Putem, oare, să ne amintim de vremurile de odihnioară fără a le arunca peste goliciune haina mincinoasă a fanteziei? Îmi amintesc de ceata prietenilor mei, cu care ne adunam de multe ori într-o bojdeucă din mahalalele Iașilor, pentru a citi versuri, a fuma țigări, și a clădi castele, care nu s-au ridicat niciodată, nici măcar în Spania...
George Bacovia în Volumul Poezii, colecția "Biblioteca Pentru Toți", Ed. Minerva - 1980
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre fumat
- citate despre vestimentație
- citate despre versuri
- citate despre prietenie
- citate despre poezie
- citate despre minciună
- citate despre lectură
- citate despre castele
- citate despre Spania
Citate similare
Inevitabil
vorbea despre mine cu prietenii
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
și le spunea că sunt obișnuită
o femeie care pierde mult timp la coafor
o mamă care își face griji
mai arunca un zar
mai fuma o țigară
apoi se ridica și privea stâncile din jur
asculta valurile
s-a gândit într-o zi să mă sune
mizând pe timbrul vocal ce-l va enerva cu siguranță
însă i-am plăcut mai mult din acea zi
și le-a spus prietenilor că sunt obișnuită
să iubesc
marea și pescărușii
că strâng în sacul de cânepă scoici rare
vorbea despre mine cu mine
îmi părea mai mult o oglindă
era ca și cum prin fumul de țigară
îmi vedea trupul gol
și prietenii spuneau că e nebun
că mai sunt femei
femei care știu să iubească
femei care își lasă umbra la mal
și înoată dincolo de geamandură
femei care nu obișnuiesc să poarte colac de salvare
dar el trecuse prin oglindă
zâmbind
vorbea despre mine cu mine
și ne-am schimbat sufletele
în noaptea cu lună plină
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre prietenie
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre înot
- poezii despre zaruri
- poezii despre voce
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Buneii mei
Cu părul cărunt, dar cu ochii plini de bucurie,
Într-o zi s-au suit la cer buneii mei.
Știu bine că înapoi nu o să mai vie,
Dar pentru mine o să rămână ca niște zei.
Cu mâinile trudite de muncă și greutăți,
Se odihnesc în pace acum buneii mei,
Că au crescut fete și băieți
Ca să se bucure lumea de ei.
Ei rămân niște sfinți care au trecut
Prin nevoi și suferințe,
Prin foamete și război,
Buneii mei sunt niște eroi.
Ca niște îngeri s-au ridicat la Dumnezeu.
Și acum viața îmi pare puțin mai tristă
Fără bunica mea, fără bunelul meu
Care de-acum nu mai există.
poezie de Vladimir Potlog (14 august 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre tristețe, poezii despre suferință, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre război, poezii despre religie sau poezii despre păr cărunt
Într-o zi ne vom așeza toate la masa din colț
vom fuma țigară după țigară
ne vom arunca hainele prin camera ta
vom zgâria mobila
vom asculta muzică zgomotoasă
vom sparge paharele
ca mai toate femeile îndrăgostite
da
într-o zi așa ai să ne găsești
în fumul gros de țigară
cu mâinile pline de tuș
așteptându-te
ca mai toate femeile îndrăgostite
să facem dezordine în mintea ta
să te pedepsim pentru toate tăcerile
și mai ales pentru nopțile în care
te-ai învelit în singurătate
într-o zi asta vom face
îți vom curăța sângele de frică
și ne vom arunca hainele pe fereastră
ca mai toate femeile ce își doresc
să petreacă măcar o noapte
în mintea ta
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vestimentație, poezii despre noapte, poezii despre tăcere, poezii despre sânge, poezii despre singurătate, poezii despre mâini, poezii despre muzică sau poezii despre fumat
Colinda pe loc
Niciodată nu putem greși prea mult
din pricina propriilor noștri ochi care văd aceasta.
Și nici minți nu putem prea mult să mințim
din pricina spaimei de-a rămâne noi înșine surzi.
Nici prea mult nu putem să trăim
și nici prea frumos nu putem să trăim.
Altfel am putea să ne dezamăgim strămoșii.
Altfel am putea să ratăm șansa de a se naște
cei care nu s-au născut.
Ne putem bucura numai atunci când nu ne vede nimeni,
Când nu ne vedem nici măcar noi înșine.
Nu, noi nu ne mulțumim cu puțin,
dar știm că mai mult nu ni se cuvine.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre minciună, poezii despre spaimă, poezii despre mulțumire, poezii despre greșeli, poezii despre frumusețe, poezii despre bucurie sau poezii despre Crăciun
In Memoriam "Bacovia"
E ploaie, e viscol
și singură sunt
în nări simt și acum
miros de pământ
Bacovia iar
îmi șoptește-un cuvânt
să scriu în memoria-i
doar un cânt
îmi amintesc de el
când e vânt
îmi amintesc de el
și când plâng
zâmbesc amar,
cu lacrimi
vrând, nevrând
unde ești tu poet
cu suflet plăpând
cuvintele tale
încă mai plâng
și mai strigă versuri
ce-ai scris suspinând...
"Dormeau adânc sicriele de plumb
Si flori de plumb și funerar veșmânt..."
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre cuvinte, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre viscol, poezii despre versuri, poezii despre plâns sau poezii despre plumb
Demoni
am rămas într-un loc fără nume,
într-un loc fără lume,
pe un drum sterp, steril,
care nu duce nicăieri,
nici măcar înainte sau înapoi,
nici măcar la dracu-n praznic,
pe un drum fără început și fără sfârșit,
unde până și Dumnezeu a uitat cum se mai fac
oamenii din lut,
vorbind singur
pe fața Pământului,
vorbind cu El însuși
despre noua
arhitectură a Raiului,
am rămas singur
cu întunericul din mine
pândind niște umbre fără fond,
trăgând o cortină grea de cenușă
de fier
peste ochii obosiți ai societății
și peste
noua dezordine mondială,
să mă cert
de moarte
doar cu demonii mei
fără viziune,
care îmi denaturează
perspectivele asupra lumii
și năzuințele,
din când
în când.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre început, poezii despre viziune, poezii despre uitare, poezii despre sfârșit, poezii despre rai, poezii despre ochi sau poezii despre moarte
Atelierul de pictură nu este într-o joi
cineva m-a exilat
în propria-mi existență
ca într-o bulă cu pereții de lut
și nu știu cum am reușit să-ți scriu
atât de multe poeme
și versurile să devină nepereche
ori de câte ori se făcea în noi joi
joi e ziua în care băieții din sat
plecam la vânătoare de fluturi
de-a lungul căii ferate
hălăduiam și în cer
dar mai rar
nu știu de ce
dar vecinului meu
i se părea că sunt
o întâmplare magică
și ori de câte ori mă vedea
făcea plecăciuni
aprindea lumânări
tămâia până și urma
pașilor mei nepășiți
ori se târa în genunchi
în spatele meu
preț de câteva zile
și nu obosea
nu am avut curajul
să-l cred pe vecin
îmi smulgeam din carne
pantalonii și haina
apoi alunecam în somn
de obicei dormeam
alteori muream
și-mi trecea timpul fără să știu
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vecini, poezii despre zile, poezii despre vânătoare, poezii despre somn sau poezii despre sat
Îmi amintesc
Mă plimb prin zăpadă
Și-mi amintesc de vremurile de odinioară,
Când aveam derdeluș în ogradă
Și alunecam cu sania a nu știu câta oară.
Era spectaculos de frumos
Să te bați cu bulgări de zăpadă
Și apoi ne făceam albi ca un moș,
Iar mama, așa nu voia să ne vadă.
Eram sănătoși fără prea multe boli
Eram liniștiți și fără mult stres,
Dar azi viața noastră ne-o răscoli,
Cei care așa vor, sau au un interes.
poezie de Eugenia Calancea (25 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sănătate, poezii despre săniuș, poezii despre stres, poezii despre prezent, poezii despre plimbare, poezii despre medicină sau poezii despre mamă
Melancolia firii mele nu ar fi niciodată înțeleasă. Unii din prietenii mei îmi spun că sunt inadaptabil, că fug de oameni. Este o exagerare. Iubesc oamenii și îi privesc cu interes prin geamul din fața casei mele. Cred ca fiecare duce ceva bun cu sine, și, dacă nu sunt toți la fel, de vină sunt împrejurările care diferă de la individ la individ. Evit oamenii pentru că persoana mea ar aduce un fel de umbrire peste veselia lor spontană. Îi respect prea mult ca să le aduc vreo supărare.
citat celebru din George Bacovia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vinovăție, citate despre supărare, citate despre respect, citate de George Bacovia despre prietenie, citate despre melancolie, citate despre iubire sau citate de George Bacovia despre iubire
Din gunoaiele trivialității s-au ridicat dughene ale popularității, dar niciodată imperii ale genialității și castele mirifice ale prosperității.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre popularitate, aforisme despre genialitate sau aforisme despre castele
România este Țara lui Invers, în care escroci care n-au citit în toată viața lor nici măcar o carte, care n-au în viloaiele lor nici măcar o carte și care n-au scris niciodată nici măcar o pagină de carte, au "scris" și publicat în timp ce se aflau în pușcărie cel puțin 5 "cărți științifice" în 4 luni, iar asta ca să li se reducă pedeapsa, în baza unei legi nelegiuite, făcută de nelegiuiți pentru nelegiuiți.
aforism de George Budoi din Scriitorii de pușcărie în aforisme, epigrame, pamflete și satire (10 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre timp, aforisme despre cărți, aforisme despre țări, aforisme despre știință, aforisme despre viață, aforisme despre legi, aforisme despre descreștere sau aforisme despre România
Staniolul
... prietenilor mei securiști
las lor o tristă și abilă moștenire: un straniu
ratat - staniolul subțire
îmbracă ciocolata cu
alune de pădure și pitici în picaje -
nu voi ști nici
odată ce caut eu pe aici
odată ce caută ei, lefegii, pe-aici
de ce îmi asigură benevol (?!) fără
vreo altă cântărită și cantabilă saturare
prietenii mei o
dulce protecție în fața mulțimilor oare
cum în sevraje...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre protejare, poezii despre protecție, poezii despre moștenire, poezii despre ciocolată sau poezii despre asigurări
Eu am trăit pentru meseria mea și asta mi-a afectat de multe ori viața personală. Copiii mei ar putea să îmi reproșeze că, de multe ori, n-am fost alături de ei pentru că eram prea mult absorbit de munca aceasta. Am pus întotdeauna teatrul pe primul plan. Nu am fost cel mai bun soț și nici cel mai bun tată din lume. Totuși, cred că moștenirea spirituală pe care le-o las lor și publicului, mă spală de aceste păcate.
citat din Radu Beligan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre viața personală, citate despre teatru, citate despre tată, citate despre soț, citate despre moștenire, citate despre meserii, citate despre căsătorie sau citate despre copilărie
Mă caut
de-o lună prin buzunare
știu că mi-am pus în adânc
luna și stelele fumate
într-o pipă de marinar alcoolic
scotocesc bine adâncurile
câteva piese de artilerie grea
pierdute cândva într-o furtună
s-au aciuat într-un pliu candriu
luna strălucește printre florile
de crin clătinate de-un vânt suav
mâinile mângâie buzunarele
s-au sofisticat puțin de la foile
de țigări pe care am scris versuri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre marină sau poezii despre flori
Niciodată îndeajuns
nu suntem niciodată prea copii
ca să putem iubi
nici prea în vârstă ca să nu avem întotdeauna
ceva nou de învățat
nu suntem niciodată îndeajuns de curați
ca să îi judecăm pe ceilalți
și nici prea mizerabili încât să nu îi putem ierta
nu suntem niciodată prea săraci
pentru a ne îmbogăți cu un zâmbet
nici prea bogați pentru ca veșnicia să nu ne tenteze
nu suntem niciodată îndeajuns de credincioși
pentru a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii sufletului
și nici prea atei pentru a ne susține convingerile false
nu suntem niciodată îndeajuns de tari
ca să putem învinge moartea
și nici prea slabi de înger pentru a putea fi fericiți
nu suntem niciodată îndeajuns de falși
ca să putem mima răceala unei pietre
și niciodată îndeajuns de sinceri
să fim transparenți!
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vârstă, poezii despre victorie, poezii despre sărăcie sau poezii despre sinceritate
Nimic nu este adevărat, nici măcar, adevăru într-o țară mincinoasă.
Nicolae Dabija în Prima dragoste e totdeauna ultima, Ghiuleala (30 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre adevăr și minciună sau citate despre adevăr
În fiecare clipă aruncăm niște zaruri, numai că de cele mai multe ori nici măcar nu suntem conștienți de asta. Și pe urmă niciodată nu știm ce scrie pe aceste zaruri. Ele cad totdeauna dincolo de ceea ce putem vedea.
Octavian Paler în Caminante
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zaruri
Îi mulțumesc hârtiei
pentru gravitația pe care o are
Și pentru care
nu se desprind
și nu cad
cuvintele.
Nici literele nu se împrăștie
pe jos, să le călcăm în picioare.
Îi mulțumesc veiozei
care luminează ca un soare
și încălzește consoanele
să încolțească
în vocale.
Le mulțumesc acestor taste.
Sunt cele mai rapide țestoase.
Îi mulțumesc nesomnului
care îmi adună puterile
pentru a doua zi.
Le mulțumesc ochilor mei.
Pentru albastrul din care au așternut
și peste Satul Cuvintelor.
Cerul Cuvintelor
albastrul ochilor mei.
Și mai mulțumesc
ochilor tăi.
Pentru răbdare.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre superlative, poezii despre picioare sau poezii despre lumină
A fost cândva o casă
(un cântec vechi... și totuși actual, pentru vremurile pe care le trăim )
A fost cândva o casă
undeva în București.
O casă mică, strâmtă,
fără soare la ferești.
Da-n toată sărăcia ei
când mă uitam la ea,
în mintea mea de copilaș,
ce mare îmi părea!
Căsuța aceea veche,
cu mărul rotat,
sub care sta tăticul
cu mămica la sfat.
Și cu bucătăria
în care ani la rând,
așteptam ca mămica
să m-adoarmă cântând.
la la la, la la la la la, la.
Dar într-o dimineață
cerul albastru a vuit
și păsări mari și negre
peste noi s-au năpustit.
Urlau zvârlind bucăți de foc
făcând pământul scrum
și fumul când s-a ridicat
n-am mai văzut în drum,
nici casa noastră veche,
nici mărul rotat,
zadarnic pe tăticul
și pe mama am chemat.
Vedea cum fuge lumea
spre locul fumegând
și-n mijlocul mulțimii
stam pe stradă plângând.
la la la, la la la la la la.
Sunt ani de când s-au dus
tăticul și mămica mea.
Iar azi copilul meu
se joacă-n leagănul de nea.
Și-n ochișorii lui de cer
atunci când obosesc,
îl iau în brațe și-l dezmierd
și încep să-i povestesc
da casa noastră veche,
de micul palat,
unde tata și cu mama
pentru mine au visat.
Iar păsările negre
de-or vrea din nou război,
vor fi atâtea mame
să le strige, ÎNAPOI!
Autor necunoscut
poezie de Dumitru Delcă (14 aprilie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre copilărie, poezii despre visare, poezii despre tată sau poezii despre sfaturi
Cine sunt eu?
Cine sunt eu? Sunt bucuria
din locu-n care m-am născut
când colindam odinioară
de la Bădeni pân' la Maxut.
Și sunt pământul ce-l călcară
părinții mei până-n Jiori
de la Scobinți la Pietroșica
de-atâtea ori, de-atâtea ori...
Eu vin din anotimpuri multe
și amintiri îmi port în spate
de la Hârlău pe Zagavia
de la Fetești prin alte sate.
Cine sunt eu? Unul ca tine
ce se întreabă zi de zi
de ce oare inima-mi mai bate,
de ce trăiesc?
Dar pentru ce-aș muri?!
poezie de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre anotimpuri, poezii despre amintiri sau poezii despre Pământ