Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Daniela Achim Harabagiu

Nu vreau

Nu vreau zăpada-n cuvinte, iubite,
Înzăpezirea cuvintelor nici gând,
Cuvintele odată înzăpezite
Nu vor mai ajunge la tine curând.

Crăiasă a Zăpezii fii blândă cu ele
Mai lasă-le un timp, cu noi, o vreme
Să zburde, să zboare, să meargă
Ca niște sărutări, buzele noastre s-atingă!

Tu, iarna ce peste cuvinte aduci,
Te rog să n-o faci Iarnă Polară
Crăiasă fă nămeții mai dulci,
Să le putem deszăpezi într-o seară!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Daniela Achim Harabagiu

Cuvintele înzăpezite

Cuvintele știi,
Au propria lor existență
Nimicite, ele nu pot fi

Cel mult pot fi,
Cum poetul ar spune,
criogenate,
prăfuite,
Îngălbenite de timp,
Înlănțuite,
În gând ferecate,
Înzăpezite,
De zăpada vieților noastre,

În eter și în om aruncate
Învolburate-n simțiri
Cântate în psalmi
Și-n cântece deocheate

Cuvintele sunt începutul lumii

Ele sunt anotimpurile noastre

Sunt mânuite de limba
ce nu e tractor

Foc sunt,
ca în ziua Cincizecimii,

Sunt Alpha și Omega,
Dumnezeul trăirilor noastre efemere

Cărămida, mortarul, mistria
Compasul și geometria
Sunt temelia
arhitecturii poemului.

Cuvintele înzăpezite
În timp vor rămâne ca stâncile

După ce, zăpada odată topită
va curge în râuri și destine
Adunate din munți
De cuvinte
Ce-au fost cândva troienite!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Cuvintele noastre

Cuvintele noastre
Au rămas înzăpezite
În Iarna Cuvantului.

Sunați la 112!
vină cineva
Să le salveze din zăpadă!

Sau așteptăm Primăvara Cuvântului!?
"Zăpada, cine-a dat-o, și-o ia!"

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă lepăd de cuvinte

Învelișul carnal mi se desprinde
Și chiar acum, când râzi,
Eu mâna n-o mai simt,
Iar degetele-mi sunt aiurea.
De ce mă dori, tu, mână lipsă?
Mi-am dus buza la ureche
Și mi-am vorbit...
-mi țin de urât.
Mi-e frig și stau în frig.
M-am amețit rapid
Și mă-nvelesc cu eșarfa
Ce n-o mai am...
În mine cuvintele țipă,
Dar eu sunt mut.
Buzele uscate,
Arse de lumină
Vor apă și cuvânt,
Fântânile azi seacă.
Vreau iubesc cum
valurile iubesc marea.
Vreau iubesc cum...
Pasărea iubește zborul.
Vreau iubesc cum știu
Cuvântul...
Mă vindec de cuvinte,
E un gând promițător.
În mintea mea eu fug.
Lasă-le... Lasă-le să strige,
În mine eroul luptă,
Sângele meu e sevă.
Din sabie voi face
Frumos stilou cu grai
spună-n locul meu,
Căci eu mă lepăd de cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Renasc

renasc odată cu renașterea ta –
un rod pe ram,
un fruct în pârgă,
o sămânță,
pumnul de cenușă răsădit pe drum
atât,
aș vrea fiu prinos
Cunoașterii- Cuvântul,
cuvântul nerostit în pripă,

tu, în drumul tău,
lasă păsările călătoare,
lasă-le să zboare,
lasă-le să zboare...

ți-e sufletul îmbobocit
de soare,
lumină,
iubire și credință,
lasă păsările călătoare să zboare,
lasă-le să zboare...

iar, în cele din urmă
fi-voi Cuvântul Cunoașterii Tale.
te rog,
nu frânge zborul păsărilor călătoare,
lasă-le să zboare,
lasă-le să zboare...
să zboare...

STelu Pop

poezie de din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu PopSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cătălin Varga, Nu ne mai vrea pământul

Rugăciune


Nu ne mai suferă pământul,
am devenit atât de răi
Încât curând presimt că ne va vomita pământul
precum pățit-au canaaniții în vechime.
Nu știu exact cine ne va înlocui – probabil îngerii,
dar știu că ne vor pune embargo toate planetele din preajmă.
Vom deveni refugiații universului ce nu-i dorește nimeni!
Nu cred că va mai fi dispus nici Dumnezeu joace la vreo loterie cosmică,
încât ne găsească un alt loc,
o altă casă;
Cu siguranță o vom spurca și pe aceea!
Așadar, pământule străbun, ce mai aștepți?
Dar stai te rog, dacă ne vei vomita pe noi, pentru că merităm aceasta,
Pentru că prea mult timp ne-am bătut joc de tine;
Totuși, lasă-i măcar pe copiii noștri te locuiască-n continuare
Ei săracii, nu au nici o vină!
Lasă-le te rog și pe mamele noastre,
ele ne-au crescut curat, noi am ales ne întinăm;
Lasă-le de asemenea și pe bunicile noastre
ele nu sunt vinovate de căderile noastre în neant;
Ai milă totuși și de soțiile noastre
ele poartă-n pântece un univers aparte, creat după chipul tău pământule...
De fapt, știi ce?
Vomită-mă doar pe mine,
cred că ar fi de ajuns pentru însănătoșirea ta, pământule preabun...

12 martie 2020

rugăciune de
Adăugat de catalin_vargaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Renasteri baptismale" de Cătălin Varga este disponibilă pentru comandă online la 27.00 lei.
Daniela Achim Harabagiu

Trubadurul

Într-o continuă visare îl lăsăm pe el, trubadurul,
ne înconjoare
Cu acordurile de chitară,
Sufletele noastre mov-albastre,
ne recite iară
Povestea unui gând de lună nouă,
ne cuprindă cu mainle-amândouă
Nemărginită marea
Și tot mai legănată fie-ne visarea!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lalele

Lalele cu dor de iubit,
În brațe mă strâng copleșit,
Privirea lor caldă de mai
Sărutul tău aprig mai vor să mi-l dai...
Lalele fierbinți ale nopților tei,
Cu buze de rouă-mi aprind dulci scântei,
Mai fură-mi iubite, acum dacă vrei
Mireasma, parfumul, tăcutelor seri,
Du-mă de brațe tăcut, nu-mi vorbi,
Mai dulce-i o șoaptă, acum de-ai rosti,
Lasă-mă-n gând și du-ma departe,
Lalelele știu ale noastre cântece toate,
Du-mă cu tine prin nori fără ploi,
Ascunde-mi tristețea, fuga de noi,
Te vreau lângă mine, mai mult decât azi
Te vreau sărutări să-mi mai scrii pe obraz
Hai, vino-acum până stelele dorm,
Vino și fugi cu al meu freamăt de dor,
Seară de seară la poarta de cer
Cocorii s-asculte tacutul mister,
Lalele s-aprindă scântei curcubeu!

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Ascendentă

Nestăvilită-i iubirea,
ce o vezi respirând,
din pieptul meu ieșind,
ascendentă, amețitoare,
Înmiresmată ca un parfum
de mirt, de nard
Crescând mereu,
Până la cer, ca niște
vârfuri lungi de brad,
Prelinse de o rază de soare,
Ce ajunge la tine,
Într-o zecime de secundă
Nemuribundă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Să îmi scrii un poem

În praful vechi urmele proaspete,
Nu au nevoie de grai,
Spun ele singure, ce tu nu-mi spuneai.
Ce altă dovadă de minciună mai vrei,
Când una spui tu și alta văd ochii mei?

Eu n-am zis nimic și dacă te-aș fi întrebat,
Ai fi râs și-ai fi zis că-s copilă,
Și fără clipești sau fi oftat,
Mi-ai fi rostit, o altă dureroasă minciună.

Mă durea, durerea ce mi-ai trimis,
Un joc dureros de cuvinte, greu de înțeles.
Mă durea, durerea și atunci când ai spus:
O zbatere de aripi, nu vreau să te doară,
De nimic, nici măcar doar așa, într-o doară!

Mă durea, durerea la gândul tău schimbător,
Lipsit de iubire, sufletul tău plimbător,
Pe aripi de neprielnic vânt și de dor,
Aprig mă durea, durerea de tine,
Inimaginabil de tristă amăgire.

Mă doare, durerea din sufletul meu,
Dar stai liniștit, tu n-ai nicio vină,
E încercarea destinului greu,
Și-a mea fire de prea multă simțire plină.
Mă doare că nu mai suntem, de-o vreme,
Pe aceeași frecvență și lungime de undă,
Aș vrea, glasul tău din nou, mă cheme,
îți cuprind în palme privirea blândă.

Mă doare, durerea năprasnic la gândul,
Că nimeni n-o să te iubească, ca mine vreodată,
Nimeni pe tine și nici eu pe altul,
Ce iubire ciudată, fără timp, fără dată.
Ce a fost, va mai fi, va fie?
Iubire curată, iubire furată, magie?

Rămasă, ca Dante în al său Infern,
Vrăjit de Beatrice, pe vecie,
Condamnată iubirii în contumacie,
Am te rog, te rogi vraja -întorni,
plece de la mine-n pustie.

ies din infern, singură nu pot,
Nu am atâta forță, ca Dante,
Dar, pot te rog, îmi scrii un poem,
Ca toate, se împace cu toate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Retorică

De ce căutăm în cuvinte alinarea,
Oare nu sunt ele,
Cele
Ce ne aduc amăgirea?
De ce căutăm în alții iubirea,
Pe când de cea dinăuntru
Din noi, n-avem știrea
Că există?
Și cum de întoarcem privirea,
De la adevărul,
Ce ne salvează firea,
De-l cercetăm în noi în adânc,
Care-i sfânt,
Și ne aduce astfel menirea,
În Univers
și pe Pământ?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Dan Mitrache

Odată

Odată, am iubit o fată
și împreună am iubit
toate cuvintele.
Mai apoi,
cuvintele au venit
peste noi
ne împresoare,
ne doboare!
De atunci, printre cele
cuvinte rebele
ne iubim și-n tăceri,
de azi
și de ieri.
Cuvinte sublime,
tăceri omonime.
Odată, am iubit o fată...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Nefiresc de dureros

Se zbate cuvântul,
Își cere dreptul la existență.
Întrebarea a fost rostită,
Răspunsul face slalomuri
Între creier și porțile gurii.

Răspunsul în cuvânt
Își cere dreptul la existență.
Existența noastră depinde de el,
Nu de noi.
Oh, Doamne!
Ești nefiresc de dureros.

Nefericită poezie,
N-ai fost niciodată citită,
Nici în gând și nici altfel,
Doar răsfoită.
Durerosul te poate citi,
În timp ce pe tine te doare
Cuvântul din tine, dintre tine și el.

Din întrebare sau răspuns,
Nefericit cuvânt
Mai poți aștepta,
știi, durerosule,
Dar poezia, nu cred să mai vrea.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Cuvinte naufragiate

" nu uiți!'
Așa mi-ai spus,
nu uiți că te iubesc întreit!

Și am crezut
Că asta-i fericirea
În grad absolut
Căușul palmei Domnului
Că e am crezut,
În care ne vom cuibări
Până ce barba iți va albi.

Mai știi
Cand ți- am spus că la tine
În genunchi
Voi veni
Iar tu mi-ai spus
Că preș te vei face
nu mi-i rănesc?
Eu am venit iubite
Dar tu leagăn te-ai facut
Pentru trupul alteia
Și mi-ai rănit inima
Sufletul gol
"Un câine șchiop ce vine pe șosea
Prin vifor către tine",
Genunchii mei
Fără rost au rămas.

Și-mi vine în minte întrebarea:
"Ești prost când te îndrăgostești
sau doar prostii se îndrăgostesc?"

Și-atunci mă apropii de mine
Și salvez aceste cuvinte
Ce sunt tot ce mi-a mai rămas...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ganduri de iarna

O noua iarnă e-ntre noi, iubite
Ninsori imaculate ne-acoperă tăceri
Răzlețe gânduri se mai pierd în noapte
Venind- nu știu de unde, mergând-spre nicăieri...

nu fii singur îți doresc, iubite
Cu suflet cald, deschis întâmpină Ajunul
Ignoră anii ce-au trecut uitându-l
Fără -ntrebi de ce, iubește pur Crăciunul...

ai un an lipsit de griji, iubite
Senin în suflete presară la tot pasul
Speranțe vii si vise împlinite
Gând bun, când miezul nopții arăta-va ceasul...

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Fântâna mea

Aproape murisem iubite, știi
Și-n mine aveam doar apă sărată,
Tu m-ai trezit cu apele-ți mii,
Pe neașteptate și deodată.

Mi-e atât de sete iubite, tu știi?
Iar apa din mine se cere schimbată,
Cu apele dulci, calme și vii,
Cu ele, vino îndată.

Eu, n-am te sec.
La rându-ți, tu nu te seca!
Cu siguranță n-am mă-înec,
Iar stropii nu-i risipi pe altcineva.

Te chem la mine. Hai vii?!
Să fii doar tu fântâna mea,
Restul e stepă, penurie. Și știi?
Restul... rămână așa.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Exodul cuvintelor

Au pornit cuvintele în exodul cuvintelor
cu litere mari.. cu litere mici
în fraze lungi spre țara sfintelor
cuvinte, ce nu mai vor să stea deloc aici.

Se duc cuvintele.. se duc în țara lor
iar oamenii rămân fără cuvinte...
Dispar cuvintele de dor
de mamă sau de tată sau părinte.

Au pornit cuvintele și ne-au lăsat goliți
privindu-le cum ne dispar din minte
și stăm și ne privim îndrăgostiți
cum ne urâm din lipsă de cuvinte.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Într-o mare albastră

Lasă-ți gândul tot să zboare,
Inima sa-ti înconjoare,
Uită chiar si ce te doare
Zboară dincolo de zare!

Dincolo ce tot ce-i omenesc!
Pentru o clipă lasă-mă te iubesc!
Stinge focul ce mă arde,
Sau ațâță-l tot mai tare!

Într-o mare albastră,
Tu dulce crăiasă,
Fii a mea mireasă
Într-o lume tot albastră!

Într-o lume fără lume,
Fără mine, fără tine!
Fii tot ce-mi doresc,
Tot ce încă pot să mai iubesc!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvintele

iei cuvintele, un mit,
le semeni pe foaia albă
faci din ele bici și salbă
și le-arunci în infinit.

și așa te joci mereu,
faci din ele curcubeu,
pui o lună, semeni stele,
și-ți petrteci vremea cu ele.

mai pui iarbă pe tăpșan,
nori pe cerul plumburiu,
la viață încă un an,
la necazuri, un pustiu.

din cuvinte faci morminte
și mai faci săbii de foc,
dacă vei avea noroc
faci roiala unei chinte.

câteodată faci iubire,
vise năruite-n vânt,
rar de tot si fericire,
când faci aur din cuvânt.

din cuvinte faci de toate,
faci și viață, faci și moarte
și, când noaptea întârzie,
faci și câte-o poezie.

poezie de (2009)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Gărgărița

Gărgăriță, mărgăriță,
Zbori mereu prin poeniță,
Cu aripi ca de granate
Și buline desenate,

Prin grădini înmiresmate,
Peste case si palate,
Prin livezi si văi și lunci,
Norocul sa mi-l aduci!

poezie pentru copii de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Daniela Achim Harabagiu

Dorul

Dorule, doruț mărunt,
Ce-aș mai vrea te ascund,
te las închis în ladă,
Peste tine munți cadă!

stai singur desbrăcat,
De iubiri înfrigurat,
De iubiri și doruri multe,
Nimeni nu ți le-asculte!

poezie de din O altă dimensiune a sentinentelor/De ziua dorului și alte zile
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook