Arhitecții Morții
cuvintele lor aspre
chipuri în zigurate negre
închide aerul încărcându-l
cu febrilitatea gesturilor
inutile ce pot desparți imaginile
după culorea neagră
odihneste faptele
acoperind cu beznă chipurile
de arhitecți ai morții,
umbrele li se adună să cânte
în corul ucigașilor fără simbrie
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre negru, poezii despre arhitectură, poezii despre muzică, poezii despre moarte, poezii despre imagine, poezii despre cuvinte sau poezii despre aer
Citate similare
Tablou de familie
în bucătărie
mama
toacă mărunt cuvintele,
cină cu gânduri și frici
crescute la piept,
fiul rătăcit în fapte
o hrănește cu așteptări,
tristă precum toamna
mama lasă în cameră
glasul ploii,
tata răzbate
prin desișul grijilor,
cu privirea de valet blând
este pe lungimea de undă
a garoafelor trecute
își modulează răbdarea
cu de jocul de table,
iubește respirațiile aspre
ale mamei exigentă
cu aerul după amiezii.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre tată
- poezii despre table
- poezii despre ploaie
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre lungime
- poezii despre jocuri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Morții cuminți
morții se urcă unii
în spinarea altora
fără regrete
până la sonerie
anunță stăpânul
că viața nu s-a sfârșit
în livingul cu trandafiri
vocile
tremură în fața
uitării
nu pot să-și scoată
etichetele de pe frontispiciu
pot doar să se rupă
în bucăți mici
tot mai mici
asemeni
unor moaște
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre voce, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre trandafiri sau poezii despre sfârșit
Țăranii
cu călușul pe suflet
cuvintele se adunau
în jurul focurilor pentru hora
plânsă
sunete răzlețe se strângeau
în muchii de cărți scrise
pe cer credinței
cu palmele goale însoțeau
vântul în frunze
să cânte o doină
semeți primeau
răsăritul la Rovine
sau Podul Înalt puhoaie
de norod migrator
în brazde adânci să îngroape
cu opinci intrau în istorie
doar tălpile lor
știau măsura pământului
sfințit în truda grâului
doar pentru el se aplecau
să-l strângă la piept
ca pe pruncii iubiți
să-i cânte cu jalea
coborâtă în morminte seculare
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre țărani
- poezii despre înălțime
- poezii despre vânt
- poezii despre sunet
- poezii despre suflet
- poezii despre sat
- poezii despre poduri
- poezii despre plâns
de pe creste vulturul
cu aripile deschise
plonjează în aerul vopsit cu cretă,
melancolii difuze
în colivia comună
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vulturi, citate despre melancolie, citate despre aripi sau citate despre aer
Soțul
în încăpere din care-ți scriu
cuvintele ard,
tăcerea este fierbinte,
aerul mușcă din mine,
aripi de foc mă bat pe umeri,
privirile piloților ce au spart peretele
asemeni unei jucării
mă urmăresc insistent,
memoria urlă să-ți duc zâmbetul
în trupul ivit din frică.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere, poezii despre soț, poezii despre jucării, poezii despre frică, poezii despre foc, poezii despre căsătorie sau poezii despre aripi
Alergare
mama din conul ei de umbră strigă,
eu nu aud,
merg pe malul râului
în care luna se ascunde
la mine ajung cuvintele tatei urmate de liniște,
scăpate din cleștele nopții
au nume, se aleargă unele pe altele
într-o fugă în care timpul
rămâne în urmă, se adună și plânge
ca un copil stingher
părăsit de speranță.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre râuri, poezii despre noapte sau poezii despre copilărie
Cuvintele
cuvintele nu sunt singure
niciodată
le dă viață poetul
să-i socotim fapta
cu pistolul la tâmplă
cu un deget pe trăgaci
ușor să nu i se descarce
amurgul în brațe
l-am găsi nepregătit
fără ultima dorință
cu volumele încă nepublicate
construind cetăți
în fața necunoscutului
să-i găsim metaforele
scrise pe frunze de toamnă
rătăcite asemeni filelor unui
testament pe apă
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre testament, poezii despre poezie, poezii despre metafore, poezii despre frunze, poezii despre dorințe sau poezii despre degete
obsedat de iubire
ca de o culoare
despre a cărei singurătate
pot vorbi,
văd suferința imuabilă a soarelui.
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre suferință, citate despre singurătate, citate despre iubire sau citate despre Soare
Alb
gândul alb
asemeni unei păsări
ridică aripile
cerul colorat de inimi
marea respinge epave
la țărmul scoicilor moarte
soarele triumfător
ascunde umbrele în suflet
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre inimă, poezii despre gânduri, poezii despre culori, poezii despre alb sau poezii despre Soare
fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supraviețuitor
al anilor
în care se repetă epoci
gogyohka de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre supraviețuire, citate despre poezie sau citate despre cuvinte
Pe scenă
în balans
picioarele urcă neliniștea pe tavan,
ochii caută în tinda cuprinsă de flăcări, gândul nopții
cuvintele răscolesc emoția,
obrajii se colorează precum palmele ce strâng din rouă frunzele diminetii,
povestea de iubire intră în joc
secvențe rupte în intersecții dansează ritualul morții,
pe scara ce duce spre vis
gloria dă nume omului, efemeride vin la cină.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre rouă, poezii despre povești de dragoste, poezii despre picioare, poezii despre ochi sau poezii despre iubire
Stele, cântece, chipuri
Adună stelele, dacă asta ți-e dorința.
Adună cântecele și păstreză-le.
Adună chipurile femeilor.
Adună-le și păstrează-le pentru ani și ani.
Apoi... desfă-ți mâinile, lasă-le să plece și spune adio.
Lasă stelele și cântecele să plece.
Lasă chipurile și anii să plece.
Desfă-ți mâinile spune adio.
poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Carl Sandburg despre timp, poezii despre stele, poezii despre mâini sau poezii despre femei
Este târziu
ia-ți jaluzelele și pleacă femeie,
lasăți urma degetelor pe geamul aburit
de răsuflarea târzie a timpului ce moare
ucis de cuvintele aspre, pereche țipetelor
ce îngroapă idei
drumul este golit de zmei,
nu te vei înfrunta cu arșița gândului,
poate vei înțelege să zbori,
să treci peste mine antipersonal,
brațele acoperite cu ghirlandele florilor cândva
sunt uscate precum trupul rătăcit în uitare,
frământată rămâne iubirea
o haină ponosită ce te cuprinde.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vestimentație, poezii despre idei sau poezii despre flori
Libertatea
zi și tot ce vei spune
se va întoarce,
libertatea egoului
exprimată virulent
devine toxică în corul libertăților comune,
într-o pandemie doar transpirația
te salvează de la anonimat,
impactul olfactiv este mai important
ca o amprentă pe o stradă
în care câini latră la lună înghit alune
beau bere și rostogolesc cutii de tablă.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre câini, poezii despre salvare, poezii despre pandemie, poezii despre devenire sau poezii despre bere
Sfârșit de vacanță
cocoșul ascuns în cântecul nopții
este ca o săgeată vibrând în timpanele tale,
arcașul cu pene harnic nu pregetă
să cheme zorile,
joacă ping-pong cu neuronii tăi,
aceștia se zbat
să caute liniștea
precum peștii pe uscat se zbat după o gură de aer,
inima ta sedusă de armonia cerului
nu are pace,
cu pupilele dilatate sfarmi noaptea,
ca și cum te-ai agăța de pânze de păianjen ce se rup
strângi în piept aerul aspru al dimineții
și tânjesti după tăcere ca după o amintire dragă.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vacanță, poezii despre seducție, poezii despre păianjeni, poezii despre pești sau poezii despre pace
Unsprezece Septembrie
Bem
pasărea fără aripi
se așază la masă cu noi;
are ciocul îmbibat în sângele scurs,
uimitor,
peste timpul rănit pe care îl cercetăm
prin ecranul cu pești toxici, alături
de halba cu bere sortită
să aducă aerul bolnav al
rației de viață.
Liniștita prăbușire ne inundă venele
la New York se moare.
Mâine este ziua mea.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ziua de naștere, poezii despre viitor, poezii despre sânge sau poezii despre cercetare
Natație
să strângi apa în brațe
este o nebunie
să stăvilești nisipul
ce-ți fuge sub tălpi
când aerul te ustură
este o neputință
să vrei să înoți
în avalul
fluviului cu multe brațe
rupi tăceri
ce acoperă timpul
devii
strigăt tăcut
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre nisip, poezii despre nebunie, poezii despre fluvii sau poezii despre apă
Iarna, tăcerea plânge morții
în iarna uscată, roadele revoluției în direct
sunt amare,
Dumnezeu tușește,
frigul face defrișări
în blocuri albastre precum gerul într-un
cimitir al eroilor
morții încleștați în coasta soarelui,
pot răscolii durerea
ca și cum ar cuvânta la pronaos
o liturghie scrisă cu sânge,
tăcerea îi duce pe un țărm depărtat,
din cuvinte nu le-a mai rămas nimic,
privirile li s-au rostogolit în gol,
pe făpturile lor s-au înălțat altare
pentru zeii falși
ce cântă strâmb iubirii,
făcători de morminte ai zilelor ce au fost și vor veni
singurătatea hrănește eroii,
faldul triumfal al revoluției furate
ca un giulgiu le acoperă inimile.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ger, poezii despre eroism, poezii despre zile, poezii despre singurătate, poezii despre revoluție sau poezii despre religie
Poetul
fără zestrea de cuvinte
poetul este orfan
supraviețuitor
al nopților
în care se repetă epoci
irevocabil de veghe
timpului
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supraviețuire
Discurs
nu pot să accept discursul tău
cuvintele tale mă strâng
îmi alungă liniștea
le simt cum ard respirația
năruie cerul
pretutindeni
orizontul îl văd pângărit
cu flăcări
ochii îmi sunt acoperiți
cu diagrame
alcătuite din imagini
false
ce-mi tulbură zborul,
fă-ți scară din cuvinte
să ajungi până la cer
te aștept să redevii om!
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!