Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Silvana Andrada Tcacenco

Recalibrarea absolutului

M-am săturat de imperfect,
Cu limitările-i morale,
Cu stângul care pare drept,
Cu deficientele-i virale,

Un imperfect neconjugabil
Dar care poate fi perfect
Si care-n modul imuabil
Tot strambul îl declamă drept.

Nici nu-ndrăznesc cu ochiul minții
S-așez la locul lor firesc,
Ca rezultat al rugăminții
Parcursul meu plăpând lumesc,

Crengile drepte strâmbe-mi par
Noroiul a-nghițit tot lutul,
Iar eu, lacuna din gregar
Îmi calibrez iar absolutul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Perfect imperfectă

Iubesc perfecta-mi imperfecțiune
Din mintea, sufletul și trupul meu,
Sunt imperfecta cerului minune
Pe care a creat-o Dumnezeu!

Eu mă accept așa, mai imperfectă
Și mă iubesc, cu bune și cu rele,
Iar pentru cine mă iubește, sunt perfectă
Cu toate imperfecțiunile, că-s ale mele!

În imperfecțiunea mea, zâmbesc,
Sunt fericită pentru ce mi-e dat
Și în asimetria mea, iubesc
Cu sufletul meu..,. imperfect curat!

În imperfecțiunea mea perfectă,
Nimic nu e perfect, dar mă simt bine
Eu mie-mi recunosc și sunt corectă,
Că-s imperfectă, făr-am fi rușine!

Sunt imperfect perfectă iar de nu îți place,
Mixtura mea de calitate cu defect,
Evită-mă, tu, omule și mergi în pace
Și luptă-te cu tine spre a fi perfect!

poezie de (25 octombrie 2015)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Florin Găman

* * *

In porumb stau strâmb
Și mă tot întreb
Încotro să mă îndrept???
nu rătăcesc nătâng

Eu cu brațul stâng mă orientez
Și cu cel drept mă ghidez
După vânt mă informez
Pe ce cale să urmez

Căci dacă cutez să privesc
Către cele care strălucesc
Se prea poate să greșesc
Și nu voi să mă rănesc

Mă hrănesc cu iubire
Îmi stă în a mea fire
Să ascult ale păsărelelor trile
Prin toate locurile

Și chiar dacă plouă
Ce ne pasă nouă??
Mergem pe o cărare nouă
Poate dau de una sau două

Pășesc atent cu efect
Și nu știu să dau eject
Celor lucruri care mi par suspect
Eu aștept,, așa i corect
Nu există perfect
Decât un singur sentiment
Care unește precum un ciment
Perfect cu imperfect
La urmă, rezultă o operă perfect
Acest aspect voi să l reflect....

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Piatra filosofală

Eu pot orice, îmi spuse piatra,
Ai început cumva să-mi semeni,
Sfărâm, ucid, clădesc, nici Cleopatra
În măreția-i, nu-mi era asemeni,

Eu pot orice, îmi spuse lutul,
Chiar neștiind de unde am venit,
Moartea mimează începutul,
Șerpii s-așază în poziția infinit,

Eu pot orice, îmi spusei tu
Uitări peste sărut, mort peste viu
Aș vrea să uit, tu antidotul meu la nu,
Eu pot orice, chiar să nu fiu...

Îmi spuse, pot orice, eu piatră seacă,
Eternitatea, necioplită am legat-o
De aripile păsărilor care pleacă...
Și cineva, atunci, a ridicat-o.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Puzzle

Eu sunt un puzzle imperfect,
Bucăți din mine, colorate,
Compun întregul meu afect
De piese mici, neregulate,

De poezii cu rimă suflet,
De poezii cu ritm trăire,
Trapeze ascuțite-n urlet,
Fără triunghiuri de iubire,

Sunt poezii cu ritm surdină,
Prin piesele-mi se scurge sânge,
Se-ncuie bezna în lumină,
Se luminează ce îmi plânge,

Ce să nu scriu, ce să ascund,
Bucata inimă stelată,
Piesa privire, gândul gând,
Speranță mea necenzurată?

Odată mi-am pierdut trăirea
Rotundă ca un răsărit,
Și așteptând reîntregirea,
Străini m-au asamblat greșit,

Bucăți din mine să le pier
Și pentru ce și pentru unde?
Astăzi sunt puzzle-ul de fier,
Sudat să nu mă poți pătrunde.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
David Boia

A voi se conjugă la perfect simplu, iar a fi numai la imperfect.

citat din (25 iulie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Silvana Andrada Tcacenco

Germinare

Închisa de voie-n pământul tăcerii
Îmi las gândul punte spre toți cei ai mei,
În somn nedormit, amintirea durerii
De apa îmi pare, de viață, de zmei,

Memorii pierite mă strigă în noapte,
În liniștea curbă lumina e miopă,
Pășesc într-o lume a poamelor coapte
Ce propria sămânță-n pământ o îngroapă

Doar astfel gândesc că vor rupe zăgazul,
Așa nemurirea pe veci le e dată
Ridică-mi privirea, atinge-mi obrazul,
Sădește-mă cât încă sunt nevinovată,

Să cresc din pământuri asemenea lor,
În lumea în care adâncul vibrează,
Salvează-mă mult înainte să mor,
Sădește-mă cât încă sunt trează,

Căci azi încolțită-n speranța ce zbate,
În lumea în care mai totul e zare,
Pe vânt fericirea din tot și din toate,
În sufletu-mi verde, un germene pare.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chemarea strămoșească

Atunci când a bătut a uscăciune vântul peste țară,
Ca la un semn, mii de corăbii pânzele-și săltară,
Iar căpitanii-n roi urniră și-n convoi plecară
Și n-au privit în urmă cum plânge a lor mamă.

Și-am fost și eu purtat de-acele valuri,
Și-am cunoscut și eu străinele meleaguri,
Și n-am privit nici eu deloc în urmă,
Cum stă și plânge și se vaită a mea mumă.

Și m-am trezit pășind într-o câmpie nouă,
Iar talpa mi-era goală printre spini,
Eu în călcâiul stâng îmi aveam inima
Și-n dreptul singurul meu ochi viril.

Și fiecare pas făcut mă-ndurera mai tare,
Simțeam că nu mai văd, că inima mă doare...
Și din călcâiul drept țâșneau lacrimi amare,
Iar stângul sângera din ce în ce mai tare.

Și pași mărunți, nesiguri, încă mă poartă în uitare;
Și-o ceață densă se așterne-n zare...
Iar eu, eu cu piciorul drept, cu-o blândă grijă,
Sondez pământul să nu calc cu stângul în vreo schijă.

Departe e țărâna din care m-am născut...
De ghiara unui vultur îmi simt pieptul străpuns,
E glasu-acelei patimi ce-n sânge-mi gravitează:
Neobosita, dulcea chemare strămoșească.

Desculț prin pietre sau noroi sau iarbă verde,
Al țării mele glas, nicicând nu îl voi pierde!
O țară, ca și-o mamă, sunt unice pe lume,
Căci doar acestea două pot făuri un nume!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Șipotul fântânilor

Cetățile au astăzi, doar porți desferecate,
Pietrele gem sub pașii străinilor de azi,
Sunt lumile zidite pe ziduri deșănțate,
Din turnuri de veghere nu poți decât să cazi,

Uitările sunt suflete, fără de pământ,
Doar cerul a rămas, albastru de trecuturi,
Călușul de tăcere, ca unic legământ,
Tot șipotul fântânilor l-a amuțit în ciuturi,

Bătrân e legământul din pasul care crește,
Din parele impare alege orb cu rândul,
Geneze versatile în mine cuibărește,
Cât pot iubi cu trupul, cu sufletul, cu gândul;

Din eșafodul firii scântei încă mai cad,
Ard până în cenușă fâșiile de zi,
Arzi omule din mine ridica-mă să ard,
Simt dor sfâșietor, să pot adânc a fi,

Uitarea va cuprinde oricum toată ființa
Iar fericiți suntem și-am fost numai cu rândul,
Definitivul pare să aibă elocința
Durerii, care-n geniu, își ucisese gândul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Elis Râpeanu

Dominația corupției

Aleșii iar ne trag în piept,
Hoția crește cât Parângul:
Ei zic că statul e de drept,
Dar calcă-alături, tot cu stângul.

epigramă de din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorica Iliescu

Depinde

din ce unghi privești locul
în care trăiești și zici
doar zici că știi concret
date reale despre cercul perfect

dragul meu
între timp
ploilor le-au crescu unghii și dinți
cu care rod sistematic
focare ale unui con circular

particular
suntem elipse bântuite
răvășitoare ploi căzute
în cercul imperfect

eu mă agăț de rază
tu unde ești?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii tăi să privească drept înainte și genele tale drept înainte să caute. Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale și toate cărările tale să fie bine chibzuite. Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ține piciorul tău departe de rău. Căci cărările drepte le păzește Domnul, iar cele strâmbe sunt căi rele. El va face drepte căile tale și mergerea ta o va face să fie în pace.

în Pildele lui Solomon, Înlăturarea prilejului spre păcat - 4:25-29
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Omul drept și omul strâmb

Ești drept când tu, din răsputeri,
Dreptate faci, când nu decazi,
Când astăzi ești tot drept, ca ieri,
Iar mâine ești tot drept, ca azi.

Ești strâmb când strâmbătate ceri,
Când judeci strâmb, când tot decazi,
Când astăzi ești tot strâmb, ca ieri,
Iar mâine ești tot strâmb, ca azi.

poezie de din Dreptatea și Nedreptatea (25 februarie 2018)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Muzei mele

Prelins, treptat, din suflet în cuvinte,
Nesomnul meu se tot... strângea-n sertare...
Și-acum, din raft, mă-mbie, fiecare,
Să-mi retrăiesc aducerile-aminte
Înveșmântat în a lecturii pace...
Dar Muza mea, ce a rămas ghidușă,
Drept semn că, încă, n-am ajuns pe tușă,
Din colțul său, cu ochiul, îmi tot face...

poligramă de
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când am ajuns aici m-am simțit mai încrezătoare decât am fost în tot sezonul, mai calmă, mai relaxată. Știam că pot patina din nou. Nu poate fi perfect tot timpul, însă sunt mulțumită de modul în care a decurs acest campionat.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

Limita durerii

.. Dar a apus încet și blând
Și nu voi ști nicicând
Ce ploaie mi te-a smuls din gând...

Se stinse-un cer curat
Și n-oi afla vreodat',
Ce vânt mi te-a furat
Și mi te-a luat

Iar eu, o frunză sunt,
Presus mai de cuvânt
Și ferecată-n gând,
Visând,

Dar până când?

Până atunci când nu mai am putere,
Puterea de a cere,
Dreptul la înviere,
În falnică tăcere,
Un drept al propriului nicicând,
Cât nu pot a-nvăța ceea ce sunt,
Căci simplă în micimea mea,
Caut să-mi aflu limita,
Puterii
Și limita durerii
Și ura și iubirea,
Tristețea, fericirea,

Dar fum sunt toate câte sunt
Iar eu, țărână din pământ
Și duh e totul ce respiră
Și duh e ceea ce mă miră
Și țip în neputința mea
De a-mi cuprinde limita, durerii
Și limita puterii
Și-a tot ceea ce simt si sunt,
A umbrei mele pe pământ

Și trec și trec fugind
De umbrele ce mă cuprind,
De limita durerii
A urii și puterii
Și-mi pierd și urma pe pământ,
Căci întrebare e ceea ce sunt
Și n-am răspuns,
Sunt doar răpus,
De limita durerii,
A urii și puterii.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mirela Nicoleta Toniță

Obsedat normal

obsedant normal,
repet normal,
în viață normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineața
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las pași în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâția pași.
m-am săturat să trăiesc pentru alții
când de fapt alții nu trăiesc nici pentru ei.

și ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.

poezie de (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta TonițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

* * *

... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Și-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuși Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Și eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veșniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-și găsească alinare-n lutul
Acestui colț de Rai și Românie
Mai singur decât însăși Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...

poezie de
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Silvana Andrada Tcacenco

ASUMARE TERȚIARĂ

În viața aceasta, precum un cadou vremelnic,
De răsărituri și apusuri calculate,
Iubiri și gânduri vinovat nevinovate,
În care-ți cauți imposibilul prielnic,

În viața aceasta dăltuită în neștire,
Din făuribile și palide visări,
Din sinuoase și aleatoare redresări,
Ce pleaca și se-ntorc întru iubire,

E fiecare clipă un dar ultimativ,
Neințeles, când cineva doar te iubește,
Însă privirile de tine își ferește
Iar tu îl cauți între veșnicii tardiv,

Ca singuri undeva-n acea statornicie,
A vaietului din bătăile de clopot,
A inimii pulsând ca mările în clocot,
Să reclădiți aceea ce ar trebui să fie,

O antiteză a sintezei la murire,
În care nu greșești silabele din gesturi
Și nu despărți tot ce împărți, cu resturi,
În care dăruieși așa întru neștire,

Spre neuitarea că am fost născuți să fim,
Căci deseori te simt atât de vinovat,
Cum te condamni asemeni mie că ai furat,
Tot ceea nu poți a transforma întru sublim.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

(V)orbesc

Mai orb ca acum
mi-a fost ochiul stâng în naștere
și drept
ca ochiul drept în stingere.
Mai orb ca acum
în lumină orbesc
din glasul tău
aducător de
firesc.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniel Vișan-Dimitriu

M-am săturat!

Tu ai ales, iar eu... nu te mai caut.
-m-am săturat de mofturile tale-
nu e iubire-aceea care doare
și-n care unul vrea o nouă cale.

Am să-mi îngheț și lacrima-ntre pleoape,
iar gândurile mele vor fi, toate,
lăsate într-un colț de încăpere,
închise, cenzurate și uitate.

Nu-mi trebuie nici lamentări, nici jale,
Căci sunt sătul de mofturile tale.

poezie de din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook