Lumea oglinzilor desființate
habar n-are ea de tâmplele încărunțite
nu-i pasă când el o privește.... o decupează
nu este amatoare de comparații
nici atât aspirantă la podium
se complace
cu 5 scame și jumătate pe o ureche
cu mână asimetrică și sân obraznic
un altul aproape imperceptibil
trece printr-o lume a oglinzilor desființate!
nu-și caută cuvinte... nici silueta
de mult n-a mai compus poetic
n-a mai ținut regim
zice măr și măr se face
țipă soare și pârjol bun se iscă!
nu-și amintește nici măcar sandalele care au strâns-o de moarte ultima oară
îi vin în urmă câteva stoluri de vrăbii
își prinde cerceii cu ametiste
se coc cireșii
ăia fantastici de iunie...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre vrăbii
- poezii despre urechi
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre poezie
- poezii despre obrăznicie
- poezii despre moarte
- poezii despre mere
- poezii despre cuvinte
Citate similare
Cât mai ales
o vreme am spus
n-o să mai vorbesc despre mine
nici măcar n-o să tac despre
! dar nu avem încotro
atâta vreme
cât cireștii care nu-și aduseseră încă
florile pe lume erau
cu ochii pe mine
fără să pretindă ceva în schimb
îmi împrumutau uitătura
retragerea grabnică spre alt habitat
gesturile speciei pe cale de a se sălbătici
într-o lume scufundându-și contururile
și poate nu atât cireșii
nici florile lipsă
mult prea puțin
transferul acela cromatic
de incertitudine de spaimă
nici răsfrângerile vegetale
în ultimele rămășite
de constituție umană
nici atât
pocnetul sufletului
ca un furuncul mult prea timp
păstrat sub pielea adâncită
asemenea crimei primordiale
cât mai ales
nesupunerea întâmplării
în fața deciziei personale
de-a nu mai fi niciodată
eu.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vorbire
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre spaimă
- poezii despre schimbare
- poezii despre ochi
- poezii despre flori
- poezii despre cireșe
Femeia asta care
în mod constant vine pleacă
de la treburile sale
ca o școlăriță
ca o dezertoare
aparent
fără prea multe conexiuni
cu exteriorul
poartă pălării cu vedere la sine
merge împachetată
primul strat o face
acceptabilă
aproape simpatică
parcă ai cunoscut-o cândva
de n-o semăna cu-o actriță?!
(nu, ca să fii actriță nu este... n-a fost niciodată obligatoriu să fii frumoasă, nici... nici... doar. să fim înțeleși!)
ai zice că tu, chiar tu ești una dintre acelea
care subit i-a intrat în grații (ce vei fi făcut oare?!)
în felul ei taciturn te acostează îți vorbește / te iscodește
despre cerceii tăi lungi peruani despre păpușa
pe care nimeni nu i-a dăruit-o vreodată
a râvnit-o a blestemat-o a încuiat-o s-a încuiat
între pagini cu delimitare exactă
au traversat-o in absentia
păsări cu gât prelung de veneră
madone cu destin de narcisă
chiar iubirea...
s-a retras
pe vârful picioarelor nebalerine
din văzul unei lumi ingrate
70 plus au prins-o
la masa cu cioburi dintr-o grotă
luându-și porția triplă de anestezic
și răutate
. femeia asta vicleană
femeia asta cioturoasă
care se-ncurcă
în păsările
de la genele tale
vine pleacă poartă merge acostează râvnește iscodește blestemă pleacă.
nici măcar nu-și amintește
că este
că a fost
odată
femeie.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păsări, poezii despre femei, poezii despre școală, poezii despre răutate, poezii despre păpuși, poezii despre picioare, poezii despre narcise, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
Nici plăcerea unirii duhului cu trupul n-a rămas
Și nici măcar norocul reînvierii n-a rămas.
Frumoasei cu chip de lună am vrut să-mi deschid sufletul
Dar din tot ce-am dorit să-i spun, nimic nu a rămas.
Întinde mâna ta mică oricărui suflet întristat
Eyvah, sub junghiul tristeții amare nimic n-a rămas.
În duh e bucuria, in dorinți gândul lumii de-apoi
Beție în care te-ai pierdut și nimic n-a rămas.
Ey, paharule, aferim, șterge oglinda inimii
În duhul meu târziu nici măcar plictiseala n-a rămas.
Fuzulî! Ascultă cântecul iubirii și privește
În urma ta nici mângâierea aurului n-a mai rămas.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre trup și suflet, poezii despre unire, poezii despre plăcere, poezii despre noroc, poezii despre mâini sau poezii despre muzică
Prejudecăți
[lucrurile sunt mult mai simple]
nu, dragostea nu este
câmpia aceasta nesfârșită de maci
nici măcar amprenta ei lăsată pe o pagină
într-o după-amiază generoasă de mai
când artistul a făcut suprema concesie imaginației... dorului
bolnav, copil, neajutorat și-a pierdut mințile într-un roșu concentrat
pentru clipa aceea de eternitate
a alergat mai apoi gol că să dea de știre
înnebunind frumos mai toate împrejurimile
nici rochia amplă a ei balansând încremenirea
nu este dragostea
felul lui gentil de a-i prinde fluturi pentru a stârni metafore
termeni de comparație de soi
nici lanul de grâu foșnind euharistiile
complicitatea lor agenți secreți
mână-n mână cu Dumnezeu
ploaia dezgolind înțelesurile... nu este dragostea
nici dimineața aceea scoasă dintr-o noapte albă,
a lui măsurându-și insignifianța în afara ei
sunt zilele astea concrete
când eu te toc mărunt-mărunt
te dau la foc mic te gătesc aproape crud
fac din tine felul principal
pe moarte eu însămi fiind
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știri, poezii despre zile, poezii despre roșu, poezii despre rochii, poezii despre religie, poezii despre prejudecăți sau poezii despre ploaie
Decaloguri comparative...
Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are stăruință.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu, îți zâmbește în față.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre durere, poezii despre zâmbet, poezii despre prietenie, poezii despre perseverență sau poezii despre nuntă
Fără iubire
chiar și florile vor învăța să trăiască
atunci când vor fi sigure că sentimentul acela
le-ar fi pervertit sufletul
[asta să însemne că despre altceva era vorba?!]
cvasiascetice se vor plânge poetic unei păsări
ea însăși însingurată în nestatornicia fățărnicită a oamenilor
vor tăcea discret aproape estetic
își vor elibera cuiburile de moloz
cum eu prezentul acesta de toate detaliile
în dimineața ce va să vină în fața ta voi fi
năluca parfumată în sandale galbene fără crizanteme
împrumutându-mi nuanțele unui cer rămas
anemic / prin surprindere luat fiind
de lipsa omului
se vor ține după mine câteva vrăbii
și ele printr-o bună întâmplare evadate
din strânsura pumnului celui care spun unii
ar fi împărtășit înclinații nobile
vei lua tramvaiul de la prima
omițând că nu pe acolo drumul se cuvenea a trece
nu te va simți nimeni... nici măcar tu
totul se va derula cu o normalitate bolnavă
între timp
îmi voi umple jumătatea de umbră
cu miracolul florilor-păsări
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre vinovăție, poezii despre tăcere sau poezii despre tramvaie
În timpurile moderne, nici o putere, nici un imperiu din Europa n-a putut să se mențină pe cele mai înalte culmi, n-a putut să comande nestingherit celor din jur, și n-a fost capabil nici măcar să-și păstreze cuceririle mai mult de cincizeci de ani.
citat celebru din eseul Reflecții despre măreția și decadența Europei de Paul Valery (1919)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înălțime, citate despre timp, citate de Paul Valery despre timp, citate despre superlative, citate de Paul Valery despre superlative, citate despre promisiuni sau citate despre Europa
Când mușc dintr-un măr, nu mă gândesc nici la Eva, nici la Newton, nici la compania Apple și nici măcar la Albă-ca-zăpada. Mă gândesc doar la faptul că un fruct face bine la digestie, după masă.
aforism de Mihail Mataringa (25 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre mere, aforisme despre fructe, aforisme despre Isaac Newton, aforisme despre Eva sau aforisme despre Albă ca Zăpada
Constanță
de când cu acest covid,
omu-a devenit hibrid,
nu-i nici cer, dar nici doar humă,
nici granit, dar nici de gumă,
nu-i nici claie, nici balot,
nu-i nici struț, nici Phoenix tot,
pus într-al lui Procust pat,
nici stingher, nici adaptat,
nici străin, dar nici acasă,
nici cucută, nici melasă,
nici în zeghe, nici în togă,
nu-i nici bocet, nici eglogă,
nici Manole, nici Icar,
nici beznă, dar nici habar,
nici tăcere, nici cuvânt,
nici pareză, nici avânt,
nu-i nici orb, dar nici nu vede,
nici în sine că se-ncrede,
nici profet, nici Antihrist,
nu-i nici vesel, dar nici trist,
nici Einstein, nici Poptămaș,
nici strămoș și nici urmaș,
nu-i nici ciornă, dar nici act,
nici prea plin, nici vid compact,
nici faun, nici eunuc,
nici cloșcă, nici ou de cuc,
nici pesmet, nici cozonac,
nici înger, nici pui de drac,
nici Midas, dar nici sărac,
nici fasole, nici arac,
nu-i corabie, nici port,
nu trăiește, nici nu-i mort,
doar există, dar nu-i viu,
nici expert, nici ageamiu,
nu se-nalță, nici nu pică,
nu învinge, nici c-abdică,
rămânând ce-a fost: nimică.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre victorie, poezii despre sărăcie, poezii despre marină sau poezii despre existență
Dr. Cox: Omul are 92 de ani, suferă de demență totală, n-are habar unde e. E la câțiva centimetri de sânii Carlei și nici măcar n-a clipit.
Carla: A, asta e atât de drăguț.
Dr. Cox: Mda, este.
replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sâni
Între mine și mine
rămânea marea asta
o lume care primejdios începea nu părea
a vrea să se sfârșească
un țipăt multiplicat
mirosul mult prea sărat... algele... gândul străvezit
și inima pe punctul de a se desprinde
pradă pescărușilor în trupuri alterați
cuvintele intră insidios în semnificație
la fiecare jumătate de sens o capcană:
îmi țin tâmplele respirația plânsul
încerc să nu fiu cea mai vinovată
ca-ntr-o hipnoză lumina îmi amestecă glasul
printre valuri printre nesfârșite coridoare-ale timpului
amprenta chipului trădat o casă atât de singură!
corabia se izbise undeva departe
de o poveste în faldurile căreia treptat își pierdea memoria
nici urmă de îndoială nici atât de moarte!
și totuși eu!
cu vârful degetelor de-abia atingând
linia fină care desparte
cuminte ca-n fața unui pluton de execuție
nu mă încumet
cu propria viață să-i testez lipsurile
gradul de scrupulozitate
în spate
nisipul sănătos poartă la fel de firesc
trupul cochiliilor și dârele sângerii
ale tălpilor alergând alergând
prea mult să nu se oprească... să vadă
copiii înalță zmeie
verbele se conjugă obișnuit la prezent
și oamenii... oamenii încearcă din răsputeri
dramul minuscul de fericire să nu-l piardă
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre verb, poezii despre trădare, poezii despre sănătate sau poezii despre superlative
De o parte și de alta
distanța asta dintre mine și tine
trecută cu vederea de restul
atât de bine simțită de noi
fără a fi fost măsurată vreodată
nici măcar comparată cu ceva
într-o noapte târzie de anotimp straniu când mucul de lumânare a suplinit lipsa de prezență a lunii și toate mașinile cosmice au oprit în fața liniei ferate.
să fi trecut o veșnicie!
și Dumnezeu era liniștit
nu se îndoia că n-am avea fiecare
pe cineva suficient de aproape
*
eu atât de aproape de viață
tu atât de aproape de opusul ei
eu atât de aproape de moarte
tu atât de aproape de opusul ei
sufletul tău/ meu ca un firicel traversând clandestin să ajungă la mine/ tine
zdruncinătura!
oameni cu priviri novice
spunându-și că timpul nimerise
în șoseaua ciuruită
pe care odată și odată
avea s-o astupe cineva
**
nimic nu ne-ar fi putut apropia mai mult
decât felul acesta subtil de-a te face părtaș vieții
decât felul acela cutremurător de-a mă face părtașă morții
[sau invers... ce mai contează?!]
într-o simbioză aparte
numită iubire
dovadă
floarea de cireș incapabilă
de acte discriminatorii.
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șosele, poezii despre trecut, poezii despre noapte sau poezii despre lumânări
Lia se încruntase și părea furioasă, dar ce bine-i stătea când era furioasă... Brusc, realiză că el o prinsese de mână și încet, încet, și-o retrase, cu timiditate. De ce oare?! Încă puțin dacă ar mai fi ținut-o de mână, n-ar mai fi rezistat; ar fi uitat de orice promisiune făcută atât ei, cât și tatălui ei, de a sta departe de ea, de a avea doar o relație strictă, de colegialitate; ar fi strâns-o cât mai puternic în brațe și ar fi sărutat-o cu foc, cu pasiune; nu pe obraji, ca pe Maria, doar asta-și dorea el cel mai mult! Dar ea își retrăsese mâna, iar magia momentului se stinse. "Ce vrei?!" îl întrebase ea răstit, încruntându-se delicat. Îi răspunsese oare?! Nici măcar nu-și amintea; poate da, poate nu... Tăcu, tare nedumerit.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre uitare, citate despre furie, citate despre foc, citate despre dorințe, citate despre delicatețe sau citate despre Maria
Decaloguri comparative
Nicio floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nicio pasăre nu-i rară, fără cântecul de vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, de nu e dorit de dor.
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nicio noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici omul nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nicio zi nu e aleasă, fără iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nicio vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nicio prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Niciun gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș.
Nicio fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nicio iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are străduință.
Nicio soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu îți zâmbește în față.
poezie de Valeria Mahok (august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste amară
m-am întors înnapoi, m-am întors, încă viu
din infernul -șuvoi așternut în sicriu
ziua albă cu rece lovește în zări
și se trece se trece pe cărări pe cărări
parcă nu se mai stinge nici o stea în amiezi
și nici nu te mai ninge și nici nu e ce crezi
parcă nu mai aprinde nici un soare fundal
și nici nu mai cuprinde umbra lunii pe deal
numai codrul se zbate undeva în zenit
intuind că mai poate frăsui liniștit
o poveste amară cu final neștiut
nici de ultima oară nici de primul sărut...
poezie de Iurie Osoianu (8 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sfârșit, poezii despre păduri, poezii despre ninsoare, poezii despre miezul zilei sau poezii despre iad
Dintr-o stanță în instanță
Toată lumea fură, fură
Nouă nu ne-a mai rămas nimic
Într-un hal fără măsură
De la mare la cel mic
Cei mai mari își fac damblaua,
Cei mai mici aplaudă
Și-așa prinde haimanaua
Gustul pentru fraudă
Dacă furi un măr, te leagă
Un jandarm retrogradat
Altul fură-o țară-ntreagă
Și apoi e decorat
Unul cară în afară
Via-n geanta diplomat
Da-l aflară. Și-l umflară
Și-l lăsară: boss-umflat!
Fură paznicii comori
Meseria e o artă
Dacă ai fereastra spartă
Să nu-i crezi pe oratori!
Altul fură când e noapte
Soarele de la amiezi
N-a făcut din brânză, lapte
Da-i cu ochii pe cirezi
Fură taler de balanță
Și statui fără vedere
Magistrații din instanță
Care n-au nici o putere
Nu se sinchisesc de probe
Nici de cei ce vând vreun pont
Cât mai costă azi trei robe
Să le-aprobe-ntr-un decont?!
Nici de martori n-au habar
Că vând totul pe arginți
Când simt banii-n buzunar,
Nu le pasă dacă minți
Câtă clanță și prestanță
Toată lumea în picioare:
Doamna doctor în instanță
Domnul, doctor la răcoare!
Câte legi, fărădelegi
Căpeteniile-mpart
Dacă tu mereu te-alegi
Pentru ei, cu capul spart!
Bate nene darabana
Să nu dea deștepții-n gropi
Că se udă caravana
Și ne sar pe haine stropi
O să spuneți c-avem lege
Că și alții au mai spus
Care lege stă dreblege
Moțăind cu ochii-n sus
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre legi, poezii despre lactate, poezii despre vestimentație, poezii despre sculptură sau poezii despre prezent
Cine n-a cunoscut oameni care parcă nu se pot împiedica să arate cu degetul singura greșeală neînsemnată dintr-o operă altminteri ireproșabilă?! Ei cred cu sinceritate că "dau o mână de ajutor" - nici măcar nu-și dau seama că acționează negativ.
Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sinceritate, citate despre greșeli, citate despre degete sau citate despre ajutor
Ultima dată se văzuse un țesut suspect
și... cum îți spuneam...
dumnezee să fiu printr-o întâmplare
printr-o suprapunere... printr-o distribuție
orice trădare orice simulacru
necondiționat ar trece în afara Legii
deprinsă a detecta anomaliile
cum celulele atipice într-o structură vie
îți voi răscoli și de data aceasta
înclinațiile morbide... irealitatea
în surghiunul tău te vei complace
în îmbulzeală lascivă și singură
agonizând vei savura felul concret
de surpare a lumilor
voi face de pază
nu contează
dacă vei vedea verde
sau numai eroare
la încărcarea cronologiei
! sunt o mică divinitate
mă pricep de minune
să-mi gestionez spaimele
și miracolul
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre senzualitate, poezii despre greșeli sau poezii despre cronologie
Marină estivală
În port, niciun vapor,
Și-n larg,
Nici fum, nici pânză, nici catarg!...
Din Orientul plin de soare,
De flori, de fructe aromate
Și de povești neterminate,
Din Orientul plin de soare
Și maladii molipsitoare
N-a mai sosit în port, de-azi-noapte,
Nimic
Nici flori, nici fructe coapte,
Nici opium, nici tutun de pipă...
Nici aspirină pentru gripă...
În port e liniște,
Și-n zare
Tot liniște (dar mult mai mare).
În larg sirena nu mai țipă
Și macaralele-au tăcut,
Iar sus, pe dig, hamalii dorm,
Duhnind a spirt și-a iodoform...
Și portul parcă-a dispărut...
Doar farurile lumânări marine
Mai stau de veghe, nu știu pentru cine
Și grave, ca niște Sibile
Ce rătăcesc pe Euxin,
Șoptesc:
"Trec zile după zile
Și-Argonauții nu mai vin!..."
poezie celebră de Ion Minulescu din Propilee literare, III, nr. 8 (1 iulie 1928)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fumat, poezii despre somn, poezii despre porturi sau poezii despre fum
Copilăria mea a fost agitată. Cel care, de copil, nu a fost zguduit de suferințe inexplicabile, de dorințe nerostite și care nu a avut de mic o înclinare pentru un gen oarecare de artă, nici iluzii nebune, nici speranțe ciudate, întemeiate pe forțele sau aptitudinile sale, pe creațiile sale, mai mult sau mai puțin comice; cel care n-a plâns cu sughițuri de o mie de ori noapte, fără să știe de ce, nici n-a căzut în extaze neobișnuite, nici n-a izbucnit în veselii neașteptate, nici n-a făcut prostii extravagante, acela poate fi sigur că va reuși să ajungă tot ce va voi: un avocat bun, un jandarm strașnic sau un băcan destoinic, dar niciodată un artist, pentru că nu are suflu divin, nu are suflet.
citat celebru din Panait Istrati
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copilărie, citate despre artă, citate despre umor, citate despre suflet, citate despre suferință, citate despre prostie, citate despre plâns, citate despre noapte sau citate despre forță