Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

În momentul în care înveți mintea, nu înveți doar separarea și competiția, ci devii profesor universitar la catedra suferinței. Dar înainte de a învăța primul gând erai tu desprins de Dumnezeu, căutai vreo cale de a ajunge la EL? Ceea ce cauți ca și ceea ce veșnic suntem este apriori oricărui gând și oricărei cunoașteri.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

A ignora adevărata ta natură pentru a învăța mintea, gândul, separarea este apogeul ignoranței și al suferinței nu al vreunei cunoașteri mântuitoare. Nu există nici o cunoaștere care te-ar putea mântui, mântuirea este apriori oricărei cunoașteri, după cum orice cunoaștere este cea mai crasă și nebănuită ignoranță. Simțământul de "A-Fi" este cea mai înaltă iubire pentru că este Libertate!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ego-ul este ceea ce face, după cum Sinele este ceea ce veșnic este! Înainte ca acest ego-corp să se nască tu Sinele îl erai, după ce acest corp nu va mai fi tu Sinele îl rămâi. Dar acum cine ești? Ești funcția socială, familială, ești rolul etnic scris de gând? Ești ceea ce știi, ceea ce faci, ceea ce crezi, ceea ce vrei, dorești, ceea ce atât de trecător simți, ceea ce ai spera să devii sau nici unul din toate aceste roluri efemere scrise de gând și firește ești ceea ce din veșnicie ești?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doar omul este prizonierul cunoașterii, Dumnezeu este infinitul, imuabil și incognoscibil. El Este simpla Prezență, Existență NEASOCIATĂ NICI UNUI GÂND! Orice formă de cunoaștere este doar limitare, simplă ignoranță despre care tot gândul își închipuie că e nelimitată! Dumnezeu este sfârșitul oricărei cunoașteri și reînceputul, eternei tale iubiri! Iubirea de "A-Fi" este chiar Dumnezeu cel viu! Doar mintea în rătăcirea ei își imaginează că și Dumnezeu are o minte, eventual una "universală" prin care "înțelege" suferința minții umane rătăcite și o știe la fiecare milisecundă. Dar doar partea suferă de cea mai cumplită și închipuită boală numită "separarea" sau "mintea mea". Dar Întregul, Absolutul Fiind neschimbător, veșnic același, nu este desprins de nimic și atunci la ce i-ar trebui o minte, ce să facă cu ea? Să supraviețuiască? Să nu își piardă "forma"? Dar are el vreo formă? E vreo formă nemuritoare? Doar frica de separare și implicit de disoluție a făcut omul să inventeze o minte pentru "supraviețuire" pentru "siguranța formei". Dar știi ceva? Cerul, oceanul, animalele, păsările, florile, o mulțime de specii nu au minte și în mod paradoxal vor exista și după ce specia umană datorită minții, care e lăcomia însăși, va dispărea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și Atunci ce suntem noi? Deși nu poate fi definit pentru că orice definiție îl limitează la o imagine, la un gând, hai să îi spunem Sine, Spirit/Dumnezeu sau oricum ai dori tu să-l numești. Ceea ce suntem cu adevărat nu are formă, nu s-a născut și nu va muri, dar găzduiește corpul-mintea și energia care s-au născut și vor muri în EL. Acest Sine care în esență este dincolo de manifestare și nemanifestare, mai înainte de toți vecii în aspectul lui manifestat este în ființa umana că și sentimentul tău de "A-Fi" sau "Eu-Sunt" fără gânduri, emoții idei, etc, etc. În momentul în care încetăm să ne mai asociem gândirii, întreaga cunoaștere limitată la gând este înghițită de infinitul necunoașterii și al trăirii directe a vidului, a Sinelui sau a lui Dumnezeu. Ceea ce este chiar acum chiar aici și totuși e veșnic non-dual suntem noi.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

CEEA CE SUNTEM NOI ESTE VEȘNIC FĂRĂ URMĂ. Doar în momentul în care acest "eu" dispare, nu mai există niciun fel de urmare. Ceea ce suntem noi este Veșnic fără urmă. Doar formele efemere au umbră și lasă urme temporare... câtă înșelăciune!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tot ceea ce numești gând e doar frică și suferință, camuflată în "cunoaștere". Este separarea de Întreg, de Dumnezeu, este chiar apogeul ignoranței născătoare de interminabilă suferință!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu trăim o viață, suntem Viața! Nu trăim o realitate, suntem unica realitate. Nu suntem un trăitor, nici un căutător, nici un făcător. Nu ne mișcăm între polurile dualității, suntem NON-DUALITATEA. Nu suntem o formă, suntem Non-forma în care toate formele apar și dispar. Viața nu posedă o minte. Mintea e doar o adunătura de gânduri. Noi nu suntem gândul ce străbate viața. Suntem Viața neatinsă de gând, ce nu cunoaște mintea și dualitatea, separarea. Mintea observă doar forme despărțite de spațiu gol/nimic. Însă ceea ce definește ea ca nimic e chiar oceanul în care forma apare și dispare. Mintea cataloghează ca real doar forma; doar peștii din ocean, și spune despre ocean că este un Nimic, ceva nefolositor și nereal. Elimină oceanul și păstrează doar peștii. Apoi numește asta realitate și cercetarea ei o numește cunoaștere. De aceea adevărata realitate pe care o suntem, nu o poate cunoaște și nici persoana nu poate cunoaște Realitatea și Adevărul, însă le suntem chiar acum, chiar aici! Căutăm să cunoaștem ceea ce nu poate fi cunoscut căci doar separarea e cunoscută, doar trecerea, doar ceea ce apare și dispare, iar Noi nu suntem ceea ce apare și dispare, ci eternitatea neatinsă de timp în care totul apare și dispare. Eternul martor, tăcut, plin de pace, nemișcat.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În afara religiei pe care ai învățat-o de mic de unde mai știi că ești desprins de Dumnezeu? Dacă Dumnezeu este propria ta Inimă, cum si unde te-ai desprins de ea? Dumnezeu este veșnic Aici, iar acest Aici e la fel, fie că ești în cea mai pioasă mănăstire, fie că ești în cea mai desfrânat bordel sau crâșmă. Cum de nu poți vedea asta și la ce bun să cauți un Dumnezeu căruia îi e frică sau scârbă de lume și se ascunde în răceala unei biserici? Unde și cum Iisus a predicat într-o biserică? Oare nu cumva când a spus: "Eu și Tatăl Una suntem!" a făcut-o sub cerul liber? Asta este adevărata biserică! Biserica a devenit o afacere și nu o cale spre mântuire! Dacă trebuie să mergi la biserică pentru a-l cunoaște pe Dumnezeu, nu o să-l cunoști niciodată! Tot ceea ce vei cunoaște vor fi veșnicele dogme ale separării, veșnica lor pomenire! Dumnezeu este mai aproape decât următoarea respirație și infinit mai aproape decât primul/următorul gând. Ai fi în stare să bați mătănii la toate bisericile acestei lumi, simple clădiri din lemn sau din piatră care găzduiesc separarea. Dar Adevărata biserică este propria ta inimă, este chiar faptul tău de A FI, a ființa fără gânduri, Aici oare când ai să mergi?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă îl iubești cu adevărat pe Nisargadatta Maharaj, îl urmezi până la Sursă, la care el veșnic te invită. Maharaj nu este un tip deștept, de care mintea ta să se agațe pentru a-i consuma înțelepciunea, este Înțelepciunea inimii, dinaintea oricărui gând.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dar unde mai exact este Dumnezeu? Nu este el Atotprezența din tot și din toate? Atunci nu este și în tine? De ce s-ar ruga degetele între ele, nu cumva le leagă aceiași mână? Ca să îl poți orbi pe om cu religia trebuie mai întâi să îi creezi falsul și acutul sentiment că e desprins de el. Tu unde și când te-ai desprins de Dumnezeu? Fără separarea hipnotizantă autoindusă de gând care mai este rolul credinței, religiei, dar al rugăciunii? Lasă gândul deoparte și vei vedea că dintotdeauna și pentru totdeauna doar Dumnezeu există, separarea indus de naștere și moarte va muri odată ce gândul va sucomba. Încetează să îi mai dai crezare minții și când acesta va fi înghițită de vid doar Dumnezeu va mai rămâne din tine.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu poți ști asta, E, pentru că înaintea oricărei forme de cunoaștere trebuie să existe un cunoscător căreia să-i apară: Cunoașterea. Sau "eu știu" este extrem de limitat și tot ceea ce poți cunoaște, știi este limitare. Limitarea dintre subiect și obiect. Adică, tu infinitul ești apriori cunoașterii, tocmai de aceea tot ceea ce poți cunoaște e doar FRICĂ ÎNVĂȚATĂ DE LA GÂND DESPRE TINE. Și iată de ce spun asta: "Dar sunt încă într-un trup, limitat de o minte ("cu care lucrez") aceasta este FRICA. Adică în loc să vorbească inima ta, libertatea infinită a Conștiinței, prin tine încă vorbește frica, ok? De fapt care este Adevărul? Pentru că mintea sau frica va spune: "Maharaj, dar eu sunt încă o picătură aflată în ocean, cum aș putea eu să fiu infinită, dar lucrez să devin oceanul!" Și gogoașa asta apretată cu "spiritualitate" o spun atât de mulți oameni pentru a rămâne pe mai departe sclavii corpului-minte și ai suferinței. Așadar, ce e în neregulă la această afirmație?
Ceva scârțâie, e o minciună, dar de ce?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Conștiința se auto-recunoaște ca simplă ființare în momentul în care ne disociem de gând. E starea noastră naturală de bebe, pe care o aveam dinainte de a învăța primul gând. Odată ce acest spațiu tainic a fost invadat de gânduri am creat prin identificare un "eu" fals. Când acest "eu" este văzut ca fals, disocierea de gândire este bruscă, spontană și mintea încetează să ne mai dea târcoale pe vecie. În loc să mergi cu gândul în afară/exterior, întoarce-ți atenția pe dos și mergi pe firul gândului în interior să îi vezi sursa. În acest fel căutătorul se dizolvă în cel veșnic căutat!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Condiționarea apare datorită fricii psihologice a omului în fața necunoscutului, iar tu înveți această frică ca și gând în fragedă pruncie. Condiționarea apare datorită faptului că înveți separarea în fragedă pruncie și atunci începi să te crezi/condiționezi ca și corp-minte și uiți altfel că tu ești deja Totul din Întreg! Ideea că tu, Sinele/Totul din Întreg ești Condiționat este un alt gând care menține condiționarea sau dependența ta obsesiv-compulsivă față de gând. Condiționarea înseamnă să te raportezi neîncetat la cap și să uiți că tu ești deja Inima sau reîntregirea reîntregirii. Decondiționarea înseamnă să realizezi nemijlocit de gândtu ești viața în care gândul curge liber, izvorând natural din liniștea care este sau din amintirea care nu este. Dar viața este etern liberă de micuțul și temporarul gând care apare în Ea și care vrea, cunoaște, crede, speră, așteaptă, cu alte cuvinte, caută neapărat o nouă și neîncetată formă de devenire.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tot ceea ce crezi că știi despre tine, sunt doar roluri de ocazie cu care mintea te-a făcut sclav pe viață la copilul ei gândul. Lasă gândul și reîntoarce-te la starea ta naturală de copil, această stare dinaintea Oricărei cunoașteri este ființarea, Prezența sau Dumnezeu cel viu, imanent. Odată recunoscută această stare nu zăbovi prea mult aici ci te reîntoarce natural, murind înainte de a muri la starea ta nenăscută dinainte cu 7 zile de momentul concepției. Acesta este ParaBrahman, Dumnezeu Tatăl Transcendent, Sinele Suprem sau Moksha. Acesta este Adevărul Ultim sau Libertatea tuturor Libertăților! Adevărul ultim e atât de simplu!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pot să te învăț să te desprinzi firesc de tot ceea ce crezi că ești și nu ești! Nimeni nu te poate învăța ceea ce Ești, pentru că Deja Ești! Cea mai înaltă Sadhana (practică spirituală) nu e să cauți Realul, ci să dai voie irealului să plece. Când te-ai desprins de ireal, Realul te va îmbrățișa în plenitudinea copleșitoare a Infinitului care ești! Tu ești Acela! Doar nu cere minții să te învețe asta! Nu aștepta vreo confirmare a minții. Cum ar putea mintea să-ți confirme Infinitul? Acum, în apercepția acestei secunde, tu ești liber pentru întreaga eternitate. Tu ești Acela!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cel mai important este măsura în care, noi suntem Ceea Ce Este și nu un gând despre ceea ce este.

în Liniștea Incomensurabilă doar Este - Satsang cu Atmaji, partea I
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În educație, educatorul să înceapă cu el. Nu înveți pe alții ceea ce vrei, nu-i înveți ceea ce știi, îi înveți ceea ce ești.

în Lumea în gândire
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare gând ilustru care promite că ți-l poate oferi pe "Dumnezeu", cunoaște doar separarea.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A crede că Dumnezeu are o minte și mai ales una atotștiutoare înseamnă a-L schilodi, a-L reduce la un gând limitat. Iată de ce nu-l poți găsi/recunoaște pe Dumnezeu, crezi că e un gând și îl cauți în gândire: "Mă, care dintre voi sunteți Dumnezeu, ia ieși la interval? Că mintea mea mai măreață decât tine vrea să te controleze nițel!" Nu realizezi că orice gând, imagine, experiență care o ai despre "Dumnezeu" e doar CHIP CIOPLIT! Iată de ce nu-L recunoști pe Dumnezeu, pentru că Îl cauți chiar cu mintea care te desparte de EL! Scufundă-te în Tăcere și renunță la gând, caută-l astfel pe Dumnezeu cu inima! Doar lasă mintea să se dizolve în tăcere, în vidul preaplin de viață veșnică al inimii, al Prezenței și atunci vei recunoaște că tu ești Dumnezeu, doar Dumnezeu este Real, iar mintea a lipit peste tine eticheta separatistă și neputincioasă de om. Culmea e că doar îți imaginezi, delirezi, halucinezi că ești om. Tu nu ești nici o clipă o atare orătanie! Tu nu ai fost născut vreodată, doar visezi asta. Visezi că tu, totul din întreg te-ai limitat la un corp efemer!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mintea are mulți demoni, dintre care "eu" este pe primul loc. Dacă ar avea pace, nu ar cunoaște dualitatea, îndoiala, frica, dorința de a fi special, ar fi toate împreună cu mintea înghițite în pacea etern non-duală a ceea ce veșnic suntem. Concediul veșnic pe care non-dualitatea ni-l oferă este Pacea cea tainică a inimii infinite în care toate mințile se sting cu toți demonii ei.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook