Femeialebădă
îi rămăseseră doar gratiile lângă pat
și o scară către acoperișul smuls de vânt
pe salteaua scufundată într-o lumină difuză
femeialebedă murmură un cântec de leagăn
din când în când
în spatele ei blestemat aripile retezate
se zbat a durere
iar lacrimile i se preling spre colțul gurii
cântecul să i-l înece
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre vânt
- poezii despre lumină
- poezii despre lebede
- poezii despre gură
- poezii despre femei
- poezii despre durere
- poezii despre aripi
Citate similare
Cântec răzbit
cântecul răzbătea dintr-o flașnetă,
norii de lână se-nvârteau pe cer,
o piruetă..., altă piruetă
și apele urzeau un lăicer.
odihna gleznelor adăpostite
în vechi tranșee... ce cumplit război!
când printre stele, cu o rugăminte
răzbea înaltul cântec din oboi.
boboci de lotus deschideau pe lac
albastre cercuri - gurile spre rai
pe unde mai răzbea, ca un olac,
cântecul trist al vântului la nai.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre război, poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre odihnă sau poezii despre nori
Trezindu-mă din beție într-o zi de primăvară
În lumea asta viața-i doar un vis;
N-am de gând s-o risipesc cu niciun fel de munci sau de griji.
Altfel spus, am fost beat toată ziua,
Dormind pe pridvorul din fața ușii mele.
Când m-am trezit, am deschis ochii spre iarba din grădină;
O pasăre singuratică ciripea printre flori, m-am întrebat,
O fi fost o zi mohorâtă sau o zi frumoasă?
Vântul de primăvară-i spunea povești grangurului de mango.
Tulburat de cântecul lui, am scăpat un suspin
Și, cum vinul era la îndemână, mi-am umplut paharul.
Am așteptat, cântând din toată inima, să răsară luna;
Când cântecul a luat sfârșit, lumea era alta.
Afundat în gânduri, n-am simțit amurgul
Căzând de pe ramuri înflorite, petalele-mi umpluseră cutele hainelor.
Amețit, m-am ridicat îndreptându-mă către pârâul luminat de lună;
Păsările plecaseră, iar oameni mai rămăseseră puțini.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre păsări
- poezii despre gânduri
- poezii despre flori
- poezii despre visare
- poezii despre vin
- poezii despre singurătate
- poezii despre sfârșit
Schimb de locuință
Azi m-am închis într-o lacrimă.
Curgea pe obrazul tău,
după ce am făcut dragoste,
purtând fericirea către colțul gurii umede,
asaltată de șoapte.
În interior,
protejat de expansiunea universală insensibilă,
stau și privesc cum dansează inima pe ritmuri erotice,
atingând cu degete uimite pereții translucizi.
Lumea se vede altfel
atunci când o urmărești dintr-o lacrimă.
Nu ți se mai depune praful în gânduri,
agențiile de presă își declară falimentul,
miroase a liniște primară și a Eden,
iar vecinii te salută cu invidie,
fiindcă stropul de suflet în care stai
nu este contabilizat
de apometre.
Am să ies din lumea perfectă
doar atunci când mâinile tale
îmi vor căuta disperate trupul,
iar într-o bună zi,
plictisiți de anomalia contemporană,
ne vom muta pentru totdeauna
într-o singură lacrimă,
spre disperarea celor de la fisc.
poezie de Cristian Lisandru din Pledoarie pentru salvarea lacrimilor (26 septembrie 2010)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și poezii despre vecini, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre schimbare, poezii despre ritm, poezii despre protecție, poezii despre prezent, poezii despre perfecțiune sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Leagăn
Leagăn de dor - leagăn ușor,
Leagăn promis - leagăn de vis,
Leagăn de vis, leagăn de dor,
Leagăn promis - vis călător.
Leagăn de soc - vis cu noroc,
Leagăn de fag - plâns celui drag,
Leagăn de dor, leagăn ușor,
Plâns celui drag - zbor de cocor...
Leagăn de val - cer sideral,
Pat de aripă - fragedă clipă,
Leagăn de cânt - pală de vânt,
Val de nisip, salt peste timp.
Toate-s în noi... Pașii greoi
Trec risipiți... Noi oropsiți,
Răstigniți și mizeri
Ai apuselor seri.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre seară, poezii despre promisiuni, poezii despre plâns, poezii despre noroc sau poezii despre nisip
Femeia este percepută de către bărbat, după tipul de utilitate pe care i-l oferă acestuia în pat.
Anonimus (5 mai 2015)
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre femei și bărbați, citate despre femei sau citate despre bărbați
Laguna din întuneric
În întuneric este o lagună,
unde-am fugit de-acasă amândoi,
să înotăm prin visuri către lună,
să facem oază grindul dintre noi.
Ne prindem tot albastrul în privire,
din verde facem scară către Cer
din mângâiere zbor spre nemurire
și dintr-o teamă doar un lup stingher.
În orizontul dezmierdării calde
se mistuie distanțe-n ani lumină,
și din sărutul ce pe coapsă-ți cade
se stinge dorul aprig, în surdină.
Închidem stresul zilelor apuse
în picurii de rouă de pe frunte,
iar vorbelor ce încă n-au fost spuse,
le facem aripi către vârf de munte.
În întuneric este o lagună,
unde fugim de-acasă, când și când,
să înotăm prin visuri către lună,
să facem raze de lumină-n gând.
Ne prindem în privire antonimul,
și strângem cioburi mici, din orișice,
iar tu când vrei să-nchizi în noi sublimul,
spun da și nu, iar tu mă-ntrebi: de ce...?
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre înot, poezii despre zile, poezii despre verde, poezii despre sărut sau poezii despre stres
Reclama
Din moși strămoși s-a constatat,
Localizând și atmosfera:
Ești fericit, când partenera,
Pe care-o ai, e bună-n pat
Chiar Nae când s-a însurat,
Deunăzi cu tanti Vera,
Ea, spre a "drege calimera",
La o reclamă-a apelat
Astfel, cu toții au aflat,
Trăgând de pe urechi perdeaua:
S-o simți sub tine-i minunat,
Îți scoate din gândiri beleaua,
Căci cea mai bună e la pat,
Nu o femeie, ci salteaua!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre superlative, poezii despre publicitate, poezii despre fericire sau poezii despre atmosferă
Prietenii
După ce Dumnezeu a creat lumea
nu s-a odihnit până ce nu a inventat
prietenia.
A știut că vom fi uneori
păsări cu o singură aripă
ce se zbat neputincioase să zboare
spre înalțimi;
căzuți, înfrânți, nemângâiați.
Și atunci ei, prietenii noștri
sunt îngeri văzuți ce ne dăruiesc
aripile lor.
Îngenunchează lângă noi,
ne țin în brațe cum
ține Dumnezeu pământul în mâinile sale;
ne șterg lacrimile cu năframe albe
tivite cu speranțe,
mângâierile sunt adieri de vânt
de primăvară
iar îmbrățisările au
parfum de suflet.
Ne ajută să ne ridicăm
și se roagă în taină
să ne fie bine.
poezie de Angelina Nădejde (28 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre îngeri, poezii despre înfrângere sau poezii despre primăvară
Leagăn de iubire
Alint de lumină
Și pace divină
Chemare spre astre
Când păsări albastre,
Cu ochi de rubin,
Cu trilul sublim,
În leagăn de sângeri,
Ne poartă spre îngeri.
Poteci de lumină
Pe mantia plină
De roze și taină,
Ne cheamă, ne cheamă...
Dansăm în iubire
Cuvânt din pslatire.
Ne poartă visare,
Prin vraja de floare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre pace sau poezii despre iubire
Salteaua mea
Noapte de noapte și ani mulți la rând practic
Salteaua mi-a fost cel mai sincer și mai bun amic.
Noi ne simțim foarte comfortabil eu și salteaua mea.
Pe margini sunt dealuri mari, iar eu dorm într-o vâlcea.
Dezvăluie clar forma din care vă fac acum vorbire:
Unde-s subțire, ea-i groasă, unde-i groasă, sunt eu subțire.
Contururile ei reflectă pe primul și pe ultimul din mine.
E aproape un mulaj al celui care sunt și mă susține.
Îmi lipsește salteaua mea când sunt plecat de-acasă;
E singurul lucru pe care-am lăsat o amprentă generoasă.
poezie de Richard Willard Armour, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre somn, poezii despre sinceritate, poezii despre noapte sau poezii despre generozitate
Subțierea sensului într-o minte spartă
subțierea sensului într-o minte spartă, un bloc de marmură murmură hamartia
aroganța când îl umple pe muritor
cu povești despre fum.
realitate ca refugiu
pentru fantasme.
clapele orgii
spasmul celui învins
lut în ghearele celui ce învinge
cu sângele ploaie deasupra capului
curgere tragică a vârfului către rădăcină
când eroica naștere descrește în împuținare
în loc de a țâșni.
subțierea sensului într-o minte spartă
un bloc de marmură murmură
hamartia
condensarea norului de filosofie
în picături de gramatică a firii
punem virgulă unui peisaj
alături de textul eliberat
nu noi simțim durerea
ci aceea se luptă cu noi spre a fi recunoscută:
dreptul durerii de a fi iubită,
de parcă trupului nu-i pasă de suflet
atunci când îl hăituiește cu expunerea la cunoaștere
Pelerinul din Aqualong face o plecăciune și murmură hamartia hamartia hamartia
poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (27 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre tragedie, poezii despre sânge, poezii despre realitate, poezii despre ploaie sau poezii despre pelerinaj
Alb cu lumina
Cu fața la răsărit și spatele către apus
îmi vedeam memoriile în tragic învelite,
din coincidențe puse pe un fulger am compus
iubirile cu semne de întrebare împletite.
Și am ținut în bancă anii mei de tinerețe,
în conturile legănate în eternitate,
ca să-i am dobândă la zilele de bătrânețe
presărate peste trotuarele asfaltate.
Și nu am înțeles cântecul ciocârliei triste,
deși săruturile fredonau doar o romanță.
Fereastră mi-a fost iubirea ce-o doream să existe
și albit de gânduri n-am căutat nici o vacanță.
Dar vine timpul gândului spre albul de mireasă,
chiar și pentru strălucirea sclipirii de zăpadă.
Imaculatul alb de lună, a nopții crăiasă,
își caută lumina pe a cerului estradă.
În viață emoțiile se scaldă-n amorțire,
spre lumină o albă rugăciune avem de spus
când am ajuns pe albele cărări de despărțire
cu spatele la răsărit și fața către apus.
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre zăpadă, poezii despre viață sau poezii despre vacanță
Dumnezeu e acasă
mi-ai spus că Dumnezeu
a murit strivit de întuneric
și nu te-am crezut
mult mai târziu
mi-ai spus că
Dumnezeu a înviat
și te-am crezut
a pășit printre suflete
a pus durere lângă durere
viață lângă viață
și ne-a privit
am uitat să-ți spun că
unul din mine l-a iubit deși
nici măcar nu l-a cunoscut...
sunt prea independent și
stau în spatele unui răsărit
din când în când
îngenunchez
la capăt de zi
și te strig
vino iubito fii complice
la viața asta trăită printre oameni
unde e Dumnezeu e și lumină
poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare sau poezii despre independență
Dumnezeu e acasă
mi-ai spus că Dumnezeu
a murit strivit de întuneric
și nu te-am crezut
mult mai târziu
mi-ai spus că
Dumnezeu a înviat
și te-am crezut
a pășit printre suflete
a pus durere lângă durere
viață lângă viață
și ne-a privit
am uitat să-ți spun că
unul din mine l-a iubit deși
nici măcar nu l-a cunoscut...
sunt prea independent și
stau în spatele unui răsărit
din când în când
îngenunchez
la capăt de zi
și te strig
vino iubito fii complice
la viața asta trăită printre oameni
unde e Dumnezeu e și lumină
poezie de Teodor Dume (14 aprilie 2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaști frumos, în poezie
Pe buzele tale apar fluturi
Cu aripile unse cu miere,
Când zâmbești, spui poezii,
Venite din steluțe de durere.
Blândețea îți rămâne și așa
O rază încărcată cu lumină
Iar dragostea ce-mpărtășești
Sămânță e, în clipa ei divină.
Mi-i oarecum să îndrăznesc
În aerul de maximă plăcere
Să-ți cer favoruri când tu spui
Că arzi doar în durere.
Ai fluturi pe buze de dor,
Inima-i amară și pustie,
Zâmbești, ca lumea să te vadă
Cum renaști frumos, în poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre zâmbet, poezii despre plăcere, poezii despre miere, poezii despre frumusețe sau poezii despre fluturi
Prietenul meu, patul
Cănd m-am născut, mama m-a înfășat
Cu dragoste și m-a culcat în pat,
Eu, adomind, din plâns am încetat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Când am crescut, cu-n umed sărutat,
Ademenind femeile in pat
În desfătări de-amor m-am cufundat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Când mai târziu femeie mi-am luat,
Am zămislit un prunc în al meu pat
Să fie Domnul nostru lăudat,
E cel mai bun prieten al meu pat!
Acum când sunt cu duhul tulburat,
Fără să fi mâncat, în al meu pat
Cu fața la perete m-am culcat:
E cel mai bun prieten al meu pat!
Cu lacrimi de durere m-am rugat,
Iar Dumnul a privit spre al meu pat:
"I-ați patul tău și umblă!'' Și-am umblat
E cel mai bun prieten al meu pat!
poezie de David Daniel Adam (18 iunie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre mâncare, poezii despre mamă sau poezii despre laudă
Noi suntem ca un cântec, nu credeți? Un cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârșit spre început. Trebuie să-l cânți totdeauna îndreptându-te spre sfârșit. Pe parcurs, în timp ce cânți încă și muzica te îmbată, îți dai seama că sfârșitul se apropie totuși, oricât l-ai amâna. Încerci să lungești puțin notele, dar asta nu dă cântecul înapoi, nu reînvie ceea ce a murit din muzică între timp. Amâni doar sfîrșitul. Te încăpățânezi să nu recunoști o evidență. Că orice cântec are un sfârșit. Oricât ar fi de frumoasă o melodie, vine o clipă când ea e acoperită de tăcere. Când tăcerea e mai puternică decât muzica.
Octavian Paler în Viața pe un peron
Adăugat de Anamaria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Voce: Michelle Rosenberg
Vezi mai multe citate despre muzică, citate despre tăcere, citate de Octavian Paler despre tăcere, citate despre sfârșit, citate de Octavian Paler despre sfârșit, citate despre încăpățânare, citate despre început, citate de Octavian Paler despre început, citate despre timp, citate de Octavian Paler despre timp, citate despre frumusețe sau citate de Octavian Paler despre frumusețe
Rugă pescărușului
Picioare nu simt
de când în piept mi se zbat inimi
a mea și a ta
rană păgână mă arde
mai bine
răpune-mă tu și arde-mi solzii sticloși
în clepsidra-ți uriașă
smulge-mi cu ghearele gândului și ultima dâră a scufundării
îndulcește tu blestemul cozii de sirenă cu aripile-ți albe
brăzdează-mi bucata de cer
ciupește-mi prinsorile
redă-mă verdelui
urăsc albastrul
peste tot cer și ocean
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre ocean, poezii despre inimă sau poezii despre albastru
Rădăcini-mi bat
Rădăcini-mi bat în cocon, cântând
Primăvara simțită de condei-n vânt
Aripile să-mi zbat din nou, să zbor...
Înălțător din iernile filelor
Înmugurind versurile-nghețate
De muză plecată în sud, departe.
Rătăcită prin miraje de condei
Lăsându-mă în geruri de idei...
Scufundate în călimara goală
Îngropată prin zăpezi de smoală.
Căutându-mi florile de trandafir
Retezate ucigător fir cu fir...
Răsădite și uscate în dunele
Răsfirate deasupra cu șoaptele...
Grifonilor mascați în ciocârlii
Întunecând soarele meu din poezii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre măști, poezii despre idei sau poezii despre iarnă
Incomplet
Acum ți-e frig și întuneric,
Iar ploaia-ți răvășește-n oase
Al vieții tale trist generic
cu literele șterse, roase.
Și suferi lipsa de lumină
Ce-n ochi își sapă gol mormânt
Memorii reci, fără de vină,
Spre groapă poartă legământ.
Cu stropii reci de printre nori
Cobori în lut ca să mai mori...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre moarte, poezii despre lut sau poezii despre amintiri