Retro

şi nu mă uita
la capătul lumii
spre lună şi vis

alungă-mi teama

adoarme o floare pe încheietura ta
şi cerul apasă uşor pe fereastră
adormi la mine în inima-mi obosită
lasă o tristeţe chiria de noapte
stinge lumina în graba uitării

acoperă-mi plecarea
cu prezenţa ta

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopoţelul

În fiecare noapte un clopoţel
Aud, de cum lumina se stinge,
În vis mă iau după el
Fie că plouă, fie că ninge...

Şi merg şi merg... Clopoţelul
S-aude la capătul lumii.
La capătul lumii mă uit ca viţelul
La poarta nouă a mumii.

O stea străbate cerul, ursuzul,
O scânteie, printre mii de scântei.
Făcut numai pentru auzul
Visului meu este clinchetul ei.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

nu plânge noaptea
prin lacrimi de stele
lasă capătul lumii
şi vino spre mine
ia o coardă de suflet
şi fă-o sunet minune
cheamă prin vise
începutul luminii
lasă-mi, te rog, vie făclie
inima-mi care se zbate
în imagini şi-n clipe
nu lăsa gheţuri veşnice
să crească grele-n mine
nu vreau negre uragane
în suflet ucigaşe
nu mă alunga-n deşert
să pier în pustie
te rog mult, lasă să vie
destinul să-mi fie
un gând, o filă, o carte
scrise pe şoaptele tale
într-o noapte
cu lacrimi de stele

poezie de Viorel Muha (martie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însingurare

se lasă însingurarea
prezentul îmi pare un dans
pe sârma ghimpată a unei puşcării
plină de amintiri
un bătrân librar stinge lumina din
jurul acestei amiezi prăfuite
o altă carte scoasă şi pusă
la loc pe un raft încovoiat
nu-mi ajung din urmă cuvintele
altădată realitatea părea că se curbează
se deforma în jurul meu
unele evenimente sunt atrase de mine îmi spuneam
o gravitaţie ciudată funcţiona aleatoriu
şi totuşi mă simţeam
apărat de un déjà vu permanent
acum se lasă însingurarea
irişii mei luminează
bucăţi de asfalt zboară din şoseaua
muşcată de ei
un susur slab aud dintr-un cimitir
un depozit de viori cu melodii adormite
îmi spun şi mă aşez la poarta lui
cerşind

poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din viaţă

mai cade cu toamnă-n fulgi de iarnă
o gheară de ger lustruieşte, luciu de gheaţă
la orizont o stea străjuieşte cerul
o cale ferată îmi poartă în ea destinul

bate vântul
un colţ de stradă strigă cu ger
un pantof rătăceşte, stingher
un ochi de fereastră priveste la lună
o faţă albă stă sigură-n umbră
la capătul lumii e iarăşi noapte
la răsărit clopotele bat a dimineaţă
a mai trecut un an din viaţă

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un an binecuvântat

Dragostea naşte aripi incolore
Ea da viaţa în timpurile noi
Luminează minţile şi cerul
Dă strălucire miraculosului cer
Desprind lumina ochilor tăi de mine
Pentru a putea adormi în liniştea îngerilor
Şi visez la o magie necunoscută a dreptăţii
Ancorata în magic destin.

Sunt stea călăuzită spre mângâiere
Aduc norii plini de vis, creez binecuvântări divine
Printre frunzele de vâsc aduc crenguţe de brad
Aprind o lumânare în noapte.
Lumina e singura lumină a risipitei dreptăţi
Ca să atingem magia nedreptăţii ancorate în steaua sărbătorilor celeste.
La mulţi ani, cu fericire, cu dreptate şi lumină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonata Lunii

Luna veghetoare pleoapele-şi ridică
lumina solară îi încălzeşte chipul
sufletul meu un poem îi dedică
sub aripile nopţii visează şi Timpul.

un vis mă poartă până la Lună
în înaltul cerului împodobit cu stele
iubirea-i mă îndeamnă să fiu mai bună
aşează peste mine mătăsoase dantele.

străbate cerul printre vise măreţe
şterge lacrimi pe obraji de îngeri
este regina lumii plină de nobleţe
destramă abisuri a nopţii plângeri.

cerne peste mine înţelepte poveţe
electromagnetism să nu cred în înfrângeri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între lumi

Înăuntrul copacului
născut în mine
de seminţele
gândurilor lumii,
s-a strecurat un dor
aprins de zbor.
Îmi îmbrăţişez frunzele
în căderea lor
spre rădăcinile
care susţin cerul,
protejându-le
de frigul uitării.
Închid ochii
şi încerc să fiu.
Durerea lor
nu mă lasă să visez.
Arunc cioburi de pod
în toate direcţiile
în căutarea mâinii stângi
uitată cândva
în prelungirea lumii
răsturnate
a unui alt trunchi de copac.

poezie de Iuliana Şerban
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încălzire

şoaptele unei zile
singure flori într-o fereastră
înţepenită

zăpada moartă
un câine alb
tras din drum

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nu-mă-uita...

Uitării nu te-oi da nicicând
Îmi eşti în suflet dulce floare
Ce-mi mângâie tăcerea blând
Acoperind-o cu petale.
Şi de ţi-oi curge-n ploi mărunte
Într-o fântână mă adună
Lipeşte-ţi tâmplele cărunte
De gura mea sub clar de Lună.
Te-oi săruta. Sărut-poveste
Făptura ta să se-nfioare
Iar floarea aceea după creste
Să se înalţe– vâlvătaie.
Apoi, topiţi, vom fi culoare
De catifea va fi pictura.
Şi-om povesti că dorul doare
De nu-i cunoşti căutătura.
Uitării nu mă da nicicând
Chiar de m-oi pierde printre stele
Te-oi lumina în vis şi-n gând
Floare cu suflet, a vieţii mele.

poezie de Diana Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept de-o săptămână

Ia-mă uşor de mână
Şi inima-mi atinge,
Dureri să nu rămână
În suflet, focul stinge.

Cutează şi mă poartă
Spre veşnicii deschise,
Iubiri, noroc şi soartă,
Răstoarnă-le din vise.

Păstrează-mă lipită
De trupu-ţi ca o taină,
Ce arde şi palpită
Abil ieşind din haină.

Ia-mă uşor de mână
Si inima-mi atinge,
Aştept de-o săptămână
Uitările... a plânge.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta spre vis

"Noapte bună, iubito!" aş vrea să-ţi şoptesc
Iar tu să-mi răspunzi: "Somn uşor! Te iubesc!"
Să ne fie-mpreună şi drumul din vis
Printr-o lume în care destinul s-a scris.

Vom pluti pe al timpului val nesfârşit
Fără ţintă şi rost ori ceva de-mplinit,
Două suflete-n lumea ce-apune în zori
Când lumina o-apasă, prea greu uneori.

Noapte bună, iubito! La poarta spre vis
Ţi-am lăsat un bilet: "Te aştept, e deschis!"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără vis

ceva din tine dizolvă o parte din mine
se naşte un zâmbet neîntrebat
dimineaţa miroase a metafore agăţate de tălpi
ipotezele desfrunzite recompun resturi de stele
se desenează pe perete un zbor spre fereastră
mă definesc într-o respiraţie înfometată

lumina din palme devine stingheră
locul pe care stau e străin
fac un armistiţiu între mine şi cuvinte
pentru a nu tulbura verticala pe care urc

povara verbului mă apasă
pierd din lumină ascultând pendula timpului
bucăţi de albastru răsturnat
te estompează tăcerea golului înfloreşte
rămân fără vis pe o paralelă verde cu frunze ucise

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Expozeul iubirii

iubirea este un veşnic anotimp
trece şi prin mine cu alean lucid
uneşte cerul cu lanul din câmp
şi cu tandreţe mai sparge un zid.

se înalţă augustă la stele la lună
mă transformă şi pe mine în lumină
doar cu iubire pot fi mai bună
petală de vers cu polen în stamină.

iubirea a creat din lume un rai
toate florile să emane miresme
pe alei de poveste cu cântec de nai
aduce iertarea pe catapetesme.

la capătul lumii iubire-i Dumnezeu
nemuritoare forţă descrisă-n expozeu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schiţă pentru vioară şi pianină

văd o adolescentă cu o vioară
la un şevalet.
înmoaie arcuşul în note şi desenele se succed-
o plajă tropicală, apoi un munte,
o lacrimă, un băiat, o floare,
un câine lăţos...
cu un glissando schiţează un măr pe o pianină.
ia mărul şi muşcă din el proptind obosită vioara
de şevalet. din pianină începe o ploaie
ce bate pe un geam prin care mă uit
la o adolescentă muşcând dintr-un măr.

poezie de Simion Cozmescu din Poememailungidecâtnumeletău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mi visul

Mă străbate clipa
dintr-un gând
în altul
liniştea mă-ndemnă
către veşnicii
îmi cresc aripi
astăzi
să brăzdez înaltul
maine
de mă cauti
nu mă vei găsi

Cerul
se despică
aducând furtuna
plopii îşi agată
crengile de vânt
îmi cresc aripi
astăzi
pentru totdeauna
să mă-ntorc spre stele
renăscând pământ

Va ploua o vară
doar să stingă focul
florile vor naşte floare
după floare
imi cresc aripi
astăzi
hai
iubeşte-mi jocul
si sărută-mi visul –
gata de plecare

Noapte
după noapte
va fi lună plină
vor urla în mine
şi în tine
câini
îmi cresc aripi...
dacă
cerul se înclină
voi pleca
spre ziuă -
prinde-mă de mâini

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşteţi viaţa

Nu uita...
Caci cine nu ştie
Că viaţa nu-i o veşnicie.
Trăieştiţi-o din plin
Căci clipele fericite nu uşor vin
Nu uita,
Viaţa este un vis
Ca intr-un paradis.
Un vis ce-n depărtare,
Spre zori dispare

O inimă de tară
În zi de plină vară. Iubeşte-i pe cei ce te iubesc
Gândeşte-te la cei ce la tine se gândesc
Mândreştete cu ţara ta şi nu uita de ea.

poezie de Adriana Gheorghie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună străvezie...

erai aseară ca o stea
să fi avut un vis cu stele?
- da, da un vis în care ea
zbura în stol de rândunele

şi ce vedeai în miez de noapte
sub clar de Lună străvezie?
- vedeam mereu aceleaşi şoapte:
- închide-mă în colivie

o rândunea în colivie?!
tu ştii, dacă-i închisă moare
- ba nu, era aşa de vie
şi brusc sa transformat în floare

şi ce-ai făcut cu dalba floare
închisă-n trista colivie?
- am întrebat-o dacă doare
când trece prag de nebunie

şi ţi-a răspuns că nu mai doare
şi tu-ai crezut ca-ntodeauna
- ba nu, am înţeles că moare
in mine străvezie Luna...

poezie de Iurie Osoianu (27 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare la rever

nu am să dau flori unui întreg oraş
nu poate sufletul să doară îndeajuns
nici să sărute fiecare secundă
de zâmbet frumos

nu port destulă primăvară în buzunare
am doar o butonieră
şi un rever cu o floare
crescută din inima mea

poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faze

(...)

3

un zâmbet floare acută
un pumnal la fereastră
deschide-te de-a lungul străzii
fapt a izbucni lumina

oricare ar fi noua bucurie
prietenia şi prospeţimea
mătasea obosită a peştilor
spre pace prin muncile lor
prietenia şi tandreţea
aripa noaptea
este în fiecare lacrimă a oraşului
o aşteptare ce se coace
vidul inimilor
înţărcată noaptea

(...)

poezie clasică de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă rog de lună

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea la cineva,
Luceferii ţi-i prind cunună
Şi-ţi cern argint în păr de stea.

Mă rog de lună... să rămână
Lumină pentru-al meu sărut,
Iubirea iarăşi culc pe mână
Şi o topesc în aşternut.

Mă rog de lună... să-nţeleagă
Că dragostea nu e păcat,
Chiar de pândeşte noaptea-ntreagă,
Nu pot pe ea fi supărat.

Mă rog de lună... să-mi aprindă
Cărarea buzelor spre tine
Şi braţele să te cuprindă,
Lipindu-te, uşor, de mine.

Mă rog de lună... şi de stele,
S-adune diamant din şoapte,
Să-ţi cânt iubirea mea cu ele,
Amor nebun, pierdut în noapte.

Mă rog de lună... să nu spună
Iubirea mea într-un tîrziu,
Ea peste noapte e stăpână,
Dar dacă ma-nteles... nu ştiu.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!