Minipoem cu femeie care plânge frumos

Tăcerea
ca o stăpână a liniştii
are şi strâmtorile ei.
Ochiul
ca o cameră de compresie
cu ieşire rectangulară de cearcăn nocturn
scanează,
resentimente sclipitoare de dragoste.
Tristeţea
atrage întâmplări interioare:
melancolii de-a valma despre nerod şi pagubă,
surplus de lichid ocular, freamăt nazal,
fără chef de somn!

Între două fulgere
e-o vreme încorsetată ca un blestem...
doar ecoul surprinde,
făcând trimiteri, spre a doua judecată.

Smintiţii rătăcesc benevol,
dând vina pe o hartă neactualizată,
scandând gălăgios imnul şicanelor,
despre capra vecinului.

Iar noi iubito
am putea să dăm drumul amintirilor,
să se sărute.

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minipoem cu femeie care plânge frumos

Tăcerea
ca o stăpână a liniştii
are şi strâmtorile ei.
Ochiul
ca o cameră de compresie
cu ieşire rectangulară de cearcăn nocturn
scanează,
resentimente sclipitoare de dragoste.
Tristeţea
atrage întâmplări interioare:
melancolii de-a valma despre nerod şi pagubă,
surplus de lichid ocular, freamăt nazal,
fără chef de somn!

Între două fulgere
e-o vreme încorsetată, ca un blestem;
doar ecoul surprinde
făcând trimiteri, spre a doua judecată.

Smintiţii rătăcesc benevol,
dând vina pe o hartă neactualizată,
scandând gălăgios imnul şicanelor,
despre capra vecinului.

Iar noi iubito
am putea să dăm drumul amintirilor,
să se sărute.

poezie de Cristian Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este un mister pentru mine, încă şi astăzi. La noi se vorbeşte doar despre căsătorie, nu despre dragoste. Despre ascultare şi supunere totală, nu de relaţii de iubire între un bărbat şi o femeie. Doar despre o relaţie sexuală obligatorie între o fecioară şi soţul ei care a cumpărat-o. Dacă nu – uitarea sau moartea. Atunci unde este iubirea?

Suad în Arsa de vie
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harta şi busola

Pe Pământ când ai venit,
Aruncat aici de soartă,
Ca să mergi spre infinit,
Ai nevoie de o hartă.

Duşmanii sunt printre noi
Drumul e primejdios
Ca să nu dai înapoi,
O hartă e de folos.

Când ai luat-o pe-o cărare
Şi nu ştii unde te poartă
Nu te panica prea tare,
Ci mai uită-te pe hartă.

Vreme trece, vreme vine,
Şi tu viaţa o străbaţi
Cu harta mereu la tine,
De la drum să nu te-abaţi.

Iar busola minunată
Ce-ţi oferă îndrumare
Fără a greşi vreodată
Este sufletul tău mare.

poezie de Octavian Cocoş (23 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Peste Dunăre, aproape,
Cât ar face un zbor barza,
Capra am dori să scape
Şi să le mănânce varza!

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Ies, grăbit, cu furca-n poartă,
Injurând ca un ateu:
Capra din vecini e moartă…
După cucuruzul meu!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mă iubito....

Iartă-mă iubito, de tăcerea mea
Am crezut mereu, în iubiri visate
Când în drumul meu până la o stea
Te purtam în gând peste zi sau noapte.

Iartă-mă iubito, că te ştiu demult
Doar a mea şi înca-nimănui
Iar sărutul tău încă-l mai ascult
Fără să mă vrei, fără să îmi spui
Vorbe de ocară, vorbe de alint
Fără să te cred, fără să te mint.

Iartă-mă iubito, mâna mea e grea
Nu mai face semne de la o fereastră
Ochii mei acum sunt o simplă stea
Iar tăcerea vrea iar să se mai nască
Am plecat iubito, lacrima mă curmă
Am murit iubito, am rămas o umbră.

poezie de Alex Daniel din Lumea nebunilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puncte cardinale

Noi suntem două puncte cardinale,
Unul e Nord şi celălalt e Sud,
Ce rătăcesc prin aurore boreale,
Se văd pe cer, dar nu se mai aud.

Suntem două corăbii fără de catarge,
Ce navighează în derivă pe ocean,
O briză tropicală frenetic le atrage,
Şi nu ştiu cum le tot desparte-un uragan,

Suntem ca două păsări veşnic călătoare
Ce traversează prin furtună mări adânci
Şi noaptea zboară printre stele căzătoare,
Iar ziua vântul le zdrobeşte între stânci.

Noi suntem două perle pe aceeaşi plajă,
Ce strălucesc dinspre apus spre răsărit,
Dar între noi s-a aşternut parcă o vrajă
Şi tot nisipul lumii ce ne-a despărţit.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfera Tăcerii Naţionale

Imnul Nostru e un înger
imnul nostru n-are somn
de-l aud parcă iar sânger
vine Ştefan parcă Domn

Imnul nostru n-are somn
imnul nostru-i blestemat
zboară o din pom în pom
nici femeie nici bărbat

Imnul nostru-i blestemat
de-l aud parcă iar sânger
mai singur pe uliţă-n sat
imnul nostru e un înger

Imnul nostru n-are somn
rădăcină totuşi fără pom

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 august 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nădejdile unei dimineţi

Ştiri
cu hoţi calificaţi şi imunitate politică
talk show-uri şi ediţii neterminate
despre euro-puşcării interesante
în care hoţii sunt ctitorii acestor
mănăstiri pentru suflete evoluate
urmează ştirile despre războaie
că odată şi-oadată tot trebuie să înceapă
din reflexul de-a nu sta acasă am ieşit
nu-i corect să nu şti în ce parte s-apuci
pe drum am făcut un itinerar cu retur
pe muchia încrederii că voi adormi
uneori
îmi vine să strig
alteori
fără să vreau sughit
cel mai des
tac şi mănânc fără motiv
rareori mai visez
şi visez că alerg printre pomi de crăciun
fără soţ
mă muşc de un deget ca să-mi revin
acum
se prezintă fata de la pagina cinci
o să am un somn liniştit
dacă n-am mâncat
nici n-o să vomit

!

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem_fără_titlu

fără lună ceru-i o necunoscută
un xyz aruncat între timp şi spaţiu
un telefon fără ton
la care vorbim
în minutele libere
între vieţile şi morţile noastre

fără soare sunt un vers anonim
un geniu cu ecuson fără umbră
un du-te vino continuu între
două puncte licărind
pe o hartă veche din univers
unde toţi îşi caută comoara

fără tine nu am zgomot
fără zgomot nu am somn
fără somn nu pot visa
şi fără vis
fără vis acest poem nu există

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să moară capra vecinului… (Te ştii tu...)

De nu poţi, arunci dejecţii
Către acei care trudesc.
E mai simplu să dai lecţii,
Iar năravu-i... "românesc".

epigramă de Paul Constantin (3 septembrie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să moară capra vecinului

Blestemul cu capra vecinului
Nu se mai foloseşte des,
Fiindcă în curtea omului
Se găseşte Mercedes.

epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Nu sunt ciudos, Doamne fereşte,
Însă al dracu' animal
Pe zi ce trece înfloreşte
De parcă-i dă Gerovital.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Florin Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez

Cánd te stiu departe
Inchid ochii si visez,
Doar in somn se poate
Langa mine sa te asez.

Iti vorbesc despre iubire,
Despre noptile cu noi,
Insa visul fara tine
E ca norul fara ploi.

Iti fac semne ca visez,
A trecut de ora doua,
Iar cu lacrimi pictez
Intalnirea de la noua.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez

Cand te stiu departe
Inchid ochii si visez,
Doar in somn se poate
Langa mine sa te asez.

Iti vorbesc despre iubire,
Despre noptile cu noi,
Insa visul fara tine
E ca norul fara ploi.

Iti fac semne ca visez,
A trecut de ora doua,
Iar cu lacrimi pictez
Intalnirea de la noua.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului

Obosit, bolnav "la pat",
Leul nu mai e un rege;
Dar socoate, resemnat:
Că nici rubla nu prea merge!

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre literatură şi timp

Timpul e, de fapt, un anotimp,
Prelung, etern, lipsit de remanenţă,
E-o stare veşnică de permanenţă...
Timpul este, de-a pururea, răstimp!

De-aceea, noi trăim în contratimp,
Suavi, ne pierdem în evanescenţă,
Comunicăm sublim doar în absenţă,
Visând c-o să ajungem în Olymp...

Cu timpul te măsori, când n-ai măsură,
Te laşi rănit de umbră şi lumină,
Şi, Doamne, în a timpului fisură,

Cădem, c-o relativă disciplină,
Despre iubire scriem, despre ură,
Şi despre neaua blănii de hermină,

Cine-am fi, Simm, fără literatură?

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umblă luna ca nebuna...

Umblă luna ca nebuna
Printre norii plumburii
Noaptea s-a lungit, de-acuma...
E-o vreme cu insomnii!

Frigu-n oase şi în case
Ne pătrunde tam-nisam,
Zorile ivite-n ceaţă
Ne salută de la geam...

Scoală, sturlubatic domn,
Pune pana pe hârtie
Vreme nefiind de somn,
Pana-nvaţ-o ce să scrie!

Despre lună, despre soare,
Despre nurii mici, zglobii,
Despre stele căzătoare-
E vreme cu insomnii.

La codane şi vădane
Li se-aprind călcâiele,
Ca nebuna râde luna,
Rupte îi sunt frâiele.

Umblă luna ca nebuna
Printre norii vineţii,
Ziua s-a topit în noapte...
E vremea de nebunii!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cavalcada iubirii înspre moarte

e iarnă!
nu vreau să te iubesc, deşi te iubesc...
şi pictez banchetul târziu al sorţii.
este doar vina ta.
totul este incolor şi totul îmi lipseşte
şi tu vrei să anulezi totul...
în melancolii, în albastrul strugurilor,
în mine şi-n timpul amintirilor.

am recreat anotimpul iubirii.
tu, plictisit, îmi şopteşti că nu mai e timp...
pentru un vis, un foc, o pasiune,
o magie ori pentru dragoste!
şi totuşi, într-o dimineaţă, am renăscut -
o viţă de vie sălbatică!
am răsărit dintr-o realitate
ori dintr-o stea şi-am răsturnat
pe drumul şerpuit al feminităţii, lumea.

în această călătorie ancestrală
am învăţat, timid,
că răstimpul tuturor oamenilor
a fost creat doar pentru iubire
sau pentru moarte!

şi-atunci iubim neviaţa
ori poate nemoartea orologiului
şi jelim
după o ultimă dragoste infernală...

şi-ntr-un târziu, strig cerului -
dă-mi, te rog, de la tine şi dintr-o iluzie -
iubirea ultimului arhistratig!

e noapte!
râul meu curge spre nord,
iar lebăda construieşte
doua morminte din aripi albe...

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de prima ninsoare

teama se ascunde în inimile noastre întinse peste masă
în pauza dintre două cuvinte
verdele e culoarea în care podurile se rup
de-aici oamenii sunt doar un decor din ce în ce mai lichid
povestea se întoarce
în noi cineva a aprins o lumină

despre mine tăceri despre tine
dar hai mai bine să mâncăm
să ne prindem clipa aceasta într-o bucată de pâine
rupe-mă
de lanul acesta de iarnă aştept încă ninsoarea dintâi
ca pe un şirag de perle nenuntite

despre noi am umplut spaţiul
şi niciodată nu vorbim despre asta
închipuim cu feţele întoarse ca două lumini ale unei singure umbre
braţe ale aceleiaşi cruci

poezie de Bianca Goean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!