Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Septembrie, tu vara mea proscrisă

Septembrie, tu vara mea proscrisă
Și nerecunoscută de surori
De ce mereu doar toamnei ești promisă,
Când august e mai rece uneori!

De ce îi lași să îți arunce-n spate
Povara toamnei ca și început,
Septembrie, de-ar exista dreptate
Ar face îngerii-n jurul tău scut.

Și n-ar lăsa pe nimeni să mai spună
Că tu începi al toamnei ritual,
Iar cei ce nu-nțeleg de vorbă bună,
Să fie puși la punct procedural!

Să înțeleagă că nu se răcește
Nici vremea și nici sufletul din noi
Și orice drum al tău ce rătăcește,
Se-neacă-n soare, nu se-neacă-n ploi!

De ce mă lași să fiu doar eu de vină
Când tu ești caldă, tu și briza ta,
Septembrie, tu vara mea senină,
Tu ești proscrisă doar în lipsa mea!

poezie de
Adăugat de BăștinașulSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Septembrie, din toamna mea

Peste umăr, cu privirea,
numar toamnele
trecute,
Vieți, venite din Septembrii
și din zodii
de fecioară,
Au fost vis la timpul lor
însă astăzi
sunt pierdute.
Peste timp, orice urcuș,
are-o vreme
când coboară.

M-am născut cu toamna-n zi,
astăzi, toamnă
sunt și eu.
Toamnă, doar în toamna vieții,
fără rod,
fără bucate,
Ca să lași în urmă frunze,
e frumos...
dar este greu,
Nu poți fi și om și toamnă,
nu-i prea mult
dar nu se poate.

Din Septembrie, fecioara,
care-i doar...
o zodie,
Despre care umblă vorbe,
c-ar fi bună,
c-ar fi rea,
E un mit pierdut prin vreme...
un parfum
de rodie.
Doar Septembrie mai vine
să se-ascundă,
-n toamna mea.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Septembrie, azi!

Septembrie azi, ce știre sordidă
-ți spună la radio că ești bătrân
pân la fluture rămâi omidă
și că de iarbă verde te faci fân


septembrie azi, final, rămâi cu bine
schimbi soare mic pe luna cea mai bio
și-o ții pe cer cu gândul va ține
de cald uimirii. ești bătrân! adio!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai Septembrie ca oricând

Plouă cu toamnă peste noi,
Pădurea are rugină pe veșminte,
Și parcă suntem tot mai goi,
Septembrie... ne aducem aminte.

Cad și frunzele, bate și vântul,
Iar cerul cu norii săi cei grei,
Îmi spune încet cuvântul,
Nerostit de buzele ei.

Este mai Septembrie ca oricând,
În păduri, pe străzi dar și pe foi,
Fac pasul mic peste frunze trecând,
Uscate de amintiri mai vechi și noi.

Septembrie mi-a uscat și rănile,
Unele din ele erau deja uitate,
Au căzut rând pe rând ca frunzele,
Și acum vântul împinge de la spate.

Toamna face loc de început,
Îmi usucă tot răul din gând,
Și mă lasă fără niciun scut,
Căci e mai Septembrie ca oricând!

poezie de din Autopsia Inimii (2 septembrie 2021)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Culoarea din tăcerea frunzelor

L-am pictat pe septembrie
în culoarea unui trandafir
freamătând în brațele vântului
dintr-o amintire
promisă neuitării.
Poate ar fi trebuit -i dau
culoarea zilelor de mai târziu,
în care spinii ultimelor cuvinte
s-au înfipt
în tăcerea frunzelor.
Oricum aș alege,
septembrie va trebui aibă
culoarea toamnei tuturor gândurilor.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Februarie

În ianuarie ne dorim,
ne-apropiem, ne-ncălzim,
Să mă topesc când îmi zâmbești,
ști de ce mă-nebunești,
ai habar de tot ce simt
Și să ști că nu te mint.
Dar nu-i ianuarie te-ncălzesc,
E februarie... te iubesc.

În martie înflorim,
admirăm și să vorbim,
te ating, -mi dai fiori,
Să mă simt cu capu-n nori,
te sărut, să mă adori,
te-mpodobesc cu flori.
Dar nu-i martie -mi doresc,
E februarie... te iubesc.

În aprilie glumim,
Cuvinte dulci ne șoptim,
-ți fac pe plac, te sarut,
ai mereu tot ce-i plăcut,
spunem tot, povestim,
fim cum vrem doar noi să fim.
Dar nu-i aprilie glumesc,
E februarie... te iubesc.

În luna mai ne relaxăm,
Ne plimbăm, ne alintăm,
Ne remarcăm când lumea-i verde
Ca fiind cei doi ce nu știu pierde.
Strălucim spre-a lor uimire,
Ne remarcăm doar prin iubire.
Dar nu e mai să strălucesc,
E februarie... te iubesc.

În iunie plănuim,
Ne hotărâm, atent gândim,
Doar doi... doar noi, în orice zi,
fim mereu doar doi copii,
Lăsăm in urmă ce-i la liceu,
fim doar noi, din nou, mereu.
Dar nu-i iunie plănuiesc,
E februarie... te iubesc.

În iulie călătorim,
vizităm, sărbătorim,
fim și-atunci noi împreună
În cea mai călduroasă lună,
Atunci când este ziua mea
Să fiu încă-n viața ta.
Dar nu-i iulie -mplinesc,
E februarie... te iubesc.

În august vom continua,
Eu al tău și tu a mea,
te ascult, îmi vorbești,
Să mă topesc când privești,
știu când tu ești mulțumită,
știu când tu ești fericită.
Dar nu-i august să mă-ncalzesc,
E februarie... te iubesc.

În septembrie admirăm,
Se răcește, ne-mbrăcăm,
Atunci au loc multe schimbări,
Dar doar în jur, cu așteptări,
Căci chiar de e un alt decor
Noi ne iubim neschimbător.
Dar nu-i septembrie ruginesc,
E februarie... te iubesc.

În octombrie ne-mpărțim,
S-avem și-atunci când n-o fim,
Facem schimb de-o jumătate
Și ascultăm, în piept, cum bate,
te simt, știu ce zici
Chiar și când nu ești aici.
Dar nu-i octombrie -ți lipsesc,
E februarie... te iubesc.

În noiembrie așteptăm,
Ne pregătim, ne bucurăm,
Așteptăm treacă luna,
Să fie ziua noastră-ntr-una,
Ne sărutăm, mai și vorbim,
De prima zi ne-amintim.
Dar nu-i noiembrie retrăiesc,
E februarie... te iubesc.

În decembrie cântăm,
te alint, colindăm,
Să îți fac un dar frumos
ști sunt și inimos,
așteptăm doar împreună
Anul nou, privind spre lună.
Dar nu-i decembrie răcesc,
E februarie... te iubesc.
În februarie vreau fim
Îndrăgostiți, ne iubim,
Să fiu de ziua ta cu tine,
simt vrei fi cu mine,
Să fie veșnic pentru noi
Iubirea asta... doar noi doi.
E februarie și mă opresc,
E februarie... te iubesc.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioana Cîrneanu

* * *

Poate nu ai crezi
dar astăzi,
valurile îmi arătau cum trece august
în septembrie
și doar cochiliile melcilor
care țin captiv timpul
știu rostul înserărilor din noi,
eu, doar un eu, țintuită în albastru
am simțit pentru o clipă
cum stau lipită de trupul tău,
sau poate a fost doar vântul
sau doar un ecou
sau poate septembrie....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nina Cassian

Voiam să rămân în septembrie

Voiam rămân în septembrie
pe plaja pustie și palidă,
voiam să mă-ncarc de cenușa
cocorilor mei nestatornici
și vântul greoi -mi adoarmă
în plete cu apă năvoade;

voiam -mi aprind într-o noapte
țigara mai albă ca luna,
și-n jurul meu – nimeni, doar marea
cu forța-i ascunsa și gravă;

voiam rămân în septembrie,
prezentă la trecerea timpului,
cu-o mână în arbori, cu alta-n
nisipul cărunt – și să lunec
odată cu vara în toamnă...

Dar mie îmi sunt sorocite,
pesemne, plecări mai dramatice.
Mi-e dat să mă smulg din priveliști
cu sufletul nepregătit,
cum dat mi-e să plec din iubire
când încă mai am de iubit...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Poezii" de Nina Cassian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -8.00- 5.60 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Soare de septembrie

Soare de septembrie,
Cu inflexiuni blânde și părul de funze aurii,
Cu buzele de aramă...
Ai invadat sufletul meu colorat de tristeți
Necuvântătoare
Și clipe amare.
Apoi te-ai înfășurat ca un șal
De vis și de val,
Peste umerii mei.
Un poem de cercei
Din boabe de brumă
S-a născut
Ca un nou început.
Lumina mea, ai adus echilibru și
În inima mea ploaie de trandafiri,
Privire cu finețe de stea.
Tu ai ales fii,
Parte din viața mea...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Oana Frențescu

Îmi ești

sunt într-o poveste neadevărată
tu nici nu exiști,
n-ai existat vreodată.
doar freamăt venit din albastru,
ecou evadat
la trecerea mea prin galbenul toamnei,
ești goana mea după cuvintele muiate-n cerneală,
picătura de apă atunci când mi-e sete,
ești dor amestecat din albastru cu verde.

o lungă așteptare pentru ziua aceasta
când rațiunea îmi mută pământul,
o contopire între tălpile mele
iarba fugară și vânt.

apari în lumină și tulburi eternul,
ești sunet de gând zvâcnindu-mi în tâmplă,
îmi ești dorul ce doare,
îmi ești neexistând.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând lunii

Lună ce mă rătăcești
și mă zbați în raze reci,
ce mă-ntrebi și mă sucești
doar în vechile povești.

Sora mea cu amintiri
vii doar noaptea prin arini,
nu mă încălzești, știi,
doar mă perpelești prin spini.

Vii și pleci când îți e zi
și mă lași mai obosit,
roua dragă florilor
mi-o lași lună ochilor.

Lună, draga mea din nopți
tu ce totul luminezi,
tu ești cea ce mă mai poți
împăca dacă vezi.

Lună, lună, luna mea,
nu mai vreau în noaptea mea,
rogu-te dacă asculți
să mă strălucești c-o stea.

Adu-mi lună raza ei
răzbată prin lumini,
să mă mângâie pe gând,
nu mereu, din când în când.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe scurt despre toamna

Septembrie,
trec prin tine
ca printr-o mare de moarte,
în jurul meu doar hoituri de-ntâmplări,
septembrie, anotimp în anotimp,
dureros ca o smulgere
septembrie, moarte de fulgere.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Mi-aș țese inima de-a ta

Mi-aș țese inima de-a ta
bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.

M-aș face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aș vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.

Mi-aș țese ființa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiți, pe veci, ne iubim.

Mi-aș face timp și din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aș inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!

Aș țese din raze de soare
Veșmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aș lua culoare,
colorăm viața din noi;

-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o iubesc,
Cu tine simt împlinit,
Tu îmi ești darul, sfânt, ceresc!

poezie de (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ești sclavul propriilor tale trăiri, gânduri și emoții. Când ai un viciu și îți spui te poți lăsa oricând dar nu vrei, te asigur că nu poți te lași. Când ai convingeri limitative care te opresc din inițiativă și din acțiune, care îți spun "nu încerca, nu se poate, te faci de râs" ești sclavul propriei tale minți. Tu poți să îți propui orice, nimic nu te oprește. De ce îți propui puțin? De ce ai gânduri limitative și emoții distructive? Pentru că nu ești propriul tău stăpân și o forță mai puternică te "posedă". Oamenii pierd libertatea pentru preferă sentimentul siguranței în dauna adevărului. Când preferi siguranța în dauna libertății, lași frâiele și responsabilitățile în mâinile altui om sau a altor forțe care crezi că îți vor oferi siguranță. Tu nu te lupți doar cu lumea exterioară, cu societatea, cu specia, ci și cu părți semnificative din tine însuți. Există doar o parte mică din tine care poate fi numită pe bună dreptate, comoara ta. Îngrijește și iubește această parte din tine, căci dacă e să te salvezi, doar prin valorificarea acestei comori vei reuși.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Gardian la porți de vise

Gardian la porți de vise
Țin poveștile nescrise,
După gratii de lumină
Ce-au în Soare rădăcină...

Dar închisă, o poveste
Îmi șoptește că mai este
Tot acolo, ca proscrisă,
O iubirea-a mea nescrisă

Din vechi timpuri ce-s pierdute
În războaie pentru ciute,
Duse-n coarne de toți cerbii
Când venea apusul ierbii,

Iar ei, doar pentru iubire,
Purtau lupte în neștire...
Și povestea mea nescrisă,
Despre-o dragoste proscrisă,

Care-n inimă mi-e vie,
Cere, din apus, -mi fie
Soare, într-o dimineață,
S-o păzesc cât mai e-n viață!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un alt anotimp

Septembrie, seară târzie,
Fereastră lovită de ploaie și vânt.
În colț de odaie, aștern pe hârtie al toamnei cuvânt.

În negura serii doar norii coboară,
Cum umbre coboară în orașul pustiu,
Pe străzi trecătorii grăbiți către case
Par albe lumini strălucind argintiu.

Și stelele ard colorate în noapte,
Și vântul dansează în frunzișul căzut,
Mi-e dor de lumină, de toamna senină,
Mi-e dor de speranță ca de un scut.

Și simt cum iluzii și vechi adevăruri
Aleargă fugare prin gând fremătând,
Răscoală e în suflet, răscoală afară,
În camera mea ecouri se aud.

Ascult cum tăceri în șoapte vorbesc
Cum inima îmi bate în ritmuri tribale,
Și cred înțeleg rostul omenesc
Se aseamănă mult cu a toamnei chemare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

* * *

Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!

Mai am puțin, duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!

Mai am puțin, și de am te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!

Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!

Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!

Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut -mi fie, nici el nici Tu!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând pătimaș

Îmi ești și lacrimi și plăcere,
îmi ești o stare de demult
și de-mi aduci a ta durere
eu mă aplec ca frunza - n vânt.

Te lași furată de - orice veste
sau de-o minciună spusă cult
și iar trăiești într-o poveste
scrisă mărunt cu pufi de fum.

Dar ești un soare pentru mine,
o floare rară pe-al meu câmp
și-atunci când revăd cu tine
inspir din vântul tău nebun.

Îmi ești lumina-ngândurată
și-n câte versuri eu te-am scris,
cum te gândes, îmbujorată
de al tău zâmbet spus furiș.

Îmi ești frumoasa mea crăiasă
din dorul meu și e lumesc
și mi-e rămas și nu mă lasă
dorm șoptindu-ți ștrengăresc.

Ți-aș da o floare, ești departe
și inima cu tot cu piept,
lumina mea din a mea noapte,
ofilesc de gând te-aștept.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Leliana Rădulescu

Foc mocnit

De-aș împleti vorbele tale,
Mi-aș face scut și adăpost și leac;
Din gânduri mi-aș țese perdele,
Privirea-ți să nu mă orbească.
Zâmbetul tău e scopul meu,
Comoara mea-i iubirea ta.
Din palme, tu mi-ai face leagăn,
Eu ți-aș cânta șoptit, s-adormi
Și-n visul tău m-aș face zână,
-ți fiu mereu cea mai frumoasă!
Cum te știu eu... te știu doar eu,
Doar tu mi-ești dor nepământesc,
Până la cer și-adânc sub mări
Mă contopesc, sub vraja ta,
Chiar cu iubirea însăși!
În preajma ta, eu nu sunt eu,
Sunt altceva... sunt umbra ta!
Tu să nu mă lipsești de tine –
N-aș avea adăpost, nici leac, nici scut!
...............................................................
Iubirea mea nu-i foc mocnit:
Tu-mi ești... de neînlocuit!

poezie de din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

Visul din umbră

Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te știam: frumoasă;
Erai la ușa mea, sunând,
Și te-am poftit în casă.

-De ce ești trist? – m-ai întrebat –
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu ești doar o umbră.

-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în brațe să mă iei,
A vrut -ți fie bine.

-Greșeala ei, greșeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
-mi fie alinarea.

Acum și-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot -ți fiu
Decât o amintire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toamnă fără decor

E toamnă, iubite,
Afară și-n gând,
Sunt frunza ce cade,
Iar tu-mi ești pământ;
Aștepți te-acopăr
Cu suflet și dor
Și vrei să fiu iarăși
Al toamnei decor.

Nu pot azi toamnei
-i fiu o podoabă
Căci frunza căzută
Pe tristul pământ,
E arsă de soare
Rănită de ploi
Ucisă iubite....
De frigul din noi.

poezie de (15 septembrie 2012)
Adăugat de angelinaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook