Toamna se coc iubirile
Toamna se coc iubirile și ies din noi
În coșul burdușit cu stele șlefuite,
Miroase-a tescovină proaspătă-n butoi,
În biserici sunt păcatele sfințite.
În cazarma aripii înșeuată-n zbor
Munții se văd, zidire stătătoare,
În vârtejul inimii al meu cocor
E hrănit cu boabe îndulcite-n soare.
Gândul mi-l așează în caleașca veche
Și trecem bucuroși prin frunzele târzii,
Stelele s-adună pereche cu pereche
Ca să procreeze din lumini copii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre stele
- poezii despre religie
- poezii despre munți
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre gânduri
- poezii despre frunze
- poezii despre creștinism
Citate similare
Clepsidra tăcerii
Gândul se luminează
În poalele visului
Când magma oaselor fierbe
În vulcanul sufletului.
Iartă-mă, de o mie de ori!
Am încurcat florile vieții,
Stelele m-au călăuzit
În lumi neașteptate.
Gândul meu se va lumina
Când tu vei netezi verbul
Cu gesturi alcătuite
Pe marginea de zbor a aripii.
Inima este cerul încercării
În parcelele visului
Ce întâlnesc ochii noștri
În două picături de nisip
Din clepsidra tăcerii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vulcani, poezii despre visare, poezii despre verb, poezii despre tăcere, poezii despre suflet sau poezii despre ochi
Floarea fericirii
Se deschid petale, aripile-n zbor,
Inima-n legănare-i pătrunsă de dor,
În grădina amușind a tinerețe
Un fluture-și ia zbor din penitențe.
Îl prinzi în palme, torță aprinsă,
Îi vrei iubirea în veșnicii cuprinsă,
Eu să fiu fluture, tu inimă toată,
Copacii în juru-ne copii pe o roată.
Să se-nvârtă cu brațele-n zbor,
Unul doar, în unghi de cocor,
S-aducă din stele religia iubirii,
În decolteul vieții floarea fericirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tinerețe, poezii despre fluturi, poezii despre fericire sau poezii despre copaci
Dilatare
Dorințele mele, - vechi muze -,
Ies din spectrele inimii
Pentru a colora
Aripile fluturilor
Ce înveșmântează
Zborul.
Tu, pui pleoapele ostenite
Aripi peste aripi,
Dilatând
Pieptul vieții
Prin care trecem amândoi
Luminând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi, poezii despre dorințe sau poezii despre culori
Cădelnițând cu sânge păcatele plăcerii
Se coc stelele în cuibul plăcerii,
Licuri de scântei sar pe pământ,
Tu te-ascunzi într-o pală de vânt
Cu gândurile, semnul întrebării.
Îmi răscolești icoanele domnului
Desțelenind formele viselor reci,
Modelezi avan cu unghiile seci
Ridurile din amintirea somnului.
Oare sunt fantoma din cuibul visării
Sau tu ești licoare de stea pe pământ?
Pe cerul iubirii zburăm cu avânt
Cădelnițând cu sânge păcatele plăcerii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre somn, poezii despre plăcere, poezii despre icoane sau poezii despre fantome
De-atâta frământare...
Seara se înhamă la stelele tale șlefuite,
De ele atârn candela viselor noastre,
Viitorul luminos îmi trece prin minte
Prin fereastra nopții cu pliuri albastre.
Tu îmi citești gândul de rocă adâncă,
Adusă din seminția îngerilor prunci,
Unde curcubeul se unge cu brâncă
În amvonul de aripi și gânduri prelungi.
Ne pansăm cu săruturi în clipe târzii,
Ne transformăm în pulbere de dor,
În noi mocnesc știute, luminile dintâi,
Le injectăm în suflet cu dulcele fior.
Seara se înhamă cu iubirea noastră,
Ne poartă pe sub lună la întors de ceas,
Dorul de tine-i durere aprinsă, albastră,
De-atâta frământare nici Domnul nu e treaz!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre albastru, poezii despre îngeri, poezii despre viitor, poezii despre timp sau poezii despre sărut
Printre frâiele uzate
Roibul meu mănâncă jarul
Stelelor ce cad în hău,
Ovăzul ce dă în lapte
Fierbe sub ele din greu.
Îl încalec, el nechează,
Se-ndreaptă spre Carul Mare,
Unde cerul ți-a pus zestrea
Pentru nuntă, la păstrare.
Timpul curge peste spații,
Se văd coastele la cal,
Simt cum își închide ochii
Și devine ireal.
Să cobor încerc de-ndată,
Mă agăț de oiște,
Strigu-te, tu nu m-auzi,
Stelele sunt vraiște.
Nu te văd, dar parcă simt
Coaste noi, alt cal e mort,
Vom împinge Carul Mare
Printre stelele resort.
Noi suntem acuma umbre
Ce se-nvârt în Galaxii,
Două umbre. Moartea spune
Că suntem printre cei vii.
Ne mai mângâiem odată,
Carul Mare scârție,
Punem undelemn de soare
Unde este pârtie.
Două umbre însetate
Își caută frunzele
Printre frâiele uzate
Acum dorm iubirile!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre pârtie, poezii despre prăpăstii, poezii despre nuntă sau poezii despre lactate
Clipa rămasă
Zâmbind nepoții
Trec peste brumele noastre
Mirosind a must
De tămâioasă.
Toamna ne ține în chingile ei
Plimbându-ne umbrele prin case.
Nepoții zâmbesc.
Nepoții ne poartă iubirea.
Fermecători trecem prin amintire
Și brumele se topesc aiurea.
Vinul curge în pahare de vis.
Noi râdem de clipa rămasă.
Pe creanga ruginie
Se așează
Piatra de la coasă.
Vom tăia, nepoților,
Din rădăcină răul
Începând cu visul
Ce deschide hăul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre râs, poezii despre depășire, poezii despre crengi sau poezii despre brumă
Sufletu-mi tresare
Când gândul meu este pierdut
Primesc sărutul răsăritului de soare
Mă trezesc când soarele a disparut
Rămân cu raza si sufletu-mi tresare
Sufletul meu iese din valuri de mare
Un ciclu de trăiri suflet soare apus
Mă-nalță la răsărit intru iar în soare
În locuri unde doar noi doi am sjuns
Sunt un suflet dintr un val învolburat
Esti stâlpiul ce sufletul mi-l susține
Cu dragoste în taină te-am înconjurat
Suflete pereche vesnică trăire de sine
Un vis frumos un gând mereu duios
Cu n suflet linistit privesc la răsărit
Culori de arămiu pictorul cel colos
Pictura valoroasă din soare răsplătit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre arte plastice, poezii despre Soare, poezii despre valoare sau poezii despre suflete pereche
Stejarul așează stele-n ramuri
Stejarul-n zare așează stele-n ramuri,
Bucuria lui aprinde Pegașii în hamuri,
Un tren de vise trece prin crengile uscate,
Vântu-naripat despică rodii coapte.
Un fluture recită în zboru-i o baladă,
În ochii tăi se-nalță iubirea, vrea să ardă,
O horă-n jocul vieții începe pe tăcute,
Stelele din ramuri vor să ne sărute.
Acum stejaru-i steaua ce adună stele,
Privite-n orizont doar frunzele sunt vele,
Zarea e oceanul de mare bucurie
Unde pe valuri nalte se naște poezie.
Tristețea ce apasă e șlefuirea fină
A stelelor ce-aduc prin raza lor lumină,
Eu ca stejar le sting, tu ești steluța pură
Ce în veșnicie cu un sărut se fură!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stejari, poezii despre bucurie sau poezii despre trenuri
Toamna asta-i mai frumoasă
Și toamna asta parcă-i mai frumoasă...
Cu must de frunze-mbietor și cast!
În amintire încă mi-a rămas...
Mă simt din nou, oriunde-aș fi, acasă!
La geam văd ramuri ude cum îmi bat
Ca niște brațe-ncovoiate-a dor...
Eu am îmbătrânit și nu-i ușor
În "timpul-ieri", în vise, să recad.
Miroase-a nuci și-a dulce must din vii,
A pâine coaptă-n țestul petecit,
Pe care prunci fiind l-am tot privit
Înfometați, în serile târzii.
Și parc-o văd pe mama cu batic,
Cum se-nchina și se ruga mereu
Și parcă nu mai sunt același eu,
Albit la tâmple și vorbind peltic...
Mi-a nins în gând și ani am strâns cu sârg!
Mi-a nins în viață... Și sunt trist... Sunt trist!
Să fiu adult nici azi nu m-am decis
Mi-e toamna-n ființă și cu toamna plâng.
Se scutură cenușa peste cer...
Peste pământ, cenușa crește-n ploi...
Suntem copii! Suntem copii și noi!
Mai mult, în toamna asta ca oricând,
Copii cu suflet cald și auster,
Copii trudind între pământ și cer...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre pâine, poezii despre prezent, poezii despre plâns, poezii despre ninsoare sau poezii despre mamă
Să zbor din nou spre soare
Mă uit pe cer și văd viața ca pe-o alinare,
Aș vrea să zbor din nou spre soare,
Dar nu vreau să las suflete dragi pe pamant,
Că dorul vine ca o adiere de vânt.
Tu ești o ființă dulce, blândă, frumoasă,
Pentru tine nu plec nici macar de la masă.
Uneori inima mea se zbate tare în piept,
Și simt că sufletul meu ajunge în deșert,
Atunci văd la tine noi sentimente
Și ca niciodată îmi faci complimente,
Dar gândul meu e din nou la tine soare,
Vreau să fac un zbor când iar mă doare.
poezie de Eugenia Calancea (19 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre deșert
Răcorire
Câmpiile își răcoresc în mine
Rodiile puse-n ochi flămând
Prin care luna a trecut în mare
Și soarele în vise și în gând.
În coaja-mi de stejar așează vremea
Valsul ei de lacrimi și frământ,
Doi porumbei sunt sânii tăi de aur
Din care sug lagunele pământ.
Statuile se lasă-ades purtate
Pe aripă de fluture în zbor,
Câmpiile se răcoresc în mine,
În sângele cuvintelor ce dor.
Rotund mi-e gândul de viață,
Aș vrea să fiu aripă-n nalt,
Prin zborul meu să treacă universul
Și tu, iubire, poezie-n salt!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vals, poezii despre sâni sau poezii despre sculptură
Lacrimi ce-ntârzie zborul
Privirea ta prin lacrimi întârzie zborul,
Ploile traversează clipele și dorul,
Pasărea ascunsă în roua de lumină
Umezește-un strigăt ce fierbe în surdină.
Pregătesc un cântec ce miroase-a vis,
Ușa se cuvine să aibă rost deschis
Spre strada ce îngână pașii ce se-ntorc
La sânul amintirii prin care se mai coc.
Blestemul de inscripții devine epitaf,
Moartea încolțește-n castroane cu pilaf,
Semințe slăbănoage își pun schelet de crengi,
Un trunchi născut din umbre sprijină moșnegi.
A împietrit amarul în ochii care plâng,
Părinții pun numeric crucile în crâng,
Noi mergem prin sudoare cu gândul monolog,
Mi-i teamă că în ceruri și Domnul e olog!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre păsări sau poezii despre naștere
Moș fără pereche
Pe asfalt sunt desene
Cu inspirație veche,
Ajung chiar și la Moș Ene,
Bărbatul... fără pereche!
epigramă de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre desen
Pereche nevăzută
E cristalinul spart de schija razei
din arcul soarelui, țintită între pleoape
rămas deschise adulmecând azurul oazei
din nori ce stau greoi, pe suflet să-l îngroape.
Și-o lacrimă coboară-n stalactită
Din suferința cruntă în peștera stingheră,
Unde mai bate-o inimă neobosită
De-atâta zor, să își ia zbor de-o sferă...
... Un glob vitros, oceanic ocular,
rotind speriat neștiind c-are pereche
un geamăn dincolo de zid, neplanetar,
unde nu-i vis și-i toată lumea... veche.
Sunt gemenii, ce ne arată lume, din fața la ureche...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre suferință, poezii despre sperieturi, poezii despre speologie, poezii despre ocean sau poezii despre oaze
Absolutul meu de viață
Absolutu-i mugur de viață?
Tu nemuritor peste cetate
Mai strecori imagini și cuvinte
Înțelepte scoase dintr-o carte.
Din biblie o să mai sară peștii
Și pâinea ei hrăni-va noi copii,
Din inima femeii ce iubește
S-or naște munți, oceane și câmpii.
Acesta-i absolutul meu de viață?
Nu! Căutarea suferinței mele
Strecurată-i Doamne prin cuvinte
Căutându-te acolo, printre stele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre pești sau poezii despre muguri
În orașul cu floarea de tei
soțului meu, cu iubire
în parcul cu băncuța cea veche
din orașul cu floarea de tei
am jurat să fim o pereche
presărând săruturi pe alei.
contopiți amândoi în sublima iubire
n-am știut de erori de decepții
urmărind numai cărări de împlinire
cu credință din înalte concepții.
în orașul cu floarea de tei
am strâns seva dulce din rădăcini
cu flux nemărginit am prins temei
cumulând amintiri din lumini.
ne-am iubit sub soare, sub lună
vrăjiți de aurore de-a stelelor cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre tei, poezii despre soț, poezii despre parcuri, poezii despre oraș sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Floarea iubirii aleargă în vânt...
Floarea iubirii aleargă în vânt,
Luceafărul serii o așează pe frunte,
Ea e născută din dulce cuvânt
Pus între două rime, ca punte.
Are picioare de stele sub frunze
Unde săgeți de amor se ascund,
Pe rotundul inimii vin buburuze
Să-și pună inel de logodnă, curând.
Tu râzi pe mormanul de vise,
Șuvițe de sânge pui în izvoare,
Zboruri line în clipe-s prelinse
S-adape simbolic o rază din zare.
Floare minune, din lumea de lut,
Coboară la mine fierbinte în sân,
Gura trufașă mereu să-ți sărut
În iarna prelungă cu fulgii din fân.
Prin două cuvinte, cu rime alese
Să ardem prezent și visare,
Să trecem în inimi neînțelese
Iubirea cu statui sub picioare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte
Antonimi
Toamna
ce se așează, o desenezi abstract,
cu maci prin lanuri de porumb,
în flori de primăvară o îmbraci,
când frunze ruginite
doinesc suave spre pământ.
Îmi spui ca sunt copacii plini
cu flori de liliac,
mirosul lor te-mbată prin suspin,
eu văd doar crizanteme,
nuferi roz pe lac,
o toamnă blândă ce se așează
iar primăvara ta
ecou cu sunet antonim.
Din negrul cât era în jur,
am strâns lumini
și dorurile le-am împletit cu alb,
iar tot ce văd
că-i toamnă și-i sublim acum,
tu vii să-mi spui
că din rugina frunzelor
a înflorit din nou
alb liliac pe ram...
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sunet, poezii despre roz, poezii despre promisiuni, poezii despre nuferi, poezii despre negru, poezii despre desen sau poezii despre crizanteme
Of, Doamne
Of, Doamne astăzi te cert,
De ce mi-ai pus atâta durere în piept,
Mi-ai dat o Golgotă, nu pot s-o urc,
Sunt slabă, mă-mpiedic, nu mă descurc,
Mai lasă-mă o clipă, sufletul să mi-l trag,
De ce nu mă-nveți ce să fac cu cel drag?
Mă lași părăsită, ți-am spus că sunt slabă,
Dar ce mă fac dacă nu-i sunt dragă?
Pune-i și lui, zbuciumul ăsta în piept,
E așa de departe, dar tot îl aștept!
Șterge-ntre noi munții, mai seacă din ape,
Fă la un fel, adu-l mai aproape!
Ce să fac cu iubirea ce-ai hărăzit,
Dacă-s departe de omul iubit?
Cioplește între noi în stâncă cărare,
Construiește corabii, să trec orice mare,
S-au dă-mi o pereche de aripi să zbor,
S-ajung într-o clipă, la al meu dor!
poezie de Elena Paraschiv
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci sau poezii despre durere