Retorice

Unde-i dorul de cal murg,
E dosit cumva-n amurg?
De n-ai stele în poeme,
Critici o să te blesteme?
Poţi spăla din suflet pete,
Cu iubirea unei fete?
Un sărut dacă ni-i dat,
Cerul crede că-i păcat?
Ce al bastru contemplăm,
Când în templu aşteptăm?
Neadevărul ne încântă,
De nu ştie să ne mintă?
De-o iubire, vrând nevrând,
Ea-i sătulă, el flămând?
Un departe dintre voi.
Creşte vechi din spaţii noi?
Un poem în mime-ascuns,
A plecat şi n-a ajuns?!

poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Năravul din fire"

Drumul său, dacă şi-l "unge",
Şi mirarea ni-i adâncă,
Şoricelul mâţă-ajunge,
Dar tot şoareci el mănâncă.,

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din ziarul "Viaţa Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către preşedintele timpului

(Lui Marin Toma din Dor
Mărunt la 60 de ani)

Prieten de departe
Al versurilor mele
Spre sud deschid fereastra
Să plece gând spre tine
Recif ce găzduieşti
Destine literare..
Pe spaţiul dintre noi
E-un sentiment de iarbă
- o iarbă maniacă –
Sub coasele uitării
Ce-o taie şi iar creşte..
Poemul pentru tine
Îl scot din panoplia
Speranţei ce nu moare
De-o istovesc distanţe
Şi-ascund avar sub pleoape
Imaginea ta dragă
Ca s-o confund cu lumea
A unui Dor Mărunt.

poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-au dat la cap, dacă au văzut că nu se astâmpără. Au încercat şi după cap, dar n-a mers.

aforism de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn: Dă din cap, dacă eşti de acord, dacă nu, îţi dăm noi în el!

aforism de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu dorul

Ca un fulger ce străbate
Cerul nopţii-ntunecat
Dorul dă năvală-n suflet
Şi mă-ntreabă: "n-a plecat?!"

Îi răspund cu un suspin:
"N-a plecat, nu va pleca
Căci aici îi este locul
Şi e toată viaţa mea".

"Deschide-i odată uşa,
Lasă-l să se ducă-n lume.
Ce aştepţi, să-ţi vină moartea?
Tu nu vezi că te răpune?"

"Dar nu-l ţin întemniţat,
Îl păstrez ca pe-o comoară
Şi de-o vrea să mă ucidă,
Poa' s-o facă, e iertat".

poezie de Gabriela Veigang din Poteci de suflet, Suspine (decembrie 2015)
Adăugat de Gabriela Veigang
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire veşnică

(în memoria ta, Adriana, suflet drag şi iubit de noi toţi)

Tu poate crezi că vei pleca departe,
Că nu voi reuşi să te găsesc,
Atâta timp cât inima îmi bate,
Eu nu voi înceta să te iubesc.

Te voi vedea în orice colţ de zare,
În orice răsărit, orice apus,
Zâmbind în orice sunet sau culoare,
Sărut să-mi fii şi pavăză de sus.

Te voi simţi în orice adiere
Ce mângâieri pe faţă îmi va da,
Iubirea n-are limite, nu piere,
Mereu voi fi al tău, vei fi a mea.

Tu nici nu pleci de fapt, rămâi aproape,
În braţe să mă ţii, atâta vreau,
O să zburăm, iubire, peste ape
La pieptul tău mă trage, am să stau.

Eu am să-ţi scriu poeme de iubire,
Pe bolta înstelată să citeşti
Nu poţi să-mi fi o simplă amintire,
Când veşnicie pentru mine eşti.

poezie de Adi Conţu din Dansul emoţiei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incredulitate

Mai mor şi azi bipede,
De-un accident, de-o boală,
Doar porcul nu mai crede,
În moarte naturală.

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi, ce dacă...

Şi ce dacă plouă şi-i toamnă în burg?
Deasupra-mi e cerul albastru şi curg
Prin vene iubirea şi dorul de noi
Şi eu sunt frumoasă, miros a şiboi...

Şi ce dacă marea se-nfurie-n larg?
Eu sunt borangicul întins pe catarg
Iar tu eşti năierul poemului meu
Pe calea stelară-ntr-un vechi Empireu.

Şi muză în vise,-n amurg şi gheţari
Când ninge septembrie cu-aripi de arţari,
Tu-mi spui că-ţi sunt vară şi alb de acat
Şi nu sunt cuminte şi gust din păcat.

Şi ce, dacă vântul mă-mpinge-napoi?
Eu fac cale-ntoarsă prin toamnă şi ploi
Şi chiar dacă fals îţi mai cânt uneori,
E pentru că iar te ascunzi după nori.

Şi ce dacă frunzele cad pe pământ?
Eu sunt tot mai verde în vers şi cuvânt.
Cu seva din glas şi ecoul din gând
Poeme-nfloresc neiubiri ucigând.

Şi ce dacă eşti prea departe? Eu sunt
Aproape de tine... ce drag amănunt
Îţi umblă prin gânduri în zori şi-n amurg!
Tu, bea-mă, sunt must ce pe buze îţi curg.

Iubeşte-mă cât încă-avem un green-pass
La vama iubirii, unde-au mai rămas
Doar câteva clipe-n clepsidre ce mint.
Tu, lasă-mi secunda, să pot să te-alint!

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Di, căluţii mei

Un cal roib şi unul murg
Trag clipele ce se scurg,
Departe până spre amurg.

tristih de David Boia (11 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vizită ratată

Când soacră-mea m-a anunţat
Că a trecut pe lângă noi,
M-am bucurat cât pentru doi
Că a trecut... dar n-a intrat.

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din ziarul "Viaţa Buzăului" (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

A plecat în lume cât mai aplecat.. Şi din asta i s-a aplecat!

aforism de Ioan Marinescu-Puiu din manuscris
Adăugat de Ioan Marinescu-Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cravaşe iese fum

Creşte bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravaşe, iese fum.

Stă cu braţele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulţi
Pentr-o clipă-nălţătoare.

Şi nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, ştie să pună
Şiretlicu-n tăinuire.

Bârfa creşte, ea o creşte,
Chiar la margine de drum
Şi când jură că-i cinstită
Din cravaşe iese fum!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - şi-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ţi s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul aţipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai eşti şi încă-mi spui
Că-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist şi lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, aşa stingher,
Plângând a rugă,-n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai aşteptând - încă - solie.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai plecat

Nu pot să cred... chiar ai plecat
Pe drumul de odinioară
Unde - şi-i oare un păcat? -
Ne sărutam în seri de vară?!

Cum pasul nu ţi s-a lipit
De amintirile brodate
De noi, pe dorul aţipit,
Cu vise alergând departe?

Parcă mai eşti şi încă-mi spui
Că-mi dai iubirea ta deplină...
Cerul e trist şi lună nu-i,
Iar eu iubesc doar o străină.

Ce greu mă rabd, aşa stingher,
Plângând a rugă,- n galaxie...
Sunt al iubirii grănicer,
Mai aşteptând - încă - solie.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (21 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capului plecat nu i se va mai da la cap!

aforism de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din capul locului, datul la cap, i-a ajuns până peste cap...

aforism de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde am ajuns

Pe ale vieţii Everesturi,
Mi-e existenţa austeră,
Bazată pe un trai din resturi...
Nevasta mea e... casieră.

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotomicropoem

Mă uit cu nerăbdare, în pruni, cum creşte ţuica!

poezie de Ioan Marinescu-Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bârfă

Ziceau de ea că-i o stricată,
Dar eu le-am zis-o, curajos,
"Acuza nu vă e fondată
Când ea miroase-aşa frumos."

epigramă de Ioan Marinescu-Puiu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubire imposibilă

O iubire imposibilă
A ajuns iubirea dintre noi,
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat pe amandoi?

o iubire imposibila
Ca o frunza-albastra de pe cer
Cine ne-o fi pus grabit
Doar otrava-n ce-am iubit
Ce banal sfarsit

O iubire imposibila...
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila

O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat
O iubire imposibila

O iubire imposibila
Care nu exista, n-are rost
A fost vis, a fost cosmar sau un nor imaginar
Nici nu stiu ce-a fost

O iubire imposibila
Ca un strop de ploaie in deşert
Poate ca acum te stiu
Dar oricum e prea tarziu sa te iert

O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
cu acest final ratat

O iubire imposibila
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila.

cântec interpretat de Elena Cârstea, versuri de Elena Cârstea
Adăugat de Cristiana C
Comentează! | Votează! | Copiază!