Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Doina-Maria Constantin

Ave Maria!

AVE MARIA,
fluture al cerurilor,
polenul stelelor,
Tu ce-n rugăciuni rătăcești
și inimile sărace ne hrănești
cu speranța de-a ajunge la tine,
asigurându-ne că Cerul ne aparține!

AVE MARIA,
Mamă a noastră și-a fiilor noștri,
cu puterea ochilor tăi albaștri,
oprește scânteia unui fulger,
transorm-o-n aripă de înger
pentru a da lumină celor dispăruți,
cu Cerul acum convertiți!

AVE MARIA,
ceață a minții și gândului șubred,
lumina celor ce cred,
pedepsiți cu speranța micuțului ied
de-a ajunge la Tine, chiar și cei zămisliți
din insticte și de impulsuri nutriți,
de orgasme nesupuse ferfeniți!

AVE MARIA,
Noi, ființe de lut ruginit,
avem un vis de-mplinit,
speranța umană făcută din aripi
să ne poarte la tine în patimi
și-n pântecele tău liniștit,
pacea să găsim negreșit.

AVE MARIA,
când numele Tău buzele-mi descoase,
din gură-mi ies fluturi-de-mătase,
simt o bucurie celestă și nu știu de ce
dar numele ți-l cânt sotto-voce...
Poate-i doar numele tău de Mamă,
cu siguranță nu-i o anagramă,
care recheamă ai săi fii
scăpați de destinul lumii sub rodii.

AVE MARIA,
că-i zi sau e noapte,
mereu ireal și peste-poate,
Tu cobori și ne mângâi,
lacrimile ni le ștergi
și calea spre Adevăr ne alegi!
Ne iartă Măicuță gândul ce fuge
căci plăcerea pământeană ne frânge
și așa, el ajunge-n nămeți
sau devine cai verzi pe pereti...

AVE MARIA,
buchet alb de crini,
azi suntem ai Tăi pelegrini,
cu aripi de dor atingem al tău mormânt
care-i în Cer dar și-n fertilul pământ!
Îngenunchem în astă diminaeță cu smerenie
participanți suntem la Sfânta Utrenie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ave Maria

Nimic din tot nu ne mai place
Și ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Semnăm tratate pentru moarte
Și mii de morți sunt mărturia
Când însăși viața ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Și nu mai punem preț pe carte
Și am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din șoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Tristețea la tot pasul zace
Omul își uită bucuria
Când însuși Dumnezeu azi tace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Și Lumea toată își împarte
În mii de lacrimi tragedia
Dar când speranțele-s deșarte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

De circ avem mai zilnic parte
Dar tragică ni-e comedia
Când clipele sunt visuri sparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu-i strop de liniște în lume
Și păcălim democrația
Iubirea nu mai are nume
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

În mersul lumii crud, rapace
E sfântă numai liturghia
Din ea se naște-un gând de pace
Spre cerul pur. Ave Maria!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ave Maria!

Când necazul, sărăcia
Îl străpunge pe "umanul om"
El mai zice: "Ave Maria!".

tristih de (29 iunie 2011)
Adăugat de Mira CondorSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ionuț Popa

Ave! Eva! Evrika!

Mai știi când îmi țineai coșul pieptului în mână?
Ai mușcat din inimă și ai pus-o la loc,
ai așezat-o între inimile altora,
mușcate și ele,
aruncate în coșuri.

Evrika! Evrika!
Eva! Eva!
Ave! Ave!

Umblam desculț prin suflet, dar el nu era acolo,
poate că nu a fost niciodată!...
Tu ai intrat purtând cele mai grele cizme,
cu praful până la glezne,
și n-ai uitat pleci când s-a făcut târziu.
Umblam dezbrăcat prin mine
și căutam ceva, orice,
o lacrimă nevărsată, un fir de păr,
o haină murdară sau un zâmbet rătăcit.

Evrika! Evrika!
Eva! Eva!
Ave! Ave!

O nouă iubire se întrevede la orizont -
iubirea a ceea ce nu va mai fi -
într-un continuu flux de nepăsare.
Frunza-ți galbenă a căzut ca un soldat mort,
e toamnă în părul tău, iubirea mea, și chiar pe strada ta;
în ochii tăi, un cer limpede se ascunde în gol
și o nouă iubire se întrevede la orizont:

Evrika! Evrika!
Eva! Eva!
Ave! Ave!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
cumpărăturiCartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -180.00- 143.99 lei.

Armonia...

Să-și "potolească" soția,
Îi cântă "Ave Maria"...

distih de (octombrie 2011)
Adăugat de Constantin EnescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Mihai Duțescu

Ave Maria

Prins în măruntaiele lucrurilor ca Iona,
mă zbat între oasele arborilor, ale zidurilor
între vasele cu sânge ale cărților
și tablourilor, în casa asta în care trăiesc
mă ghemuiesc lângă tâmpla pianului
lângă inima icoanei
ce faci acolo, întreabă sufletul
când mă vede cu lacrimi de sânge
pe față, când mă vede cu ochii
lucrurilor curgându-mi pe față
încerc găsesc un loc unde răutatea
nu mai lovește, unde muzica nu e atât
de sfâșietoare și întrebările atât de multe
ascultă, îmi spune sufletul
și oboiul începe cânte
într-o catedrală venețiană
Ave Maria, gratia plena, Dominus tecum.
Benedicta tu in mulieribus, et
Benedictus fructus ventris tui, Iesus.
...

poezie de din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De profundis

Chiar
dacă plouă afară,
în
tainicul
miez-al simțirii
cu soare
iubirea o ai înde-profund poleită...
în strai
de lumină,
etern
răbdătoare,
cum ruga de seară
prin ființa sleită:
Ave Maria,
străluminare!

poezie de din Fugă spre roșu (aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru GalesanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Eleonora: I l-ai lăsat pe Rikky; papagalul tău preferat... Deci, ții chiar atât de mult la băiatul ăsta, draga mea?
Maria: E un băiat bun, mamă.
Eleonora: Știu, am remarcat; bun și frumos în același timp. Pe deasupra, chiar inteligent și manierat; până și tatălui tău i-a plăcut de el. Dar mult mai important e, scumpa mea, ce simți tu pentru el?
Maria: Ah, mamă, te-aș minți dacă aș spune nimic, dar nu-mi fac iluzii în ceea ce-l privește.
Eleonora: De ce, draga mea? De ce vorbești astfel?
Maria: Pentru că el e îndrăgostit, mamă; evident însă, nu de mine, ci de alta... Tot o colegă.
Eleonora: De unde știi? Ți-a spus el?
Maria: Nu, nici gând! Nici nu l-aș fi întrebat așa ceva. Intuiție, mamă... În plus, se observă clar din modul în care o privește, din felul în care-i vorbește, din atenția cu care o înconjoară mereu; n-are ochi decât pentru ea, deși ea e mai rece față de el, mai distantă...
Eleonora: S-ar putea te înșeli, scumpa mea.
Maria: Nu, sunt sigură că nu!
Eleonora: Și atunci, ce-i de făcut?
Maria: Am mă resemnez, mami. Pot înțelege că nu-i de mine; nu vreau țintesc prea sus.
Eleonora: Ce tot spui prostii? Cum să nu fie de tine? Și tu meriți tot ce-i mai bun. Ești potrivită pentru el sau oricare altul. Meriți...
Maria: Dar nu pe el, mamă! E clar inima lui îi aparține ei, celeilalte... Și nu vreau mă amestec între ei doi.
Eleonora: Și atunci, tu... Cum rămâne cu tine? 13 ani sau mai mulți chiar, îl vei avea în preajmă... Cum ai să reziști?
Maria: O reușesc, mamă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum și ele femei au ajuns

Acum și ele femei au ajuns.
Copii și visuri multe au pierdut,
și copii au născut,
și copii au născut,
și ele știu: pe-acest prag tăcut,
încărunți-vom toate-n chin și-n plâns.

Tot ce-i al lor încape în casă.
Numai când Ave Maria mai bate,
are-n inima lor o-nsemnătate,
și-ncep obosite, la poartă iasă.

Și când drumurile cresc și tot cresc,
și suflă vântul Campagnei pustii,
de zâmbetul cel vechi își amintesc,
ca de străvechi melodii...

poezie clasică de , traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Maria, tu plângi

Maria,
tu plângi, - știu.
Aș vrea și eu plâng
la prețul tău.
Cu fruntea pe pietre, nătâng
Vreau plâng...

Mâinile tale fierbinți, le știu;
Dacă aș pune clape de clavir sub tine,
atunci o melodie suavă ți-ar rămâne.

Dar ceasul moare fără moștenire...

poezie clasică de , traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de AndriescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Doina-Maria Constantin

Adormirea Ta e calea învierii

Fecioară Precurată neatinsă de prihană.
făr' a cunoaște moartea, Tu te-ai mutat la cer,
de unde ne trimiți semințe de speranță
și mângâierea Ta ne e preexistență.
Azi, în grădina Ta, e mare sărbătoare;
s-au îmbrăcat în verde copacii seculari,
îmbrățișează cerul cu ramuri de iubire
iar florile pictate în culori lumină,
țesut-au un covor sub "Masa Tăcerii"
căci Adormirea Ta e calea Învierii
pe care fii tăi pășesc cu bucurie,
ca "Pasărea în spațiu" în plină armonie,
escaladând "Coloana Infinitului",
scară răsărită din inima pământului
pentru a-l uni cu măreția cerului
unde-i zămislit mirajul cuvântului.
O floare sunt și eu în grădina Ta,
micuță sunt și mă numesc, Nu-mă-uita.
Mă prinde-n a Ta poală când uneori mă-mpiedic,
căci numele ce-ți port e un blazon heraldic
și nu-mi este ușor fiu mereu în zbor,
răspunderea e mare, eu, doar o simplă floare...
Icoană Ești și început,
în Tine, tot ce e Dumnezeiesc a încăput...
Fiu de Om și Domn Ceresc Tu ai născut,
porți de lumină ne deschizi spre absolut.
Tu ne dai mult, noi, prea puțin,
dar cu smerenie îți mulțumim,
‘nălțând spre cerul tău diamantin
"Oda bucuriei" și "Rapsodia României",
numele să-ți preaslăvim,
grădina-Ți să o miruim
și cu iubire s-o-ngrijim.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Mi-e dor

Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău și de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie și de maramă,
De opinci și ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri și de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer și pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Și de dudul din poartă.
Mi-e dor de-altădată!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La multi ani, Maria

Pentru tine azi, Maria,
Tot ce e mai bun pe lume,
Te cuprindă bucuria,
Si fii mândră de-al tău nume.

fii bună si umilă,
Să reversi în jur balsam
- Tu, a Lui Isus copilă -
Tot mai mult din an în an.

fii sare pe pământ
Si lumină pe cărare,
fii sfântă în Cel Sfânt,
fii binecuvântare.

ai dragoste si pace
fii semenilor "dar",
Iar Isus te îmbrace
Zilnic în măretu-I Har!

Marius Alexandru

poezie de din Scaldati in Susurul Bland al Harului (2012)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe drumuri purtați

ciudate alianțe digitale
între cer și pământ...
la întâlnirea marilor fluvii,
fluturii
scotocesc adâncurile-
prin gări,
ogarii adulmecă
speranțele.

fulguiri
cu nerostite cuvinte,
cenușa
curajoaselor expediții,
dusă de vânt-
în eșuate corăbii,
punem la încolțit
indiferența.

ninsori crude,
ninsori ale absenței
despart inimile;
înfruntând temerile,
colindătorii
bat la ferestre:
un cald Ave Maria
luminează sufletele.

tot pe drumuri purtați
de ambiții și orgolii...
la uși, larmă de lanțuri,
și-n această spaimă
a neprevăzutului,
trecem-
pe lângă pruncul Iisus,
nepăsători.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Maria: E un om groaznic.
Andy Botwin: Cine? Doug? Hai mă, e un tip super.
Maria: E un infractor.
Andy Botwin: E contabil.
Maria: Un hoț, care și-a abandonat nevasta și copiii și care vrea mă facă pe mine târfa lui.
Andy Botwin: Un contabil cu probleme cu legea care trece printr-un divorț și care este îndrăgostit nebunește de tine.
Maria: Are negi pe organele genitale.
Andy Botwin: La asta nu știu ce să mai zic.

replici din filmul serial Weeds
Adăugat de Mircea FilimonSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Maria: Luci, acum, te văd atât de tulburat de cele întâmplate, sincer, tu mă îngrijorezi chiar mai mult decât Nick! Așa , te rog, calmează-te! Nu-i atât de grav cum pare.
Lucian: Cum așa?! Ce vrei spui?
Maria: Crede-mă, mă descurc eu cu Nick.
Lucian: Ar fi bine fie așa cum spui tu. Însă tare mă tem că nu-i atât de simplu. Poate ar trebui totuși încerc să-i vorbesc.
Maria: Nu! Am vorbesc eu cu el.
Lucian: Bine, dar...
Maria: Nu, te rog... Nu-i o problemă pe care să n-o pot rezolva. Te rog, ai încredere în mine!
Lucian: Sper din tot sufletul să nu te înșeli!
Maria: Sigur nu mă înșel. Am plec chiar acum să vorbesc cu el.
Lucian: Așteaptă! Te conduc.
Maria: Nu, Luci. Nu cred că ar fi o idee prea bună. Nu acum! N-ai face decât torni gaz peste foc!
Lucian: Așa-i, ai dreptate! Unde mi-o fi capul?
Maria: Te rog, rămâi aici și încearcă să fii calm! Nu crea și alte probleme, că n-are rost!
Lucian: Bine. Am încerc. Ai grijă ce-i spui, blonduțo!
Maria: Stai liniștit, voi avea!
Lucian: Blondino, îmi pare rău s-a întâmplat așa!
Maria: E-n ordine, Luci! Repet, nu-i vina ta.
Lucian: Baftă, micuțo...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Maria: Dacă tot ai venit cu noi până aici, hai și până-n orașul artificial. Nu mai e mult de mers.
Lucian: Frumoasă încercare, blondo, dar să știi că nu merge! Nu ține figura. Nu mă las păcălit, deci, n-am să-ți cad în capcană.
Maria: Ar trebui, totuși; colegii noștri vor și ei te vadă. Dă-le prilejul ăsta; după trei luni de absență, merită măcar atât. Nu zic te întorci acum printre noi, dar...
Lucian: Blondo, nu insista!
Maria: Uau... Te-ai schimbat, Luci... Ești altfel.
Lucian: În ce sens?
Maria: Nu știu, dar felul în care m-ai privit acum... M-am simțit foarte ciudat; de parcă mi-ar fi înghețat brusc toate simțurile. Nu erai așa înainte...
Lucian: Serios?! Scuze, nu intenționam ... De fapt, nici nu știu ce vreau spun.
Maria: Zău, Luci, de ce ești așa?
Lucian: Eu, blondo? Cum anume?!
Maria: Așa cum ești acum... Rece, dur, arogant, ursuz, morocănos, mofturos, încăpățânat, mândru, orgolios... Nu știu, te comporți prostește, copilărește, nicidecum ca un om matur cu pretențiile tale. Nu te ridici la standardul tău, la statutul tău.
Lucian: Eu, blondo?! Ți se pare ție numai...
Maria: Nu mi se pare deloc. Ești, dar ce să mai, te las așa, cu încăpățânarea ta cu tot; văd că nu am cu cine discuta. Ești foarte căpos, ca un catâr, ți-am mai spus parcă, însă te las în pace, n-am ce-ți face.
Maria: Nu sunt eu nici chiar așa, blonduțo.
Maria: Asta vom vedea.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dor de mama

(poezie închinată mamei mele
Maria Tiron)

La tine mamă mă gândesc mereu,
De câte ori durerile m-apasă,
În clipe de tristețe și de greu
Trimit un gând la tine, către casă.

Te văd în amintiri cum îmi zâmbeai,
Chiar și atunci în clipa de durere.
C-o lacrimă, furiș, mă mângâiai,
Cu sufletul și sfânta lui tăcere.

Aș vrea pot în vise te țin
Duioasă mamă, să-mi răzbun necazul,
cred doar în speranțele ce vin
Și-n lacrima ce-mi mângâie obrazul.

La tine mamă, doruri de se frâng
Tu știi să le acoperi cu tăcerea,
La tine mamă, gândurile plâng,
Dar numai tu le-mpărtășești durerea.

La tine mamă astăzi mă închin,
Icoană sfântă-a sufletului ramă
Și gândul rătăcit de tine-mi este plin
Și cât de dor, îmi e de tine mamă!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Maria: Ah, Luci... Aș fi vrut te fi întâlnit pe tine mai demult, înaintea lui Remy, cu mult înainte de a fi plecat în această misiune.
Lucian: De ce? Crezi lucrurile ar fi evoluat altfel pentru noi?
Maria: Hmm... N-aș fi avut nici o șansă cu tine, nu-i așa? Niciodată?!
Lucian: Nu știu... Cred că nu; presupun... Adică, sigur nu, dacă aș fi cunoscut-o deja pe ea înainte de a te fi întâlnit pe tine. Ea mi-a cucerit inima și cred că același lucru s-ar fi întâmplat oricum, era inevitabil. Poate că... Dacă n-aș fi întâlnit-o niciodată, nu știu ce s-ar fi întâmplat, poate că ai fi avut totuși vreo șansă, n-ar fi fost exclus... Tu sau altcineva...
Maria: Dar ai întâlnit-o! Și cred că mai devreme sau mai târziu, tot ai fi întâlnit-o, așa că tot ai fi căzut în capcana ei.
Lucian: Hmm... Așa e; cred. Off...
Maria: De ce oftezi?
Lucian: Păi, nu știu... Nu pot să mi-o scot din minte, deloc, oricât aș vrea, oricât aș încerca... De parcă ea mi-ar controla întreaga ființă; nu-mi pot lua gândul de la ea. Dar, ce fac?! Bat câmpii... De ce mă lași vorbesc prostii, blondo? Spun numai tâmpenii!
Maria: Nu, Luci. Spuneai doar cât de mult o iubești. Pentru că o iubești; nu-i așa?
Lucian: Mai mult decât s-ar putea exprima vreodată în cuvinte, blondo.
Maria: Dar ei nu i-ai spus încă.
Lucian: Nu; încă n-am reușit găsesc momentul potrivit.
Maria: Dar, Luci, spuneai ...
Lucian: Știu! Și am să-i spun. În curând. Nu știu când, dar am să-i spun. Altfel simt că înnebunesc! Nu mai suport! E deja pea mult. Atâția ani...
Maria: Bine. Treaba ta. N-am mă amestec, dacă nu vrei.
Lucian: E cel mai bun lucru pe care-l poți face, să nu te amesteci...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Cornelia Georgescu

Maria: Felicitări, Lucian! Vezi că în cele din urmă tot tu ai fost numit comandantul nostru. Am avut deci dreptate când am presupus tu vei fi acela; am avut o intuiție grozavă.
Lucian: Da, Maria, se pare că ai avut dreptate. Îți mulțumesc pentru felicitări, deși nu știu cum ai putut să-ți dai seama atât de exact de acest amănunt. Cred te-ai infiltrat cumva prin Comisia care a fost desemnată ia această decizie, sau probabil ai avut relații importante printre cei din Comisie.
Maria: Asta cred că se dorea a fi o glumă. Îmi place că ai simțul umorului.
Lucian: Da, cred că tocmai asta ne mai lipsea: Un comandant cu simțul umorului; în rest le aveam pe toate, nu-i așa?!
Maria: Cu simțul umorului, dar și cu cel al responsabilității.
Lucian: Adică, vrei cumva spui că doar eu voi fi responsabil de tot ceea ce se va întâmpla, bine sau rău, de acum încolo, în decursul celor 13 ani, sau cât va dura misiunea noastră?! Te asigur că-mi voi asuma întreaga responsabilitate care-mi revine, dar nu cred că totul ar trebui cadă pe umerii mei; n-aș putea face față!
Maria: N-am vrut spun asta, Lucian. Nu mă înțelege greșit. Bineînțeles că nu trebuie cadă totul pe umerii tăi sau ai lui Mihai; într-un fel sau altul, toți suntem răspunzători de ceea ce se va întâmpla în continuare și trebuie contribuim cu ceva. N-o să vă lăsăm singuri.
Lucian: Mă bucur aud asta.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Pentru tine

Voi face din sufletul meu
o casetă pentru sufletul tău,
din inima mea o locuință
pentru frumusețea ta,
din pieptul meu un mormânt
pentru durerile tale.
Te voi iubi cum pajiștile iubesc primăvara
și voi adora în tine
viața unei flori sub razele de soare.
Voi cânta numele tău
cum valea cântă ecoul clopotelor
si voi asculta limbajul inimii tale
cum plaja ascultă istoria valurilor.
Toate și multe altele pentru tine voi face,
ca-n armonie si iubire a mă desface.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook