Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

Rodica Constantinescu

Cortina cade

Priviți, plecăm cu toții, rând pe rând
Ca niște fluturi ce zboară doar o dată,
Cât de ușor ajungem o boare și un gând
Iar partitura noastră se termină îndată.
Cortina cade iute și peste-al nostru rol,
Mai fâlfâim plăpând din gene și aripă,
Apoi, plecăm Acasă, după un lung ocol,
Iar scena vieții, iată, dispare într-o clipă.
Rămâne scris aicea doar numele pe cruce
Și-o amintire poate, de omul ce am fost,
Urme săpate-n inimi ce lacrima aduce,
De noi depinde totul, s-avem mereu un rost.
Suntem atât de triști și singuri la plecare
Doar îngerul trimis, tăcut ne-nsoțește,
El sufletul ni-l poartă către înalta zare,
Unde o lumină albă în ceruri îl primește.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Asfințit

Tivește nori cu purpuriu, o dată, încă o dată
Spectacolul e zilnic, gratuit, complet.
Actorul soare nu ostenește niciodată,
Doar noi jucăm ultimul act, nedrept și desuet,
Apoi plecăm spre o zare mată...
Cam singuri, și de tot, și poate prea încet.

poezie de din Algoritm literar (2013)
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiSunt disponibile și textele în engleză și spaniolă.
Rodica Constantinescu

Ne mor dorințele

Ne mor pe rând, iubite, dorințele din noi,
Se pierd prin amintire și-ngălbenite foi,
Minciuna ne apasă strivind tot ce a fost
Și-un dialog ce pare că-i sterp și fără rost.

Iar timpul zboară iute, se pierde ca un fum,
Un Pegas care-aleargă neînșeuat pe drum
Și încercăm zadarnic să-i stăvilim galopul,
Ne înconvoaie clipa, ca vântul rece plopul.

Într-un târziu ajungem învăluiți de ceață
La braț cu umbre reci, himere fără viață,
Ca doi străini privim urmele vremii duse,
Înstrăinați și triști, cu remușcări ascunse.

Încă mi-e dor, iubite, de ochi pătrunzători,
Ce-mi atingeau simțirea cu nesfârșiți fiori,
Pierdută mai visez în nopți ce par osândă,
La zori plini de iubire și-atingere flămândă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

S-au dus pe rând...

S-au dus pe rând, pe rând, toți cunoscuții...
Și câți au fost, nu-mi mai aduc aminte!
Florin, doamna Cașiu, tanti Nuți...
Plecăm dintre cei vii, cu toți, cuminte.

S-au dus bătrâni, s-au dus copii și tineri...
Așa e rostul vieții - de-a muri...
Se-aprind pe ceruri candele de sângeri
Și lacrimi curg în fiecare zi.

Mai ieri erau în viață mulți... Acuma
Sunt doar un suflet rătăcit pe cer...
Oh, peste trupul vieții cade bruma
Și-n jur e-atâta noapte și mister!

Cosește moartea trupuri de lumină!
Ne-afundă-n iadul nemărturisirii,
Rod secerat încununat de vină,
Nu mai atingem laurii iubirii...

Murim cuvinte pentru veșnicie...
Dar ce lăsăm în urmă?! câți murim
Precum aici și dincolo de lume?!
Și câți dumnezeiască frază vrem să fim?

poezie de din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Speranța...

Un vis frumos s-așterne-n prag,
Un vis ce nu mai vine
În al nopții lung metraj... te aștept
Te aștept pe tine...

Trecut-au nopți și zile-ntregi
Trecut-au în neștire,
Trecut-au luni și ani la rând,
Iar eu te-aștept pe tine.

Trec anii încet, trec rând pe rând
Trec anii în neștire,
Îmbătrânesc în al vieții gând
Gândindu-mă la tine.

Doar o lumină se mai vede-n gând,
E ultima ce moare,
Apar trecând rând pe rând,
Speranța și împăcarea.

poezie de
Adăugat de Tudor MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fluturi albi

Trec zilele tăcute, rând pe rând...
adie câte-o boare de cuvânt
pe podul inimii, din când în când...
apari, dispari, ca steaua unui mag;
sângerează ochii îngenuncheați în prag,
se scurge strălucirea smaraldelor în zare,
în jerbele cu tremur de nestăpânit,
te caut în flori, prin fragedul fir al ierbii,
prin recele izvor ce-adapă cerbii,
prin desișul unde stau la pândă lupii,
prin luminișul unde căprioara-și plimbă puii;
când totul se trezește la o nouă viață,
gândesc la clipa când mă iei în brațe
tandru, șoptit, fierbinte de dorință...
nu! nu te opri, ieși din rubiniul gând!
cuibărește-mă la pieptul tău puternic,
ascultă-mi inima cum bate năucă
înfulecând din frazele tale de miere;
urcă în privirea mea, de dor pierdută!
cucerește-mi sufletul, ca pe-o redută!
o noapte și o zi, uită de lumea mare,
doar noi doi, îmbrățișați în visul sub soare;
o clipă, doar, să-mi furi înrourat, sărutul
și pot, să mor în fluturi albi, lăsând cuvântul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întoarce-te-n iubire!

Când drumurile vieții prea tare se complică
Cuprins de deznădejdi
Privești în umbra ei și-o vezi atât de mică

Prin pete de-ntunerec nu mai zărești lumină
Nici urme de culori
Pe rozu-i purpuriu mai crește doar rugină

În valuri de uitări nu-i nicio amintire
Prin negura de timp
Și firul ei plăpând îl simți tot mai subțire

Speranța-i doar o clipă pierdută-n rătăcire
Nu te lăsa învins
Golește tot din suflet și-ntoarce-te-n iubire

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pruncul cel mai drăgălaș

Cât de scumpă-i sărbătoarea
Nașterii Domnului Sfânt
Noi i-aducem azi onoarea
Și îi cerem dar venirea
ne ia prin Duhul Sfânt
De aici de pe pământ

Cât de gingaș Doamne-ai fost
Când cu ochii Tăi lumina
Ai văzut-o — un adăpost
Căci Lumină ne ești — rost
Și ne ești întodeauna
Cale Doamne — numai una

Cât de gingaș s-a-mplinit
Cuvântul Tău din Scriptură
Când în iesle ai venit
Scump Isuse — scump iubit
Cu plăpânda Ta Făptură
De raze — ce ne umplură

Căci iată Cuvântul spune
Peste cei din umbra morții
Ce trăiau în astă lume
În păcat — deșărtăciune
Ca un soare-n largul bolții
Ne-a luat din pragul porții

Lumina din răsărit
Pruncul Cel din vremi promis
El — cadoul dăruit
Pentru omul rătăcit
Iar s-ajungă-n Pardis
După cum Tatăl ne-a scris

Din lumină prin lumină
Putem astăzi să umblăm
Să trăim fără de vină
Toți acei ce i se-nchină
Viața-ntreagă să i-o dăm
Și cu drag să îl urmăm

El este lumina noastră
El Cuvântul Minunat
Străbătând bolta albastră
Ne-a dat viața sfânt㠗 castă
S-avem sufletul curat
Căci doar El ni l-a spălat

Pruncul Cel mai drăgălaș
Soarele ce strălucește
Peste-al inimii sălaș
Și al oilor imaș
El cu drag azi ne primește
Și haina ne-o curățește


Glorie dar Lui Mesia
Că să vină a acceptat
ne ofere veșnicia
Viața aici și bucuria
Fie pururi lăudat
Căci doar singur ne-a salvat
25-12-2019 mănăștur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sloganul românilor

(Românii au un slogan
Pe care din când în când,
Îl strigă către Traian
În piață, manifestând.)

Chiar dacă tu ne trimiți,
Ne trimiți afară,
Noi rămânem neclintiți.
Rămânem în țară.

Noi de-aicea nu plecăm.
Nu plecăm din țară.
Aici pâinea frământăm,
Ca odinioară.

Noi aicea ne-am născut.
Aici-am primit viață.
Aici soarele-am văzut
Într-o dimineață.

Noi aici vrem să muncim.
Aici ne e locul.
Nu vrem să mai rătăcim,
ne pierdem portul.

Noi aici vrem să trăim,
ne ținem neamul.
Aici vrem ca să murim,
ne-ngroape ramul.

Noi aici vom dăinui
Cât va fi pământul.
Doar atuncea vom pieri,
Când va pieri vântul.

Nici atunci nu vom pleca
Cu toți deodată.
Așa scrie Biblia
Despre-a noastră soartă.

Va rămâne un păstor
Să conducă turma.
Românu-i nepieritor.
Nu își pierde urma.

poezie de (9 ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Nu trăim o viață, suntem Viața! Nu trăim o realitate, suntem unica realitate. Nu suntem un trăitor, nici un căutător, nici un făcător. Nu ne mișcăm între polurile dualității, suntem NON-DUALITATEA. Nu suntem o formă, suntem Non-forma în care toate formele apar și dispar. Viața nu posedă o minte. Mintea e doar o adunătura de gânduri. Noi nu suntem gândul ce străbate viața. Suntem Viața neatinsă de gând, ce nu cunoaște mintea și dualitatea, separarea. Mintea observă doar forme despărțite de spațiu gol/nimic. Însă ceea ce definește ea ca nimic e chiar oceanul în care forma apare și dispare. Mintea cataloghează ca real doar forma; doar peștii din ocean, și spune despre ocean că este un Nimic, ceva nefolositor și nereal. Elimină oceanul și păstrează doar peștii. Apoi numește asta realitate și cercetarea ei o numește cunoaștere. De aceea adevărata realitate pe care o suntem, nu o poate cunoaște și nici persoana nu poate cunoaște Realitatea și Adevărul, însă le suntem chiar acum, chiar aici! Căutăm să cunoaștem ceea ce nu poate fi cunoscut căci doar separarea e cunoscută, doar trecerea, doar ceea ce apare și dispare, iar Noi nu suntem ceea ce apare și dispare, ci eternitatea neatinsă de timp în care totul apare și dispare. Eternul martor, tăcut, plin de pace, nemișcat.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

LA MOARTEA FRATELUI MEU, IULIAN

Din lut făcuți suntem și-n lut plecăm,
Dar tot din lut, mereu la Cer visăm;
De ce suntem de Cer mereu străini,
De ce, de-aici, noi nu plecăm divini?

S-a spus că noi de Cer suntem iertați,
Că-n cruce-i suntem lui Iisus toți frați;
S-a spus că Înviere-i într-o zi,
Dar când va fi-nviere, când va fi?

Azi sufletul îmi este sfâșiat,
Că azi un frate-i este morții dat,
De vechiul Iuda-atât de nemilos
Ce l-a vândut și pe Iisus Hristos!

Tu, frate-al meu, plecat de pe pământ,
Vei fi în ceruri, cu Iisus, un sfânt,
Că-i ești prin Cruce, frate viu, mereu,
Soldat al țării și-al lui Dumnezeu!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când privesc din/ca ubicuitate divină noi toți suntem Casa lui Acasă. Când privesc în/ca și gând nici cea mai smerită dintre minți nu poate găsi calea către Acasă. Căci toate mințile acestei lumi puse la un loc nu valorează mai mult decât un gram de deșertăciune. Cât privește Calea care ne-ar aduce Aici, Preaiubitul spune: "Necunoscute sunt căile Domnului!" și așa vor rămâne în veci pentru că nu contează ce minte umană. Inima noastră este deja Acasă, doar gândul speră să găsească o cale pentru a ajunge la ea. Dar după ani de căutări de frământări de urmat o cale sau alta, abandonăm gândul și odată cu el și căutarea și atunci descoperim că dintotdeauna suntem Isihia, nu putem găsi Pacea Necreată a Inimii după cum nu o putem pierde, putem doar să nu o mai tulburăm cu gândul. E atât de simplu!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Circul

Astăzi trece prin orașe circul cu-acrobați,
Stați la coada de bilete să vă amuzați,
Este circul cel mai mare, clovnii sunt vestiți,
Cumpărați dreptul la viață dacă izbutiți.

Astăzi facem pe circarii, toți, pe rând, pe rând,
Chiar de stăm în echilibru, vom cădea râzând,
Vom juca mingea pe-o sârmă fără de control,
Vom dribla și viața noastră, dând autogol.

Pe arena mondială, circ de mari artiști,
Noi suntem doar clovni pe sârma celor foarte triști.
Nu sărim ca acrobații, senzațional,
Ne împiedicăm la urmă-n triplu salt mortal.

Nu dăm bani pe-autografe căci jucăm un rol,
Să murim pe roata vieții într-un carambol.
Ne-am visat într-un spectacol niște acrobați,
Și ajungem clovni în circul lumii de ratați.

Doar directorul de scenă râde magistral
De spectacolul cu fraieri, senzațional.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mihai Marica

Absenți

Cât... cât să-mi dezgolesc sufletul
Ca să ajung la Cer, sau la tine?
Unde... unde am greșit sau cine...
Cine-a sortit soarta, numele nostru?

Cât... cât putem trăi... doar pentru...
A nu muri, doar pentru câteva clipe
În care cerul ne era și martor și...
Adăpost într-o margine de galaxie?

Câte, câte-am pierdut, câte cuvinte
Am prefăcut în tăceri și în lacrimi,
Câte păcate ale altora putem plăti
Într-o singură viață, singură clipă?

Unde, pe unde să ne mai căutam
În care unghere... suntem rătăciți,
Cine ne-a dăruit dăruirea din Noi,
Cine ne-a scris scrierea-n grabă?

Unde... unde ne așteaptă sfârșitul,
Când va bate ultimul gong de final,
Vom reuși să fim prezenți sau...
Sau ne va trece soarta... absenți?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Delir

Mai ieri priveam din stradă,
Perdea, parcă puțin cam multă,
Pe-aici așa-i, ca să se vadă,
E înstărire, vezi... și-ascultă.

Geam aburit pe jumătate, înspre apus de casă,
Acolo unde-i prispa, și-o liniște deplină,
Azi suntem invitați mai toți la masă,
Din toate părțile-o să vină.

În casă totul e curat,
Și înfățările-s curate,
Și totu-i alb imaculat,
Iar pernele, obraznice și țuguiate.

Voi v-ați retras, furați de val,
În taină și pe rând,
V-ați adunat cu toții-n deal,
Noi... am rămas plângând.

Cu-un ochi la poartă, ca pe jar,
Atât de des ne-ați așteptat,
Și-am tot venit, dar în zadar,
Acu' v-am căutat.

Și plânge-un câine-n măcăit de rațe,
Și retrăind un veac, o clipă am oprit în stradă,
De ești acum cu mine, să mă strângi tare în brațe,
Să plângem amândoi, a gândurilor pradă.

Triști și cuminți,
Cu sufletul întors pe dos,
Căci nu mai sunt părinți,
Plecăm cu capu-n jos.

Și raiul de salcâmi e-n floare,
Pe stradă curg ape șiroaie,
Ciripit de păsări, firav ce mă doare,
E dimineață după ploaie.

Dar zgomotul de vară-i amintire,
Sunt trist că de-acu așa-i în mine,
Nu mai e nimeni să ne dea de știre,
Că-i totuși primăvară, și-i frumos, în fine.

Nu pot să cred că cei ce altădată,
Ne-au așteptat cu dor și ne-au plăcut,
Și ne-au iubit, ca dintr-o dată...
N-am să pricep că totul e... trecut...

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Diodor Firulescu

Actor pe scena vieții

Un suflet călător,
Prin viața-mi către tine,
Un fluture al nopții, cu aripi de iubire,
Un mesager al dragostei,
Ce îngenunchează către renaștere.
Călătorie pribeagă, de furie și chinuri,
O goană a anilor după o dragoste visată,
Trudă în vânt!
O frunză prea frumos colorată!
Ajuta-mă Doamne, să-nfăptuiesc în viața-mi rămasă,
Măcar cuprinzând prin scris,
Un gând călător, grăbit,
Ce uită prea ușor ca pe pămât, sunt doar un suflet trecător,
Un spectator și totodată un simplu actor.
Pe scena lumii, în decorul dragostei tale!
Un păstor al sentimentelor mele...
Las㠖mă sa te iubesc!
Vreau să simți cum mori și renaști, alături de mine.
Săa scriem, destinul clipei simțite,
Tăind și dansând pe notele muzicii născute din dragostea noastră...
Și inimile să explodeze în extazul fericirii...
O rază de soare ce se odihnește pe umbra unei lacrimi născute doar din iubire...
ne redăm libertatea sentimentelor simțite,
Poveste fără sfârșit să creăm.
Oriunde am fi să ne simțim acasă,
Pe drumuri de piatră, în iarbă, pe uliți, pe străzi,
Prin soare, ploi și prin vânt...
Călăuză, doar destinul să ne fie.
Numele nostruse unească într -un singur hotar,
Dăinuind pe vecie,
Niciodată sfârșit al unei opere scrise de mine,
Iubire trăită de noi pe scena vieții sculptată în infinit!

poezie de din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Livia Mătușa

Iubirea – simfonia vieții

Prin întuneric, printre șoapte,
Azi te-am găsit ca pe o carte...
Tu, inimă zdrobită de dureri,
Când pentru noi iubirea a murit,
Din apă vie, tu, necontenit,
Izvor de pace iarăși te-ai născut,
În viață să o luăm de la-nceput.
Sunt tot mai triste versurile vieții,
Cerneala tot mai greu s-a risipit
Și ghemuită stă pe coala vremii,
Dar sufletu-i mereu reînnoit.
Sunt tot mai negre literele-n carte,
Copiatorul gândurilor bate
Mai tragic peste noaptea-ntunecată.
Nimeni nu mai iubește, nu mai iartă...
Iubirea-și joacă ultimele acte
E tot mai plină lumea de păcate.
Și scena vieții e avariată.
E tot mai plină lumea azi de ură
O simfonie fără partitură
Este iubirea... Nu mai sunt actori,
E cerul vieții înțesat de nori...
Doar eu și tu – cei doi protagoniști,
Am mai rămas pe scena vieții, triști.
Ce muzică funebră! Nu-s coriști...
Și cei din urmă-actori se simt învinși.
E sala goală, nu sunt spectatori,
Aplauze-s? Ori poate cad ninsori!
Spectacol trist, noi toți jucăm un rol,
Aplaudăm, apoi timid, plecăm.
Iubire, dulce simfonie-a vieții,
Noi ne-am trezit în pragul bătrâneții.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea s-adorm de-a pururi, cu visul împăcat

Mi-e dor să zbor cu tine chiar și cu o aripă,
Mi-e dor s-ascult ce-mi spui, fie și doar o clipă.
Când îmi șoptești cuvinte, mai dulci și de iubire,
Fie și-n vis iubito, rămân o amintire.

Sunt prizonierul sorții și astfel o să mor,
Orice ar spune Franklin, cuvintele mă dor.
Am fost și voi rămâne un muritor de rând,
Poate peste decenii sau poate... mai curând.

Rămână-ți amintirea și gândul meu răzleț.
Cu mersul mai alene, dar mult prea îndrăzneț,
Cât pașii mă vor duce și mintea-mi va fi trează,
N-am să renunț la versuri, ele mă onorează.

Cu ele-mi zboară gândul, pe-ale valurilor unde,
Doar ele mă ajută când dorul nu-mi răspunde
Să uit de-atâtea rele ce-n jur s-au adunat,
Apoi... s-adorm de-a pururi, cu visul împăcat.

poezie de din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-NireșeanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cafea

Te-aș invita la o cafea, iubire,
Dar nu știu unde, cafeneaua noastră
E-nchisă acum și doar în amintire,
Îi susură un rău pe sub fereastră.

Poate-am găsi o alta, în vreo toamnă
Ce rătăcește astăzi, ca și noi,
Tot neaflând un loc unde să-și cearnă
Din ochii triști, încă neplânse ploi.

Ne-am saluta cu câteva cuvinte,
Ne-am spune cât de bine ne e-n suflet,
Apoi știind că fiecare minte,
Am trece peste clipă, cu un zâmbet.

De una și de alta am vorbi,
De vara ce-a plecat să doarmă-un pic,
De iarna ce cândva, iar va veni,
Fără de fapt, să povestim nimic.

Doar gândul, fără voie ne-ar zbura,
La fel ca frunzele purtate lin de vânt,
În vremea când privirea doar, vorbea,
Fără ca noi să spunem vreun cuvânt.

Banal, într-un final ne-am despărți,
Plecând pe drumul nostru către seară,
În timp ce fiecare ne-am gândi,
Oare de ce, cafeaua e amară?

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Meditație

Ne năștem, pe-o carte, cu paginile albe,
Crezånd, că e ușor s-atingi piscurile dalbe,
Începem a urca, sperând, în orice clipă,
Chiar, și, când destinul, ne frânge o aripă.

Plini de speranță umplem fiecare filă,
Cu vise aprobate de-a cerurilor milă.
Credem, doar, în viața ce-i plină de soare,
Nemuritori ne vrem, uităm că se și moare.

Credem, că-i ușor a urca "urcușul",
Nu-nțelegem greul când atingi arcușul,
Simfonia vieți-i de vânt zbuciumată,
Lacrima din noi, de soartă-i ancorată.

Soarta și destinul susțin câte-o aripă,
Lumina se prelinge din ceruri peste clipă,
Glasul, gând ne pare strigăt peste culme,
Toți visam o viață, dar, e-n altă lume.

Credem într-o viața, dintr-o altă lume!
Dar avem o carte (a vieții), ce poartă un nume,
Viața pământeană-i de vânturi deformată,
Veșnici, nu suntem, tot se moare odată.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

1 an

Clipe trec peste gând,
Azi, sunt doar un mormânt
Cu-amintiri în cuvânt,
Ce se sting doar arzând.
Numai eu pot să zbor
Către-un cer infinit,
Într-un trup odihnit
De-alinare și dor.
Nu aștept nici acum,
Nici-un semn, nici-un gând,
Doar sclipiri rând pe rând
Se topesc, se fac scrum.
Eu, vă las într-un gând
Și-o să trec într-o stea,
Numai eu, numai ea
Peste voi, peste rând...

Sibiu... 08 ianuarie 2022

Dumnezeu să te odihnească în pace, tată!

poezie de (8 ianuarie 2022)
Adăugat de Liviu RetiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook