mine ca o singurătate.
Numai sufletul se zbătea în gol și căuta
inima ta zdrobită de umilința înfeudării
principiilor morale desuete.

După ce ne-am pus de acord
lumina se înscăuna în ochii obosiți
și ne sorbeam unul pe altul dezinvolt,
umpleam camerele goale cu dragostea noastră
și plecam împreună cu aceleași gânduri
stăpânite de imprevizibil.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Pe urmele altora

De sub pașii picioarelor robuste
rămân urme care nu se șterg imediat,
nu-mi place le las la vedere,
ci mai degrabă merg pe urmele altora.
Sunt supărat pe femeile care se joacă cu sufletul,
ele nu știu cum se iubește cu inima
și mereu sunt singure.

Nu mă dau bătut, lupt până la capăt,
în orașul meu e destulă marfă,
dar nu intru în afaceri murdare.
Tu încerci determini cine a ucis încrederea,
eu încerc să caut mișcarea sănătoasă
și amândoi vrem să ne menținem pe aceeași cale.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trei crai de la răsărit

Trei crai de la răsărit
Cu steaua-au călătorit
Și-au mers, după cum cetim,
Până la Ierusalim

Acolo dac-au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns,
Prin oraș ei au căutat
Și pe toți au întrebat

"Unde s-a născut", zicând,
"Un crai mare de curând?
Ca mergem să-l vedem
Și lui să ne închinăm"

Iară Irod împărat
Auzind s-a tulburat,
Pe crai la el i-a chemat
Și în taină i-a întrebat

Zicând: "Mergeți de aflați
Și venind mă înștiințați
merg să mă-nchin și eu
Ca unuia Dumnezeu"

Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat
Și-au mers, până a stătut
Unde Hristos s-a născut.

Cu daruri s-au închinat
Și cu toți s-au bucurat
Iar 'napoi dac-au purces
Pe altă cale au mers.

Irod rău s-a necăjit,
Oaste mare a pornit
Și-n Viflaem a intrat
Pe toți pruncii i-a tăiat

De la doi ani mai în jos,
Să-l taie și pe Hristos.
Pe Hristos nu l-a tăiat
Domnul sfânt l-a apărat.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

De la naștere până azi

între noi se odihnește miracolul
risipește prin gânduri flori albe de salcâm
mirosuri pătrunzătoare
mă recompun din fiecare privire albastră
trăiesc în miezul unui fruct al iubirii
de la nașterea până azi

noaptea s-a furișat pe acoperișuri de cer
dacă aș rămâne în ea
aș îmblânzi cuvintele care mă cheamă
în regatul de lumină al poemelor celeste
unde trupul copt de dragostea-n flăcări
îmi face carnea fierbinte

trăiesc rodind în aroma ta de amiază

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook