Dormitînd
În pîcla nopților de iarnă, cu hornuri ce
fumează,
Cînd lămpile de stradă cu miile
veghează,
În pîcla colorată mă duc abia simțit -
Mai mult ca orișicine, îmi pare c-am greșit.
Am fost atît de singur, și singur am rămas,
În creierul meu plînge un nemilos taifas...
De sună-n ziduri ninse, vreo muzică de bal,
Mai stau, și plînge-n mine un vals provincial.
De la fereastra ninsă, cu finele perdele,
Mă duc pe străzi de gheață cu
spuza lor de stele;
Și-n mijlocul odăii, tot singur mă
prezint:
- Valsa o blondă-n alb, și cu pantofi
de-argint...
Aprind, pe masă, lampa, și iarăși
mă dezbrac,
Aș vrea să-mi fac un ceai, și stau,
și nu-l mai fac...
Mă clatină spre pat al insomniei pas -
În creierul meu plînge un nemilos taifas.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vals
- poezii despre ninsoare
- poezii despre dans
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre stele
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre insomnie
- poezii despre iarnă
Citate similare
Ars doloris
Îmi trebuie o noua suferinta
Ca sa ma pot deprinde cu uitarea,
Caci în furtuna numai o furtuna
Astîmpara, pe stînci, descatusarea.
Îmi trebuie-o durere fara seaman,
Durerea veche sa mi-o pot înfrînge,
Caci numai cînd voi plînge în tacere
Pentru tacerea ta nu voi mai plînge.
De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-asteapta sa erupa,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupa-n cupa.
Sînt mai încapator decît o rana,
Mai vast decît o pestera din ere
Si poate ca e loc destul în mine
Si pentru tine si pentru tacere.
Doar pentru mine nu e loc în mine,
Eu singur nu-mi gasesc în mine locul,
De-aceea vreau o noua suferinta
Din care focul meu sa-si soarba focul,
De-aceea vreau o noua înclestare
Pe care harfa mea s-o strînga-n coarde.
Caci numai cînd voi arde-n mii de ruguri,
Pe rugul meu aprins nu voi mai arde.
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre durere
- poezii despre zile
- poezii despre vulcani
- poezii despre vin
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre nuntă
- poezii despre foc
Ars doloris
Îmi trebuie o noua suferinta
Ca sa ma pot deprinde cu uitarea,
Caci în furtuna numai o furtuna
Astîmpara, pe stînci, descatusarea.
Îmi trebuie-o durere fara seaman,
Durerea veche sa mi-o pot înfrînge,
Caci numai cînd voi plînge în tacere
Pentru tacerea ta nu voi mai plînge.
De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-asteapta sa erupa,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupa-n cupa.
Sînt mai încapator decît o rana,
Mai vast decît o pestera din ere
Si poate ca e loc destul în mine
Si pentru tine si pentru tacere.
Doar pentru mine nu e loc în mine,
Eu singur nu-mi gasesc în mine locul,
De-aceea vreau o noua suferinta
Din care focul meu sa-si soarba focul,
De-aceea vreau o noua înclestare
Pe care harfa mea s-o strînga-n coarde.
Caci numai cînd voi arde-n mii de ruguri,
Pe rugul meu aprins nu voi mai arde.
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusțanca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau singur
singur cu mine de-mi vine
să fug de-acasă
dar mi-e frică să nu vii
și să nu mă găsești plecat
în beția vremii să ascult
melancolia ce vine din pustiu
sunt timpurile mele
merg pe străzile uitate de soare
trag cu ochiul în urma mea
singur singur singur
tremur plin de ură gândindu-mă
la viața irosită prostește
în brațele tale am îmbătrânit
mă simt o bătrână sferă
de vreo zece mii de ani
stau în inelul tău de vrăjitoare
sunt singur în patul meu
de aur pierdut la cărți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre ochi, poezii despre melancolie, poezii despre frică, poezii despre cărți, poezii despre bătrânețe sau poezii despre aur
Doi pași
Eu n-am făcut un pas spre tine,
Tu n-ai făcut un pas spre mine;
Rămas-au doi
Pași între noi.
De-aș fi făcut un pas spre tine,
Și-ai fi făcut un pas spre mine,
N-ar mai fi doi
Pași între noi.
Iar dacă fac un pas spre tine,
Dar tu nu faci un pas spre mine,
Nu mai sunt doi
Pași între noi.
Tu, dacă faci un pas spre mine,
Iar eu nu fac un pas spre tine,
Tot n-ar fi doi
Pași între noi.
De fac un pas, dar nu spre tine,
Și faci un pas, dar nu spre mine,
Iar nu sunt doi
Pași între noi.
De-aș fi făcut un singur pas,
Un singur pas ar fi rămas
De pus, nu doi
Pași, între noi.
Eu, primul pas dacă-l făceam,
Un singur pas doar mai aveam
Pus între noi,
Nu doi, nu doi.
poezie de Marius Robu (9 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Și totul se mișca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Și-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt -
Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vorbire, citate de George Bacovia despre vorbire, poezii despre plumb, citate de George Bacovia despre plumb, citate de George Bacovia despre noapte, poezii despre gânduri, citate de George Bacovia despre gânduri, citate de George Bacovia despre foc, poezii despre creier, citate de George Bacovia despre creier, poezii despre Soare sau citate de George Bacovia despre Soare
Trup cu nume
Sunt singur și în jur e-atata lume,
Dar Doamne cât de singur pot să fiu!
În trupul meu ce poartă al meu nume,
M-am rătăcit și cine sunt nu știu.
Sunt foarte mulți acei ce-mi dau binețe,
La fel și foarte mulți ce nu îmi dau
Și stau în bucurie sau tristețe,
Atunci când doar cu mine, eu mai stau.
Încerc să mă cunosc pe dinlăuntru,
De eu n-o fac, un altul n-o va face,
Mă-ntreb de sunt iubire sau sunt sumbru,
Atunci când sufletul în mine tace.
Sunt singur înlăuntru-n ăsta lume,
Dar am să mă împart atât cât pot,
Să dau bucăți din trupul meu cu nume,
Acelor ce iubire nu mai pot.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre promisiuni, poezii despre iubire, poezii despre cunoaștere, poezii despre bucurie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Peste sufletu-mi cărunt
Sunt aici
și mai tresar,
când se-nchid, pe umbre, stele,
mă mai leg
de câte pot...
printre gândurile mele.
Tot mai duc
și tot mai car,
viața-n firul ei subțire,
și ca sprijin,
drept toiag,
folosesc o amintire.
Au trecut
prea multe veri
peste iernile din toamne,
m-a durut
pustiul lor
și mă rog la tine, Doamne,
vreau copiii
să-i mai văd,
cât îmi este incă bine.
Pune-un gând
în gândul lor
să mai treacă pe la mine.
Timpul mult
prea nemilos,
când îi ia și când îi lasă,
n-am o vorbă
cui să-i spun,
bolul singur de pe masă
îmi vorbește
fără grai,
fără grai se-aude-n toate,
tot încerc,
încerc să uit,
mamă sunt și nu se poate.
Mai aud
curgând prin ploi
câte-o lacrimă tăcută,
dorul ei
de dorul lor,
când obrazul îmi sărută.
Mai aud
cum nu mai sunt.
poarta, veșnic, încuiată,
peste
sufletu-mi cărunt
s-a uscat tăcerea toată.
poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre toamnă, poezii despre sărut, poezii despre păr cărunt sau poezii despre ploaie
Unde ești, tu, veșnicie?
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri blonzi stau la taifas
Printre miile de stele
Care ard în propriul glas.
Umezesc lacrimi de sânge,
Focu-n umeri înfrunzește,
Tunetul de sticlă spartă
Printre ploi mă urmărește.
Felinare dulci sunt prinse
Chiar și-n coarnele de cerb,
În singurătate crește
Fulgerul în care fierb.
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri îmi pătrund în glas,
Unde ești, tu, veșnicie
Să stăm iarăși la taifas?
citat din Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre îngeri, citate despre sânge, citate despre singurătate, citate despre păr blond, citate despre ploaie, citate despre ochi, citate despre noapte, citate despre fum sau citate despre frunze
Plumb de iarnă
Iarna, de-o vreme, mă duce regretul
Prin crânguri, pe margini de linii ferate -
Trec singur spre seară pe ape-nghețate,
Când fâlfâie, pe lume, violetul.
Paloarea, mutismul minează-al meu piept
Pe satele ninse crai-nou când apare;
Trec singur pe poduri de fier solitare,
Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
În noaptea grozavă la cine voi bate?...
O, vis... o, libertate...
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre singurătate, poezii despre seară, poezii despre sat sau poezii despre poduri
Blues
În zori, "La Butoiul cu Spermă",
Stau singur, beau whisky și plâng.
În van carabina eternă
Mi-atârnă, de-argint, la oblânc.
Pianul mecanic mai cântă
Un bleno-tango. Eu scuip rar
În propriu-mi pahar. Tu ești sfântă
În pozele din buzunar.
Din spleen, cu o quintă royală,
I-am ras pe amigos de bani
Și-apoi i-am ucis. Tu ești goală
În pat de o sută de ani
Sub pături și-n brațe c-o pernă
Respiri tot mai clar, mai adânc.
În zori, "La Butoiul cu Spermă",
Stau singur, beau whisky și plâng...
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre whisky, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre plâns, poezii despre pian, poezii despre fotografie sau poezii despre bani
Rar
Singur, singur, singur,
Într-un han, departe
Doarme și hangiul,
Străzile-s deșarte,
Singur, singur, singur
Plouă, plouă, plouă,
Vreme de beție
Și s-asculți pustiul,
Ce melancolie!
Plouă, plouă, plouă
Nimeni, nimeni, nimeni,
Cu atât mai bine
Și de-atâta vreme
Nu știe de mine
Nimeni, nimeni, nimeni
Tremur, tremur, tremur
Orice ironie
Vă rămâne vouă
Noaptea e târzie,
Tremur, tremur, tremur
Veșnic, veșnic, veșnic,
Rătăciri de-acuma
N-or să mă mai cheme
Peste vise bruma,
Veșnic, veșnic, veșnic
Singur, singur, singur,
Vreme de beție
I-auzi cum mai plouă,
Ce melancolie!
Singur, singur, singur
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de George Bacovia despre visare, poezii despre somn, citate de George Bacovia despre somn, citate de George Bacovia despre ploaie sau poezii despre brumă
Dialog cu salcâmii tineri
Sătul de atâta goană a vieții
Mai fac un copleșit popas
Salcâmii tineri mă veghează
Și stau cu dânșii la taifas
În umbra lor mă văd puiet
Desculț, firavă rădăcină
Și-n loc de rădăcini doar muguri
Mustesc în zborul spre lumină
Și m-aș planta în locul lor
S-o pot lua de la început
Ca lumii ăsteia nedrepte
Să-i mai plătesc încă-un tribut
Primiți-vă în rândul vostru
Să încerc și regnul vegetal
Și să contemplu trist cum cade
Cortina ultimului val
Poate mai mult noroc să am
Ori eu la rându-mi să aduc
Un rod ceva mai acătării
Și mulțumit să mă usuc
Vreun necăjit ca lemn de foc
Să mă doboare în prag de iarnă
Când viscolul și bătrânețea
Vor prinde tâmplele să-mi cearnă
Și în primăvară să mă vadă
Din seve noi cum voi renaște
Copiilor să le ofer
Buchete, florile de Paști
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zbor, poezii despre viscol, poezii despre tinerețe, poezii despre primăvară, poezii despre plată sau poezii despre plante
Bărbații misogini spun că creierul femeii e mai mic decât cel al bărbatului, dar ignoră faptul că creierul femeii este de două ori mai dens. Per ansamblu, creierul femeii are mai mulți neuroni decât al bărbatului; în creierul bărbatului, neuronii stau mai lejer și sunt mai leneși.
aforism de George Budoi din Rațiunea și Memoria în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre bărbați, aforisme despre femei și bărbați, aforisme despre lene, aforisme despre femei sau aforisme despre creier
Frunze galbene, lumini de trafic
Înnebunesc de tristețe, nimeni nu este în viața mea.
umblu năuc toate serile printre luminile de trafic, privind
cum se aprind arborii pe marginea șoselelor.
stau în stații de troleibuz
în semiîntuneric (toată lumina
mai vine de la un chioșc cu vitrina sclipind), stau singur
singur, singur,
umblu prin umezeala-nserării de unul singur...
și cad frunze, și clipesc luminile de semnalizare
și e frig, mă zgribulesc în jacka mea de piele, visez
și-mi amintesc, și mă uit după fete tinere,
liceene în costume de blugi...
în intersecția de la Bucur Obor
troznesc în vânt steagurile albe pe care scrie COLEUS
tramvaiul 21 ia curba cu-atâta grație
taximetriștii așteaptă la volan, cu mutre nerase...
nefericit, căci este octombrie
privesc scurgerea de focuri roșii a luminilor de poziție
stau pe trotuar, iar în parcarea de-alături
o Dacie dă înapoi, strivind o cutie goală de Fanta
un puști trage de mâinile tatălui său, încercând să-l facă să se rotească
o tipă stă înțepată, în taior, cu cercei grotești
toți vor ceva, toți se duc undeva,
eu umblu pe străzi noaptea, toamna,
noaptea, toamne
când e pierdut orice sens.
mă orbesc farurile de mașini
când traversez, în dreptul Olimpului
și-apoi mă înfund sub stele, pe străduțele cartierului meu
prin șanțurile dintre blocuri
și mă-nvârtesc până albește de dimineață
în jurul blocului meu, patului meu.
poezie de Mircea Cărtărescu din Nimic (2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre alb, poezii despre șosele, poezii despre troleibuze sau poezii despre tramvaie
Fantezie la un ceai
Vă rog un ceai. Îl vreau fierbinte
Cafeaua e mai scumpă. Și nocivă
Treceți-mi-l în cont. Și cu-o misivă
Să-l plătesc, aduceți-mi aminte
C-o fi rusesc sau chinezesc, nu-mi pasă
Eu sunt atât: un musafir
Și mai doresc o ceașcă de kefir
Să mă retrag discret înspre terasă
Pe termen lung, benefic, longeviv
Din fel și fel de cunoscute poame
Cusurul lui că nu ține de foame
Altminteri e un minunat conviv
Un ceai de mentă. Sau de sunătoare
Îl pot gusta și singur la adică
Mai mult pretextul dacă se ridică
Problema companiei de rigoare
În cești de porțelan ca pentru rigi
Pot să lipsească fastul și valeții
Obosiți de protocoluri, bieții
Cu teama de-a ajunge la covrigi
Dar nu-l vreau dulce: zahăru-i un lux
Și vă invit la un taifas de gală
Înțelepciunea crește cu migală
Și nu ca Adriatica la flux!
E tot ce ne-a rămas la îndemână
Veninți senini: un tratament cu ceai
Spărgând prognoze, depășește ce-ai
Pus la cale-ntreaga săptămână
Dar iată văd saloanele pustii
Și toți clienții au plecat de mult
Când faci aparte pentru ceai un cult
poți să dai greș. Și iarăși să revii
Păcat de convorbirea mea ratată
Pierd alții lucruri mult mai mari și-ncai
Îmi pare rău că nu mai aveți ceai
Și-am să revin desigur, altădată
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre săptămâni, poezii despre scrisori, poezii despre lux, poezii despre dorințe, poezii despre depășire sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Se duc bătrânii
Se duc bătrânii
se tot duc
Rămânem noi, semințe goale
Privind spre soarele-răsare
Cu zâmbet veșted și năuc.
Se duc bătrânii am rămas
Doar noi, a veacului urdoare
Privind spre soarele-răsare
Cu ochi de câine de pripas.
Se duc bătrânii lutul lor
Îngrașă brazda ce hrănește
Făpturi grotești, cu ochi de pește
Ce merg pe loc, fără vreun spor.
Se duc bătrânii cruci de lemn
Le stau la cap, ca să-i păzească
De-o generație drăcească
Ce n-are-n grai cuvântul demn.
Se duc bătrânii ca un fum
Ca o miresmă de tămâie
Și-n urma lor ce-o să rămâie?
Doar buruieni, pustiu și scrum.
Se duc bătrânii
se tot duc
Căci lumea asta li-i străină,
Se duc spre taină și lumină
Lăsându-ne deștepți dar singuri cuc.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre pești, poezii despre lut, poezii despre lemn, poezii despre inteligență, poezii despre fum sau poezii despre draci
Singurul meu prieten...
Singurul meu prieten și oaspete,
este timpul.
Stăm împreună la taifas
și la masă.
Asta, vreo optzeci de ani și mai bine.
De la masă, eu mă ridic primul,
el rămâne.
Din viață, eu plec primul,
el rămâne. E nemuritor.
Fiindu-mi bun prieten nu-l dușmănesc.
Ferice de el!
poezie de Dumitru Delcă (2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre timp, citate de Dumitru Delcă despre viață, poezii despre prietenie, citate de Dumitru Delcă despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre fericire, citate de Dumitru Delcă despre fericire, poezii despre dușmănie sau citate de Dumitru Delcă despre dușmănie
Renaștere
Vis-à-vis de iubire stă ura,
Stă-mpletită-n contraste natura.
Argintiul din suflet oftează,
Ochii orbi încă stau și veghează.
Chiar și sîngele-n corp ruginește,
Parul inimii astăzi orbește,
Metaforic îmi plînge ecoul
Cînd în creier pornesc radioul.
Un tornado îmi spulberă visul,
Un tsunami de foc Paradisul
Și-n ruinele unei iluzii
Realitatea trage concluzii.
poezie de Natalia Popusoi (19 martie 2011)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate, poezii despre rai, poezii despre radio, poezii despre prezent, poezii despre natură sau poezii despre metafore
* * *
sunt singur ca un cuib de cuc
înainte de faceri de lume
sunt singur ca un nu am unde să mă duc
din mijlocul propriei hume
sunt singur numai eu și zăpadă
la un ospăț de lumină
cu iris de lună venit ca să vadă
și cu un tu nu mai ești să-ți pun vină
sunt singur ca zăpada azi-noapte
un flutur
zărit ultima oară
cu umbra crăpată în spate
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție
Singur, fără nimeni
Ferească Dumnezeu, dacă mai poate,
pe fiecare, de singurătate,
acesta-mi pare lucrul cel mai greu,
ferească-mă de mine Dumnezeu.
Ferească-mă noroiul de noroaie,
ferească-mă plouândul nor - de ploaie,
ferească-mă singurătatea mea
ca singur să mă nărui pe podea.
Și gura să-mi aud cum milă cere,
vreunor pași din vreo apropiere,
și, fără nimeni, să mă sting în glas,
pe lume cât de singur am rămas.
Atât de singur sunt pe-acest pământ,
că nimeni nu va ști dacă mai sunt.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Adrian Păunescu despre singurătate, poezii despre superlative, citate de Adrian Păunescu despre superlative, poezii despre religie, citate de Adrian Păunescu despre religie, citate de Adrian Păunescu despre ploaie, poezii despre gură, citate de Adrian Păunescu despre gură, poezii despre Dumnezeu sau citate de Adrian Păunescu despre Dumnezeu