Poezie pentru prima femeie
Am învățat frica de mic,
așa cum umbra învață curbele luminii,
cum câinele, fiecare șut,
cum foamea din coaste
învață somnul.
Vai, mamă! văleleu! și aoleu! și doamne ajută! cum te mai lauzi tu cu copiii tăi,
cum le mai închini tu altare,
cum mai ciugulești tu din palmele lor rupte
întocmai ca un porumbel șchiop de un zbor;
ah, cum îi mai plângi tu pe ei, lingându-le sângele,
cum îi mai mângâi tu pe creștet,
dar, vezi tu, creștetul ăla a crescut și vrea răspunsuri,
vrea răspunsuri, mamă, așa cum duminicile galbene din palmele tale
vor odihnă;
creștetul ăla de copil prostănac și cuminte
vrea răspunsuri,
vrea răspunsuri ca fiecare zâmbet fals care
ți s-a strecurat printre riduri.
Și dacă vreodată ne-ai iubit
așa cum frica iubește fuga,
și dacă vreodată ne-ai modelat la lumină,
și nu la umbră,
și dacă vreodată ne-ai mângâiat pe aripi,
și nu pe creștet,
și dacă vreodată ai crezut cu adevărat în noi,
precum sfoara în gât,
jură-te pe mă-ta, jură-te pe mă-ta
că toate sunt bune,
că toate sunt mame, surori,
și frați!
poezie de Adrian A. Agheorghesei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre zbor
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre copilărie
- poezii despre zâmbet
- poezii despre sânge
- poezii despre somn
- poezii despre porumbei
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
* * *
doamne al meu
de la mine
întrutotul zilelor și cîmpurilor mele
rogu-te
mîngîie-mă
căci degetele tale îmi iau furia
ca și cum dărîmț
area zidurilor ar fi o bucurie
sau un blestem
de care n-am să scap vreodată
n-am să știu niciodată
cum să iau
o fecioară din palmele tale
un cîmp de mohor
sau un mosor care nu mă mai termină
ți-am spus
că o iubesc
mai mult decît am iubit vreodată
chiar dacă era nisip al deșertului
umbra mării sărate
sau urma cocorului în aerul fin al pustiului
peste care eu nu am nicio vină
eu o iubesc
dacă ăsta e un păcat
nu nu este
eu o iubesc
repet
tu ai să-mi spui că așa și pe dincolo
și eu am să-ți spun că am s-o iubesc
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zile
- poezii despre virginitate
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre nisip
- poezii despre furie
- poezii despre deșert
- poezii despre degete
Industria muzicală, în general, este așa cum vrea fiecare să o perceapă. Dacă pășești cu frică, te asuprește, dacă intri cu încredere și acompaniat de o echipă foarte bună, așa cum mi s-a întâmplat mie, poți doar să te bucuri de tot ce ți se întâmplă.
citat din Nicoleta Nucă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre încredere, citate despre muzică, citate despre industrie, citate despre frică sau citate despre bucurie
După primul pahar vezi lucrurile cum ai vrea să fie. După al doilea, vezi lucrurile așa cum nu sunt. La sfârșit, vezi lucrurile așa cum sunt și ăsta este cel mai rău lucru din lume.
citat celebru din Oscar Wilde
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre superlative, citate de Oscar Wilde despre superlative sau citate despre sfârșit
Te iubesc așa cum valea iubește râul
Eu te iubesc așa cum valea
Iubește râul ce-o străbate
Și-așa cum nota muzicală
Iubește-acordurile toate.
Și te doresc așa cum luna
Așteaptă a soarelui lumină
Sau ca un suflet care speră
C-a sa credință-o să-l susțină
Fiindcă tu ești parte din mine
Cum pajiștile-s pe Pământ
Cum cântecul răsună-n suflet,
Iar sufletul devine sfânt.
Eu te iubesc așa cum șoimul
Iubește vântul ce-l susține
Și cum un val sărută țărmul...
Dar tu, tu mă iubești pe mine?
poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre muzică, poezii despre văi, poezii despre vânt, poezii despre sărut, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Aș vrea
Aș vrea ca în fiecare dimineață
Să am un zâmbet și cafeaua dulce,
Aș vrea ca nici o lacrimă pe față
Să nu mai văd cum rece-mi curge.
Aș vrea o vorbă și un zâmbet
S-apară din nou în viața mea,
Aș vrea să nu mai simt un urlet
Cum strigă în inima mea.
Aș vrea să am un cer senin
Și un apus cu curcubeu,
Să nu-mi mai simt sufletul plin
Și nici pierdut și nici prea greu.
poezie de Eugenia Calancea (5 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Eugenia Calancea despre zâmbet, poezii despre viață, citate de Eugenia Calancea despre viață, citate de Eugenia Calancea despre suflet, poezii despre inimă, citate de Eugenia Calancea despre inimă, poezii despre dimineață, poezii despre curcubeu sau poezii despre cafea
Sub aripile tale
E greu să înțeleagă foarte mulți
Cum să explic că n-am să pot uita
Cum să le spun că încă tu asculți
Tot ce recit cu drag în urma ta
Adesea eu te simt cum ne zâmbești
Si nu mai știu de trebuie să plâng
Știind că de acolo îmi vorbești
Șoptindu-mi ca tristețea s-o alung
E greu în urma ta, chiar dacă vreau,
Să mă prefac că nu s-a întâmplat
Când lacrimi grele peste suflet stau
Degeaba le ascund, tu ai plecat,
Încerc să uit, dar cum să poți să uiți,
O dragoste ce tu ne-ai dăruit
Frumoasă, ce acum ești printre sfinți,
Îți mulțumesc enorm că ne-ai iubit
poezie de Adi Conțu (15 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre plâns sau poezii despre mulțumire
Sub aripile tale
E greu să înțeleagă foarte mulți,
Cum să explic că n-am să pot uita,
Cum să le spun că încă tu asculți,
Tot ce recit cu drag în urma ta.
Adesea eu te simt cum ne zâmbești
Si nu mai știu de trebuie să plâng,
Știind că de acolo îmi vorbești,
Șoptindu-mi ca tristețea s-o alung.
E greu în urma ta, chiar dacă vreau,
Să mă prefac că nu s-a întâmplat,
Când lacrimi grele peste suflet stau,
Degeaba le ascund, tu ai plecat.
Încerc să uit, dar cum să poți să uiți,
O dragoste ce tu ne-ai dăruit,
Frumoasă, ce acum ești printre sfinți,
Îți mulțumesc enorm că ne-ai iubit.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață, copile
Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipești,
Învață mereu, copile!
Învață să trăiești!
Învață să crești frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept și umbros,
Care-aspiră spre lumină.
Învață de la pădure
Să crești falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Și dulcele și amarul.
Învață și de la soare,
Suflete să încălzești!
Învață cum pe ogoare
Va trebui să muncești!
Mai învață de la lună,
Mințile să luminezi!
Învățătura e bună
Carte dacă studiezi.
Învață și de la ape
Cum să-ți limpezești,
Gândurile toate!
Și să le-mplinești.
Învață de la aer
Cum să răcorești
Suflete în vaier!
Când le întâlnești.
De la natură învață
Să nu dușmănești!
La lume să dai povață
Din ce agonisești!
Învață de la toate!
Învață cine ești!
Arată că se poate
O viață să trăiești!
poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari, poezii despre sfaturi sau poezii despre păduri
Îmi pare rău
Îmi pare rău că nu-s cum vrei
Nici tu nu ești cum aș vrea eu
Așa că mi-am propus mereu
Să fiu cum simt, că vrei - nu vrei...
Nu pot să fiu eu altcumva
C-așa-mi cere vreun protocol
Dacă-i așa, vă zic: parol,
Dar eu mă duc altundeva...
Sunt altcumva decât vor mulți
Și asta nu-i problema mea
Să fie ei oricum vor vrea
Eu sunt cum sunt, de vrei s-asculți...
Sunt cum doresc, și-oi fi mereu
Cum inima-mi o vrea să fiu,
Și să mă schimb e prea târziu.
Îmi pare rău, da' ăsta-s eu!
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 noiembrie 2018 (18 noiembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare sau poezii despre dorințe
Tu ai plecat, iubită mamă...
Tu ai plecat, iubita noastră mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Că te-am crezut cu-adevărat!
Curaj în viață dacă n-ai
Cu moartea n-ai cum piept să dai!
Se stinse o lumină în panoplii de cer ;
Pe lângă luna plină căzu ca un mister!
Un suflet se înaltă spre cele veșnicii ;
De-aceea cade steaua, nu poți că să nu știi!
Așa s-a întâmplat, tu însăși să dai vamă,
Tu ai plecat iubita noastră mamă!
Curaj aveai, cât pentru o armată
Și ne-ai crescut cu inima curată!
Iar hrana, ziua toată-ți era doar un covrig,
Că noi să creștem mari și să nu știm de frig!
Așa te-am cunoscut, noi, mamă,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă!
Iertare cerem, de-am greșit
Dar parcă greu ne-ai pedepsit ;
Doar știi că fiul ți-a plecat în cer,
Că tata să nu fie mult stingher!
Acum și tu te-ai supărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat!
În inimă ți-ai dus durerea
Deși era amară ca și fierea!
Tu ți-ai ales cărarea către cer
Și ai avut voință că de fier!
Iar noi nu am făcut păcat,
Că te-am crezut cu-adevărat!
Ne-ai învățat pe toți să nu cedăm la greu,
Că dacă vrem, putem, ne-ajută Dumnezeu!
Dar tu se pare c-ai uitat, acum,
Când ești pe ultimul tău drum ;
Nu poți în lume să mai stai,
Curaj în viață dacă n-ai!
În lumea unde veșnic ai să fii
Noi suntem siguri că tu știi,
Că nu-i durere, nici lacrimă, nici chin
Și nu vei în stare, să scoți nici un suspin!
Acolo, o eternitate stai,
Cu moartea n-ai cum piept să dai!
Cu moartea n-ai cum piept să dai,
Curaj în viață dacă n-ai!
Că te-am crezut cu-adevărat
Și ne-ai lăsat cu sufletu-ntristat,
Când ne spuneai, să n-aveți teamă,
Tu ai plecat, iubita noastră mamă!
poezie de Gheorghe Pepelea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre creștere, poezii despre înălțime sau poezii despre vamă
Învață de la toate
Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la pietre cât trebuie să spui,
Învață de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci,
Învață de la toate, că toate-ți sânt surori,
Să treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.
Învață de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr să fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la apă să nu dai înapoi.
Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învață de la soare ca vremea s-o cunoști,
Învață de la stele că ceru-i numai oști.
Învață de la greieri când umerii ți-s grei
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
Învață de la floare să fii gingaș cu ea,
Învață de la oaie să ai blândețea sa.
Învață de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învață de la toate, că totu-i trecător.
Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveți din tot ce piere, cum să trăiești în veci!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre uitare, poezii despre tăcere, poezii despre stânci sau poezii despre stele
Cum te iubesc eu?
cum te iubesc dacă mereu ascund
nu ceva nici altceva
cum te iubesc dacă mereu fur
bucăți din sfîrcuri
cum te am iubit, fără ce vrei
fără flori fără apă
cum te am iubit cu aer
importat în genunchi
cum te voi iubi lănga durerea
aia galbenă și trampă
cum te voi iubi așa și așa
fără să te mușc
poezie de Bebe Bocică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre galben, poezii despre flori, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre comerț exterior, poezii despre apă sau poezii despre aer
Latura întunecată a înțelepciunii...
Doamne, ei nu știu cum este să te adormi mereu
flămând de răspunsuri
ei nu știu cum este să te bântuie fantomele adevărurilor pe care
deși nu le-ai descoperit încă
îți sfâșie inocența până la os
nu știu ei cum este să îți scrii testamentul pe pereții din celula
singurătății
cu degetele însângerate de neatingere
cum este să te rogi mereu cu sufletul îngenuncheat
pentru numai un gram
de naivitate
nu știu ei Doamne cum este să te trezească în miezul nopții
barosul frământărilor cosmice
să îți plângă chiar și umbrele de milă
ei nu știu cum este să fii fidel toată viața aceleiași convingeri
chiar dacă pentru asta se va râde de tine în toate culorile
ei nu știu cum este să le pui suferințelor tale nume de poezii
doar ca să nu înnebunești
nici cum este să îți întâlnești propria moarte de atât de multe ori
încât să te împrietenești cu ea și să vă alintați
ei nu știu mai nimic Doamne
și cu toate acestea sunt inexplicabil și irațional
de fericiți
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre înțelepciune, poezii despre întuneric, poezii despre testament sau poezii despre suferință
Sunt așa străin încât am devenit invizibil
precum întunericul din spatele întunericului
înainte de scăpăratul chibritului primordial
nici măcar palmele nu-mi mai acoperă ochii
socoteala cui a mai inventat adunarea asta
din infinit în infinit
ca la o deliberare axiomatică
despre nimic
așa cum se vede universul din centrul eternului
trec prin mine tăceri și cuvinte răstite
cum dispar oamenii în ceața dintre evidențe
lipa lipa sau tropa tropa
habar nu mai am cum se scurge nemărginirea
prin ochii poeților
prea străini să se mai recunoască
mult prea invizibili
să se mai poată atinge vreodată
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre inventatori, poezii despre infinit, poezii despre devenire sau poezii despre cuvinte
Dacă ai ști...
Dacă ai ști,
Câte cărări de magică lună am petrecut...
Dacă ai ști,
Câte urcușuri și coborâșuri am dezlegat...
Dacă ai ști,
Câte serbede clipe m-au înghețat...
Dacă ai ști,
Câte întrebări și răspunsuri am împlinit?!.
Eram cu gândul
Să te-ntâlnesc pe tine!
Eram cu ochii,
Să te revăd, copile!
Aveam speranța,
Să te sărut cu dor!
Copil al meu
Și-al Domnului menire.
Dacă ai ști,
Câtă rugă la Domnul făceam?!
Dacă ai ști,
Inima in piept cum mi se zbătea?!.
Dacă ai ști,
Cum să le sfințești pe toate?!.
Copil al meu,
Al dragostei curate!
Ne-am regăsit!
Am înfruntat ce-a fost mai greu...
Azi ne suntem alături
Și așa va fi mereu!..
De ce sunt ochii tăi
Întrebători și triști?
De alba nea
la tâmple ce mi-a înflorit?..
Eu n-o mai văd!
Sunt mândră,
Noi am biruit,
Copilul meu,
Și al vieții altoire!
Copil al meu,
Cu chipul tandru și înrourat,
Așa a fost
Să-mi fie drumul vieții mele deturnat!..
Eu te cuprind,
Îți mângâi ochii, chipul tău dorit!..
Mă stingheresc,
De chipul meu cam palid,
Cam îmbătrânit!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent sau poezii despre mândrie
Nod 32
Mai stau o înserare,
ca să văd,
umbră din umbră cum se lasă,
cum al luminii văzătoare, dur prăpăd
devine de din ce în ce mai moale,
cum se lungește umbra după pomi,
cum omul după om se prelungește,
cum zidul dimineții lent se năruiește,
și cum lumina stelelor răsare,
pe o cu totul altă înserare.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri și semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Nichita Stănescu despre lumină, citate de Nichita Stănescu despre stele, poezii despre seară, citate de Nichita Stănescu despre seară, citate de Nichita Stănescu despre dimineață, citate de Nichita Stănescu despre devenire, poezii despre copaci sau citate de Nichita Stănescu despre copaci
Ce combinație...
Cum tot este-o alcătuire din elemente disparate;
Cum om fărâmă-n plămădire-i și lumea-i om în unicate?
Cum gându-i o înlănțuire de ergi înșiruiți... conștiință?...
Cum nu-i și fier, din plăsmuiri ce sunt... cum de nu-i ființă?
Cum cuarțul, ce-n cristale ține, e evident că de el știe,
Cum și carbon și musca țețe au toți tipar de cum să fie?
Cum doar amestecul contează, toate la fel sunt în... ființate?
Cum calciul îmi alege osul să-mi fie... și nu scoici uscate?
Cum apa, ce-o țin, nu mă-neacă, este și lacrimi și oceane?
Cum dorul se-nfiripă el singur, însămânțându-mi-se aleane?
Cum foc și arde și se-mparte și-n inimi... și-i tot el un scrum?
Cum timpul nu-i, nu el se mișcă, doar noi parcurgem știut drum???
Cum aerul omoară pește, ce tot din oxigen respiră?
Cum pomul frunza-și încrețește și nu-i la nimeni clorofilă?
Cum știe dragostea chimie și cum chimia nu iubește?...
Cum omul este tot secrete și nu știe singur ce este?
Cum sunt un lanț în răsucire și nu pot singur să schimb zale?
Cum drumuri sunt nenumărate și singur nu-mi cunosc o cale?
Cum câinele ce-a fost un lup, iubire-mi dă mai mult de-un seamăn?...
Cum atunci lumea al cărui "in" îs, nu mă iubește... Și-i sunt geamăn?
Și chiar de-aș ști multe din ele -c-am învățat, dar de la alții-
Tot nu-i îndeajuns!... Răspunsuri nu-s, că genii-s presupus înalții
Ce mi-au predat din bagaj gene; m-au osândit în foc și fum
Și sunt pierdut și eu și-ai mei?!... Tot întrebând... "De ce și cum???"
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre chimie, poezii despre secrete, poezii despre pești, poezii despre oxigen sau poezii despre ocean
Iubesc România
Iubesc România, așa cum e ea,
Chiar dacă mai e câte-un lider corupt,
Sau chiar și vreo lideră proastă sadea,
Iubirea-i același izvor ne-ntrerupt!
Când soarta ne este mai bună, mai rea
Și multe căpușe sug tot ce-i de supt,
Iubesc România, așa cum e ea,
Chiar dacă mai e câte-un lider corupt!
Detest propaganda parșivă ce vrea
Să spună c-am luat-o la vale abrupt,
Mereu la români s-a-nălțat câte-o stea
Din jarul torid ce s-a strâns dedesupt!
Iubesc România, așa cum e ea!
rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre România, poezii despre prostie sau poezii despre corupție
Am făcut o listă cu lucrurile care nu te învață la școală. Nu te învață cum să iubești pe cineva, cum să fii faimos, cum să fii bogat sau sărac, cum să te îndepărtezi de un om pe care nu îl mai iubești, cum să știi ce se petrece în mintea celuilalt, ce să spui unui om care este pe moarte. Nu te învață nimic din ceea ce trebuie să știi cu adevărat.
citat din Neil Gaiman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre învățătură, citate despre școală, citate despre sărăcie, citate despre moarte, citate despre iubire, citate despre celebritate, citate despre bogăție sau citate despre adevăr
Ea, ei
mâine,
o zi,
o distanță pentru fiecare om care iubește de aproape.
în suflet liniștea dintre: vezi, tu, oare, mamă, norii aceia cum trec?
și, da, m-am cuibărit în mine, dar te iubesc.
e un dar.
cum mâine,
cum o zi,
cum o distanță,
cum știi.
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre nori sau poezii despre mamă