În ebrietatea iubirii
îndrăgostito, clipe-n jar ți-s multe
iar taina zice după a ta vrere
vileag luminii nopții doar părere
când vin în tine zeii să exulte.
izvoare-n ochi tristeți sunt să-ți ofere
sub vraja-n lacrimi de mirări adulte,
îmi dai în sânge foc, la fum s-asculte
a noastre rugăciuni aerifere.
te știu ades din lumi nebănuite
neadevărul unde-i drum absent
iar neminciuna n-are căi ferite.
sub ale tale fuste penitent,
la cârciuma cu vinului ispite
de beau zidesc altar inexistent...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Bacchus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vin
- poezii despre tristețe
- poezii despre sânge
- poezii despre religie
- poezii despre noapte
- poezii despre minciună
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre fuste
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ascultând tăcerea
de frumusețe ai făptura udă
și feeria ta aleargă-n oră
cu preacuvintele intrând în horă
în vremea cea puțină și zăludă.
tăcerea sta aproape ca sonoră
și lacrimile tale îmi sunt iudă
a ta privire de invoc a ciudă
și rugăciuni o pace grea imploră.
ci iar suiai pe tâmple gânduri multe
ce nu-și găsesc lumină de soroc
și nu-i auz la ele să asculte.
adorm în sânge patimi ca de foc
în mine năvălind din catapulte
și țes în aer umbre-n nimb de joc.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre pace, poezii despre ore sau poezii despre jocuri
Către A patra dimensiune
cuvintele tale curgându-mi în piept rugăciune
la ceasul unei clipe-n travaliu,
se va naște poemul visului și puțină eternitate
apoi iar fugim în a fi oameni
când ne dă de demâncare moartea
cântăm în timpanele lui Dumnezeu,
apoi iar sub sisifica ardere ne scăldăm în cenușă,
în vremurile de azi renașterea se face
în încă un rapt,
în încă o piatră ce se rostogolește
la picioarele statuii
numește-mă Om să-ți dau o coastă,
altar de trup și chip cioplit
poezie de Ștefan Petrea din A patra dimensiune
Adăugat de Atlantida
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre sculptură
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
- poezii despre picioare
- poezii despre naștere
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
În mâini de mâine
privește sângele nu miez, doar coajă
eternitate mică-n zei de lume...
cu mâini de mâine te zidesc anume
să-mi fii altar ce ruga își degajă.
când pe hârtie stihurilor drum e
îmi ești puțina lirei mele vrajă
paiangul Dumnezeu când țese mreajă
iar tu mă naști, ci iar în piept cu hume
statui veghează-n liniște umplute,
dar zarva-n oameni curge-n gând prelat
și lărmuiesc, se-nchină-n pofte slute.
doar noi plutim pe visul dantelat
s-atingem țărm de clipe absolute,
în Oul cu enigmă har aflat
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viitor, poezii despre versuri sau poezii despre poftă
Pălării pe un scalp cunoscut
tăcerilor e șoapta ta sudalmă
la stins de gânduri nopții pe tăișuri
amorul când ne zice măruțișuri
și trupul tău îl învelesc în palmă
în insomnii de patimă-n hățișuri
tumult e-n sânge, cruce însă calmă
la Dumnezeu ni-s îngerii în valmă
iar păsări sunt zidi acoperișuri
ci tu, femeie-n necuprinderi ale
cuvântului de liniști și de rost
incendiezi tenebre nupțiale
din neființa clipei ce a fost
mă naști iubind poemul vieții tale
scriind vecie visul anagnost
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Piket
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre viață sau poezii despre păsări
A descompunere
Femeie, rugăciunii mele slugă
De mâine te voi cere-n tot ce-a fost
În foc, sub neființa ignifugă.
Că zilele ne sunt vileag anost
Doar nopți la veșnicie ne înjugă
Iar dragostei ni-i sângele-adăpost...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre foc sau poezii despre femei
Sonetul nenumit
Mă-mbată iar zăpezi interioare,
Tu nu mă cauți unde-i să răcnească
Tiptilă flacără din clipa iască
Și stihu-mi cere Domnului popoare.
Hârtia-i albă, răni să-mi locuiască
Și iar mă reazemă ulterioare
A ieri de patimi leneșe urcioare,
Beții de fum spre liniștea cerească.
Divine, existența-i umbră-n stele,
Nu mă numi drept văduv de-al tău Duh
Când tainele aleargă prin văzduh,
Travalii de nălucă-n toate cele.
Mai duc poveri de lacrimi, raiuri triste
Când iaduri vin iubirea să-mi asiste...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Polonezul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre văduvie, poezii despre trecut, poezii despre superlative, poezii despre stele, poezii despre rai sau poezii despre lene
Mirare
- voiculesciană -
femeie poezie, pe gând în neaflare
duc duhul tău în palme prin iaduri de cuvinte
în limpede-ale vorbei mi te aduc aminte
trecând prin cețuri, umbră pe căile stelare
cenușa grea de cântec e-n păsări cu travaliu
în tine prunci de pace în lupta-n pat respiri
pelerinaj la sfântul, un viciu în detaliu
ce-n umbletul pe sânge adie de răpiri
e-n cugetul luminii mirarea că exist
deși cu taina-n spate mi-e drum de întuneric,
suavele morminte-n adaosul de trist
trăiesc în carne, abur și rânduit eteric
la tine în odaie m-am cumințit, ibovnic
sub ale tale fuste, tăcerilor duhovnic...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre sfinți
Rondelul versului de jar
Din sânul versului de jar
Azi curg lacrimi și cuvinte.
Îmi aduc și-acum aminte
Cum mă recheamă iar și iar.
Din ceruri am primit un dar
Plin de dor și simțăminte,
Din sânul versului de jar
Azi curg lacrimi și cuvinte.
Plâng astăzi sângeri pe altar -
Gând cu suflet de părinte.
Stau și îngenunchi cuminte
La poarta visului solar.
Din sânul versului de jar.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre plâns, poezii despre gânduri, poezii despre dor sau poezii despre cuvinte
Rondelul versului de jar
Din sânul versului de jar
Azi curg lacrimi li cuvinte.
Îmi aduc și-acum aminte
Cum mă recheamă iar și iar.
Din ceruri am primit un dar
Plin de dor și simțăminte,
Din sânul versului de jar
Azi curg lacrimi și cuvinte.
Plâng astăzi sângeri pe altar -
Gând cu suflet de părinte.
Stau și îngenunchi cuminte
La poarta visului solar.
Din sânul versului de jar.
rondel de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necazurile
Sunt nenorociri, belele,
Suferințe, daravele,
Rele,-amaruri, neplăceri,
Chinuri, boli, tristeți, dureri,
Care, spun cu fermitate,
Toate vin și nechemate.
Iar când vin, eu vă asigur,
Că nu vine unul singur,
Ci, direct sau cu ocoluri,
Vin mai multe, chiar în stoluri.
Ba, sunt multe, multe cazuri,
Când puhoaie de necazuri
Vin pe bietul om în valuri,
Precum marea către maluri.
Iar atunci când ele vin,
Îl lovesc ca din senin.
poezie de George Budoi din Poezii (23 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suferință, poezii despre neplăcere, poezii despre medicină, poezii despre durere, poezii despre boală sau poezii despre asigurări
Teatru
Îmi ești mormânt în dedesubtul ploii
Și rezemându-te de apă-ți cade
O lacrimă de taine-n cavalcade
Din vechi pe când spre mâine zboară noii.
Zău, azi e-un teatru cu scenarii fade,
Îmi spânzur mințile de albul foii
Și stihuri vin, enigme și strigoii
Și nunta, preot Domnul la izvoade.
Iar prin saliva ta în tine intru
Pe racla gurii când îmi dai sărut
Și mă ademenești sub cerul cintru.
Că răni de-amor pe sânge mi-au crescut,
Privesc la toate cele-n zarvă dintru
Un morb de stele ce-mi coboară-n lut...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Thalia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre teatru, poezii despre sărut sau poezii despre strigoi
Închisoarea vieții
Cu lacrimi de sânge ți-am scris
Din trista închisoarea-a vieții
Iubito, ai uitat ce mi-ai promis
Cândva, lângă roua dimineții.
În piept îmi bați, acolo ești întipărită
Și-aud al tău glas ca pe-un ecou.
În mintea mea pe veci rătăcită
Și numai eu aș vrea să-ți fiu erou.
Iar beau, iar plâng, iar e târziu
Sunt singur c-o sticlă de vin
La tine-n brațe vreau să fiu
Când viața-mi este un pelin.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 ianuarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre rouă, poezii despre promisiuni sau poezii despre eroism
De trei zile-s nebună-ntre lumi
De trei zile-ntre lumi
Eu culeg vocea ta albăstruie,
Și-aș zidi un spital de nebuni,
Dar n-am lemne și nu am nici cuie.
De trei zile mă rog la apus,
Din aripa lui să îmi dea vreo trei fulgi,
Căci nu știu pe ai mei unde i-am pus
Și nu știu, când mă vezi de ce fugi?
De trei zile zidesc un altar
Și dărâm o biserică-apoi,
Că de mult nu mai am eu habar,
Cât rai și cât iad se ascunde în noi.
De trei nopți privesc la o stea,
Sunt nebună, și nu-mi vine-a crede,
Cum din ochi îmi curge culoarea,
Picurând peste lume doar verde.
De-o veșnicie pictez o zi și o noapte,
Să îți fiu numai ție aleasă,
Căci mă asemăn prea mult cu o moarte
Și-am să-i fiu numai nopții mireasă!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre verde, poezii despre pictură sau poezii despre nuntă
Când treci strada
Când treci strada ca o floare
Mlădioasă, colorată,
Zeii îmi pătrund în suflet
Cu ochi dulci de ciocolată.
Tremură în mine clipa,
Îmi rătează-n disperare
Umerii de sânii tăi
Ce dau la îngeri mâncare.
Tai cu sabia privirii
Gestul tău plecat departe
Să adune din trădare
Partea înecată-n șoapte.
Mă întrec a trece strada
Să te opresc o clipită,
Să-ți arăt cum fierb în sânge,
Torturat de-a ta ispită.
Zeii mi-au pătruns în suflet
Ghicind sensuri în ghioc,
Tu, doar tu poți cu iubire
Disperării să-i dai foc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre sâni, poezii despre mâncare sau poezii despre flori
Troc
Să-ți dau ca să îmi dai,
Ce sens!
Îți dau din timp, din aripi, mers
Ca-n suflet să îmi stai:
Intens!
Să-ți spun ca să îmi spui,
Ce greu!
Îți spun din dor, din vină, eu,
Ca-n brațe să îmi cazi:
Al meu!
Să-ți cânt ca să îmi cânți,
Ce joc!
Îți cânt din mâini, din buze, foc,
Ca-n versuri să m-alinți
În troc.
Să vin ca să îmi vii,
Ce mers!
Îți vin din ochi, din pași, divers,
Ca-n goană să mă scrii:
Imens.
Să te iubesc să-mi fii
Ce jar!
Te iubesc des, ușor, stupid, arar,
Ca-n toate să m-alegi
În dar.
poezie de Gabriela Chișcari (24 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție sau poezii despre mâini
Vorbe cunoscute
fereastră-n mine, ochilor tăi du-mă
și contopiți nu știi de cine, care...
cerșea la porți de plânși înlăcrimare
același Dumnezeu de taine-n sumă...
privirea noastră plod de ape are
a stinge foc de sânge și de humă
că unu-n altul căi amor ne-ndrumă
în răstignite dimineți pe zare...
&
iubirea-i existenței atrofie
din ea păcatul de e amputat,
un strai în care s-au înveșmântat
și sfinți de Sus, ori încă-n lut, pe glie...
&
îmi răsucesc mustața-n văz la tine,
cafeaua-mi beau acolo, pe retine...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre ochi, poezii despre lut sau poezii despre existență
În roșu, în toamnă
Îmbracă-te în roșu și fii frumoasa doamnă
Ce-mi dă din nou puterea de-a nu privi-napoi,
Când timpul dă să treacă din vară înspre toamnă
Și-și încrustează-nsemnul în tot ce suntem noi.
De-a fost atâta vară cu gust de foc și sete
Ce-a ars până și cerul și norii-s azi de fum,
Să nu îți fie teamă că ploaia lasă pete,
Eu, chiar și prin cenușă, spre tine îmi fac drum.
Trăieste-aceste zile ce par că-s infinite
În care se mai simte că arșița e-n toi...
Răbdarea nu ți-o pierde... Eu știu că sunt ispite
Ce pentru-a ne convinge ne-ngroapă în noroi.
În toamna aburindă de sânge și motive,
Deschideți ochii mândri și așteaptă-mă! Eu vin,
Și nu m-ascund în taine sau motivări tardive,
Când spun că îmi știu rostul, dar ție mă închin.
Îmbracă-te în roșu, să-mi fii frumoasă doamnă,
Cu gândul te ridică spre cerul înstelat,
Te bucură că-ncepe această scurtă toamnă
Ce ne va fi-mplinire, cu sens de rod bogat.
Privește cerul nopții ascuns de ceața deasă
Să poți găsi-nțelesuri la toate câte-au fost,
Din marea rătăcire mă-ntorc acum acasă,
Mă-ntorc venind spre tine să dăm vieții rost.
Dezbracă-ți haina neagră, nu-ți este potrivită,
Arsuri simțeai în suflet, acum e-al vieții foc,
Și caută-mi privirea și lasă-te privită,
Să ne redăm puterea de a avea noroc.
Eu vin din lumi uitate, de mulți necunoscute,
Știind că pragul umbrei e lesne de trecut,
Să conturăm prin fapte hotare absolute,
Să fim perechea Phoenix ce-n foc a renăscut!
Îmbracă-te în roșu să fii frumoasă, doamnă,
Și lasă-te purtată de sufletu-ți senin,
Privește doar în față să simți că-i prima toamnă
În care nu-ți e frică de iernile ce vin...
poezie de Daniel-Dumitru Darie din Dincolo de praguri (9 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel-Dumitru Darie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre frumusețe, poezii despre frică sau poezii despre vestimentație
Flacăra
e taină-n rugăciune cât e-albastrul
din apele luminii de la soare;
cu umbre leneșe mai fac prinsoare
furiș de nor de-acoperă iar astrul.
din lacrimă pe-obraz îți curge sare,
din ochiul tău în amintiri sihastrul
mai plouă-n inimi uneori dezastrul
minciuna dacă între noi răsare.
ades privirea-n tine mi se-nfige
și duhul meu acolo-i ca-n oglinzi
dar frigul nemuririi tale frige.
când adevăruri de tăceri colinzi
în piept ai aer moale, să te strige
o flacără-n cuvinte să aprinzi.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă
La spelunca din văzduh
în goana furioasă a gândurilor tale
ți-e cugetul în stele dar vătămat de criptă
în amintirea cărei, de mâine-n azi înfiptă,
adoarme rațiunea în visului petale.
mormântul locui-vei cu plumbic al tău sânge
din ochi ți se vor șterge a sinelui lecturi,
o salcie ce ramul la vârf spre-afund răsfrânge
spre apă de secunde cu dumnezei mature.
eu sunt bolnav de tine-n distanțelor altar,
mi-ai scris...
făr' a-ți răspunde mă sting în sacrificiu
iar duhul mi-e de îngeri cu rost sedimentar
căderea unei pietre sisifică mi-e-n viciu.
ci-n zodie de oameni doar ne-aruncă
în pisc de arbori, în văzduh speluncă
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Bacchus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde sau poezii despre sacrificiu
Ecou minim
Sub pas de om e umblet de minciună
Veghează umbra-n zarea lumii, mica
Și în infern de șoapte ești, adică
Femeie-n sânge foc având să-mi spună...
De-acolo fumul rugăciuni ridică
Seninul trist pe miez să se depună,
Ci stihul ne e dat spre împreună
Că frigul din distanțe doarme-n frică.
Absența ta îmi locuiește-n perne,
În adevăr e Raiul rătăcit,
Din pipa vremii suie căi eterne...
În poezia timpului ghicit
Ne zice-n văz o rază-n zori a cerne
Și-n moarte-i duh de luturi sărăcit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iad